12,484 matches
-
cinstești cu prietenii și să-ți cumperi ce vrei de restul. - O, așa sumă eu nu câștig într-un an de zile!... Cum să-ți mulțumesc boierule? Lasă-mă, conașule să ating mâna binefăcătoare a matale, și-i luă mâna boierului Pandele cu degetele lui bătucite de muncă și înegrite de la decojitul nucilor, o apropie slugarnic în dreptul inimii, apoi i-o sărută de câteva ori, spunându-i cu lacrimi în ochi (căci nu-i om atins de tăria băuturii să nu
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
o apropie slugarnic în dreptul inimii, apoi i-o sărută de câteva ori, spunându-i cu lacrimi în ochi (căci nu-i om atins de tăria băuturii să nu plângă ca la comandă, mai rar să vezi): să te faci bine, boierule! - Iau-o pe mama Bușica în căruță și du-o acasă, Naie... și-l bate părintește pe umerii care se încovoiaseră de atâta „recunoștință” în fața „filantropului” adus de pronia cerească. A... uitasem. După ce-ți omenești prietenii în crâșmă la
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
vină să mă ia; aruncând o privire, cu subînțeles, Bușicăi, mai adăugă: mi-a interzis ca după „tratament”... să nu fac niciun efort, nici măcar să merg până la poartă, că s-ar putea să am leșinuri. - Îi spun, cum să uit, boierule?!... și iar îi pupă ambele mâini. Capul îi vâjia și când își îndesă șapca mai bine și, ca să-l vadă conașu Pandele că-i om înțelegător... cu inimă bună de „creștin”, îi zise confidențial, făcându-i cu ochiul: nu mai
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
iar îi pupă ambele mâini. Capul îi vâjia și când își îndesă șapca mai bine și, ca să-l vadă conașu Pandele că-i om înțelegător... cu inimă bună de „creștin”, îi zise confidențial, făcându-i cu ochiul: nu mai sta, boierule, că se poate umfla și mai tare. - Duceți-vă sănătoși!... iar Didina îl sfătui ca o „mamă” iubitoare. - Ai grijă, Năică, nu cumva să te-mbeți și să pierzii banii... - Bine, bine... îi răspunse Naie care deja era lângă căruță
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
la pieptul lui și, sărutându-l ca o nebună, l-a cuprins în brațe... strivindu-și sânii fierbinți în mâinile „trubadurului” excitat la maxim și, oferidu-i o partidă îndrăcită de sex prelungit, la sfârșitul căreia i s-a adresă fericită. - Boierule, tare-al dracului de deștept mai ești!... că-mi vine să nu-ți mai dau drumul și să te „tratez” zi și noapte. Cum de-ți trecu prin cap cu-nțepătura și umflătura?!... - Ce nu face omul când își dorește
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
Biografii contrafăcute, declarații sforăitoare, demagogie și minciună, alcătuiau profilul omului nou, dăruit construcției comunismului: “Subsemnatul Vraciu I. Tudor, născut la data de 15 februarie 1910, în satul Pupezi, județul Bacău, dim părinții Ion și Natalia, oameni săraci crunt exploatați de către boierul Bragheș, declar pe propria mea răspundere că în aceste rânduri veți găsi toate întâmplările din viața mea, de la vârsta copilăriei până la intrarea în PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN, când am devenit în mod legal comunist, m-am luminat cu privire la lupta de clasă
IMPOSTORUL- ARTA ÎNFRÂNGERII DE SINE- VIOREL SAVIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1482950556.html [Corola-blog/BlogPost/373132_a_374461]
-
în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă și înaltă ce amintea de boierii divanului de pe vremuri, că era vară sau iarnă el a purtat-o, ca pe un rămășag cu viața, o fi fost sau nu așa n-am știre... De multe ori, vara când soarele ardea cu putere îl întrebam : - Nu ți-
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
înhămat cu hamuri de fireturi sufletești alături de caii vieții ce trag șareta timpului spre rai de veselie, gust de dulceață și cântece de inimă, de minte, de iubire, neiubire, drag, dor, patimă lumească, uniformă cu miracolele cosmosului! Din stăpânirea domnilor, boierilor și podgorenilor istoriei, în grija societății Cotnari, vinul acesta e într-un strop din pahar, cât într-o seamă de doctorii! Paharul de Cotnari e frate cu mirabilul cântec pe care-l mistuie și-l suie ca ser și sevă
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426139398.html [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) Cuvinte chee: morărit, moară, râșniță, Vestul Olteniei, întreprinzători în domeniul morăritului Printre cei mai mari boieri și arendași din județ, care posedau un număr important de instalații de morărit, se remarca comisul Costache Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
