2,653 matches
-
mirare că o doamnă de asemenea altitudine culturală putuse suscita prietenia caldă a arhitectului G.M.Cantacuzino, a compozitorului Emil Scarlat Skeletti, a lui Nicolae Steinhardt, a lui Alexandru Ciorănescu sau a soților Mihail și Lili Jora. Scoborâtoare a unor familii boierești din Muntenia - Mareșii și Arionii paterni, Brezenii materni, precum și din spița Macedonski -, regretata Colette Axentie fusese prima dată căsătorită cu diplomatul Grigore Bilciurescu, apoi cu un alt diplomat important - l-am numit pe Noti Constantinide, al cărui volum de amintiri
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
cu chirurgul Corneliu Axentie (își scria numele cu "i" înainte de ultima literă a numelui, pentru a se individualiza în raport cu alți purtători ai acestui patronimic), strănepot de frate al patriotului ardelean Ioan Axente Sever și descendent pe linie maternă din familia boierească gorjeană Cartianu. De altfel, în urmă cu câteva numere, revista România literară a găzduit notele unei călătorii de vară întreprinsă de Nicolae Steinhardt în prima parte a anilor '70 în compania bunilor săi prieteni Colette și Nelu Axentie, în care
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
a devenit un compozitor cunoscut. Este stabilit la New York. 4 Lili Jora, soția lui Mihail Jora, era sora cunoscutului diplomat Grigore Gafencu. După tată era scoborâtoare a unui scoțian pe nume Saunders - bunicul patern -, iar după mamă descindea din familia boierească moldovenească Costachi. Bunica paternă născută Gafencu a dat urmașilor patronimicul său.
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
și a surorii lui Ilie Kogălniceanu (tatăl istoricului). Această filiație am aflat-o din spițele genealogice aflate în fondul Saint-Georges de la Arhivele Naționale din București, spițe așternute pe hârtie chiar de mâna colecționarului Alexandru Saint-Georges. Holbanii care erau o familie boierească originară din nordul Moldovei, din zona Botoșani - Dorohoi, a migrat parțial, prin căsătorii și stăpânire de moșii, spre sud, astfel că o ramură a Holbanilor - cea din care provenea istoricul Maria Holban 6 - a existat la Focșani. Soția lui George
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
de ani) avea să fie secretar al consulatului rus de la Tulcea. Sunt interesante de semnalat aceste înrudiri diplomatice internaționale ale familiilor Filatoff și, prin alianță, Holban. Faptul că pictorul era invitat la bal de către doamna Apostoleanu, figură proeminentă a lumii boierești din orașul de pe Milcov, nu pare o întâmplare. George Demetrescu Mirea era bine văzut în cercurile aristocratice în sânul cărora fusese asimilat atât datorită talentului său, studiilor la Paris, cât și bunăstării materiale. Nu a fost un outsider al acestei
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
era bine văzut în cercurile aristocratice în sânul cărora fusese asimilat atât datorită talentului său, studiilor la Paris, cât și bunăstării materiale. Nu a fost un outsider al acestei lumi, precum, de pildă, contemporanul Ștefan Luchian pe care, în ciuda originii boierești, boala, sărăcia și destinul îl marginalizaseră. Mărturie a statutului social al pictorului Mirea stă casa sa impunătoare de pe Șoseaua Kiseleff - în imediata apropiere a Casei Titulescu -, ce avea să fie cumpărată ulterior de către fruntașul conservator Ion G.Miclescu (din ramura
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
șansa de-a se afla în preajma lui George Enescu, Pia Radu (1891-1983) deține un loc privilegiat. Fiica de țărani de la Hurdugi (fostul județ Fălciu), după ce se instruise la Huși, într-o școală particulară de menaj care pregătea personal pentru casele boierești, a trăit, din 1912, la Tescani, în vechea familie a Rosetteștilor. Fire devotată și destoinică, tânăra deveni în scurtă vreme persoana de încredere a casei pe care o va sluji exemplar de-a lungul mai multor generații, de la veterana Alice
George Enescu în secvențe biografice by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Memoirs/8759_a_10084]
-