important de instalații de morărit, se remarca comisul Costache Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în plasa Ocolul, și 2 la Brabova în Dumbrava. Boierii deținători de numeroase mori se găseau și în plășile sudice, între aceștia un Costache Oteteleșanu care avea la Gârla Mare 6 făcăi, Ștefan Gănescu 4 făcăi la Obârșia, iar la Caraula, în aceeași parte, clucerul Constantin Brăiloiu deținea alte 6
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
austriac. Mutarea stabilimentelor austriece de transport pe Dunăre (DDSG) de la Schela Cladovei și Cerneți la Tr Severin , în 1852, dezvoltarea portului, șentierului naval și a cartierului nemțesc, în Tr Severin, au atras și întreprinzători din domeniul morăritului, panificației și industriei boierii 40, Între aceștia Conrad Graff( originar din ora;ul Ulm-Germania), despre care tradiția ( cuoscută și de Ion Ionescu de la Brad ) arată că avea moară plutitoare pe Dunăre, în locații succesive din sudul Ungariei și Banat, stabilindu-se în cele din
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel de cazuri sunt menționate în morilor de la Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia.49În cazul acesteia din urmă, construită de o descendentă a marilor boieri Filișanu, se dusese vestea, păstrată până azi în tradiția populară, în satele din tot bazinul Hușniței, precum și în așezările dinspre sudul Mehedințiului din zona Bălăcița, regiune spre care se îndreptau, din vechime păstorii transilvăneni în transhumasnța lor către bălțile Dunării
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
de necropolă a familiei lui Matei Basarab 4). Alegerea modestei biserici - pierdută atunci în pădurea acoperind muntele Arnota - pentru îndeplinirea acestui rol se încadra politicii tradiționaliste a voievodului, căci apropierea ei de Mănăstirea Bistrița o includea în perimetrul trecutului familiei boierilor Craiovești și astfel o dorință, în aparență personală se integra de fapt unei rațiuni de stat5). Vizitând în 1658 Arnota, Paul de Alep nota că pe locul unde Matei Basarab a înălțat mănăstirea se afla o biserică de lemn pe
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
o luase. Pentru această pricină se va isca un proces între urmașii lui Chirca, comisul de la Ruda, și sătenii de la Dobriceni, o primă judecată având loc la 1600, când țăranii se duc la Alba-Iulia, cu plângere la domnie, nemulțumiți că boierul nu i-a scos de la salină și totodată îi ține „rumâni în silnicie”. Voievodul Mihai Viteazul, care dăduse legea ca „fiece rumân să rămâie veșnic în această stare”, dă câștig boierului Chirca, în detrimentul țăranilor, ca o exprimare a dreptului feudal
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
duc la Alba-Iulia, cu plângere la domnie, nemulțumiți că boierul nu i-a scos de la salină și totodată îi ține „rumâni în silnicie”. Voievodul Mihai Viteazul, care dăduse legea ca „fiece rumân să rămâie veșnic în această stare”, dă câștig boierului Chirca, în detrimentul țăranilor, ca o exprimare a dreptului feudal. În același an 1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția răposatului Chirca comis Rudeanu și fiilor ei stăpânirea moșiei Dobricenii din Vâlcea 9). Procesul va ține mai bine
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
a capului durere INTERNETUL Și-acum la inimă el tinde să ne-ajungă, Că nu mai poa' să doarmă drept, zău, nici POETUL Când, de la munca zilei, gândul i-l alungă ! Vezi „englezisme” peste tot, grămada lor sporește, De ești boier sau ești țăran, nu mai știi românește!!! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: CE-I DE FĂCUT CU INTERNETUL ?! / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1723, Anul V, 19 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ursu : Toate
CE-I DE FĂCUT CU INTERNETUL ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1442691537.html [Corola-blog/BlogPost/372543_a_373872]
-
din urmă, în zori, "Stăpânii" se întoarseră în grabă la castelul din Carpați. Timpul trecea și fiul creștea văzând cu ochii, spre fericirea celor doi părinți și a bunicilor. În ținuturile românești domnea pacea, ca urmare a intervenției celor doi boieri pe lângă sultanul de la Înalta Poartă. Acum domniile lor erau preocupate de acumularea de averi. Știau de existența celor două comori ale vampirilor pe care încă nu le dezgropaseră și sperau ca în palatul prinților vampiri și în misteriosul castel din
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Nu răzbate de aici sentimentul emoționant de poezie? Apoi ni se destăinuie autorul, care vine, ca în marile române, cu comentariile lui dramatico-subtile: „În noaptea asta sfîntă ne-au dat n apă caldă și am putut face baie, ehe, ca boierii.” În altă parte, zice cu nostalgie parcă: „De-atîta mîndrie („a eroinei polimerice”) adorm cu greutate.” Dar subtilitățile de-abia încep: „Am tonusul bun deși breaslă dăscăleasca urlă de groază unei brigăzi ministeriale și județene. Cică vor descinde vreo 60 de
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poezia_criticii_ioan_lila_1341101460.html [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
doi ani la diverse alte facultăți, fără succes. La școli postliceale, zadarnic! Am fost doi ani la Preventoriul postcură TBC din localitatea Mănești, județul Prahova, profesoară suplinitoare. Predam elevilor veniți acolo pentru întremare, discipline umaniste. Copiii erau cazați în castelul boierului Calimachi, aflat în mijlocul unui frumos parc dendrologic de care mi-amintesc și acum. Iubeam elevii care se atașau de noi, educatorii de ocazie, care țineam locul părinților aflați în toate colțurile țării. În 1962 am intrat în fine la Facultatea
TAINA SCRISULUI (8): ÎNSCRIS ÎN GENE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gentiana_groza_taina_scrisului_8_gentiana_groza_1343212593.html [Corola-blog/BlogPost/359093_a_360422]
-
Bathory ajunge la un acord cu Rudolf al II-lea în ianuarie 1595. Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv în plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianța antiotomană. În ianuarie 1595 Mihai îi înfrânge pe tătari la Putineiu și Stănești, iar pe turci la Șerpătești, campania încheindu-se cu incendierea Rusciukului. Datorită cresterii pericolului otoman, se vede obligat să încheie un tratat de alianță
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
fost definitivă.Cu drept cuvânt va scrie mai târziu împăratului Rudolf: În țara mea aș fi putut să rămân liniștit și sigur, fără nicio teamă, dacă nu m-ar fi chemat credința mea față de creștinătate . Mihai trimite o delegație de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic relațiile munteano-transilvănene. Nerespectând porunca domnitorului, delegația de boieri condusă de mitropolitul Eftimie negociază și semnează la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Bathory prin care Mihai devenea de fapt
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
fi putut să rămân liniștit și sigur, fără nicio teamă, dacă nu m-ar fi chemat credința mea față de creștinătate . Mihai trimite o delegație de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic relațiile munteano-transilvănene. Nerespectând porunca domnitorului, delegația de boieri condusă de mitropolitul Eftimie negociază și semnează la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Bathory prin care Mihai devenea de fapt locțiitorul acestuia pe propriul său tron (din Țara Românească). Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
mitropolitul Eftimie negociază și semnează la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Bathory prin care Mihai devenea de fapt locțiitorul acestuia pe propriul său tron (din Țara Românească). Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit din 12 boieri de rang înalt. Comandând o armată de cca. 16.000 de ostași, la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduși de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obține contra turcilor, conduși de Sinan Pașa, victoria la Călugăreni - 13/23 august
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
ne trebuie, poate biserica devenită afacere, poate stresul cauzat de transportul dificil datorită drumurilor execrabil întreținute ne complică viața într-atât încât uităm că suntem oameni. Cu atât mai mult români! La țară, în sate și orășele, lumea este altfel. Boierii au palate cu zeci de camere, dar closetul în fundul curții. Mijlocașii au case frumoase, poate legate la canalizare acolo unde primarul pământean (adică localnic) găsește fonduri din puținul primit. Iar „muncitorii agricoli”, țărani săraci și Romi nu găsesc locuri de
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431764781.html [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAȘUL LUI DRACULA) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1456 din 26 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În cele trei luni care se scurseseră de la apariția acelui vampir care le propusese un pact ciudat, cei doi boieri împreună cu căpitanii lor își continuară planurile în mare secret. Voiau să aducă la tronul țării un prostănac care să le satisfacă nevoile și plăcerile. - În curând ne vom întâlni cu acel vampir sau diavol, ce-o fi! - zise boier Ciocoiu
V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419612542.html [Corola-blog/BlogPost/357620_a_358949]