teatru jucate ale acestuia, în sala special amenajată. Așadar, o familie pornită din orizonturile unei insule grecești, ca-n miturile primordiale, devine prestigioasă prin urmașii ei înnobilați și prin împlinirile economice ale unui strămoș ce se va înrudi cu familiile boierești și domnitoare ale }ărilor Române. Vremurile au făcut ca ei care își cumpăraseră titlul nobiliar de la un nobil scăpătat din Italia, să aibă un final de destin asemănător cu al acelui nobil de la care cumpăraseră simbolul "de Roma". Moartea dramatică
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
află într-o stare de degradare rușinoasă pentru memoria acestui muzician de excepție, considerat în mod unanim drept unul dintre cei mai importanți și mai originali șefi de orchestră ai secolului al XX-lea. Clădirea este construită în stilul conacelor boierești din prima jumătate a secolului al XIX-lea și, întrucât familia Celibidache s-a mutat la Iași în 1935 (pe când muzicianul avea 23 de ani), iar după război dirijorul a fost considerat, mulți ani de zile, drept un «transfug» și
Un deputat PSD cere o soluție de urgență pentru casa lui Celibidache by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34200_a_35525]
-
al Siminei și timiditatea exagerată a profesorului Nazarie în dialogul său cu Egor la marginea nopții, prin lirismul incantatoriu al Domnișoarei Christina. Fiecare personaj are stofa propriei sensibilități, se desenează aparte pe canavaua unei cine bizare într-un străvechi conac boieresc dominat de prezența unei frumoase domnișoare moarte în condiții obscure în timpul Răscoalei din 1907, personalitate venerată de cei ai casei. A nu da atenție detaliilor nu constituie o abatere lipsită de semnificație, o libertate subînțeleasă, ci adesea înseamnă a rata
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
Petru Dumitriu care era atunci un ucenic modest al breslei literare, avid să învețe secretele meseriei. Cei doi scriitori maturi i-au dat sfaturi utile și, mai ales, multe informații despre lumea românească din prima jumătate a secolului, despre familiile boierești și declinul lor, despre fauna literară, moravurile, anecdotica, ambientalul etc. care au fost topite în materia romanului Cronică de familie. În schimb, Petru Dumitriu l-a ajutat pe Vinea să obțină un contract editorial pentru o traducere din Shakespeare (drama
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
gata să ia cu asalt meterezele unei societăți în curs de modernizare. Unii au rămas în străinătate, ajungând profesori și înalți funcționari, alții „s-au făcut cântăreți; Anton Pan a devenit Anton Pan, și cei mai mulți s-au adăpostit prin curțile boierești ca grămătici, vătafi de curte, stolnici, trăind pe bere și pe mâncare fără grijă de ziua de mâine; când puneau mâna pe câte o para, o băteau la tălpi pe must, pe cârnați, pe lăutari la Filaret. Ziua aveau, n-
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
mărturisește că autorul textului stăpînea această limbă cu mai multă ușurință decît limba română. Rîndurile sînt scrise de un oștean, într-un stil simplu, atrăgător, care nu urmărește altceva decît restituirea faptelor. Din țesătura acestora aflăm cîteva date despre partidele boierești și intrigile vremii; toate, legate de interesul pe care Petru cel Mare îl nutrea pentru țările Române, în preajma bătăliei de la Stănilești. Textul acestui document a fost păstrat în arhivele familiei Tarangul în așa fel încît să fie ferit de priviri
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
ai grijă, Clara! Apoi a adăugat cu aceeași voce murmurată: "Mama te iubește". Conform procedurii standard, ancheta a început imediat, chiar în noaptea aceea. Am dus-o pe soția economistului într- unul dintre sediile noastre aflat într-o casă veche, boierească. Camera de confruntare a anchetatorului cu cel acuzat era amenajată la subsolul clădirii, într-un spațiu antifonat, ca să nu se audă eventualele țipete. Totul se desfășura după un plan de rutină. Femeia era așezată pe un scaun de lemn, în
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
și strănepoți ai lui Alexandru Cozianu (Davida, Bonifaciu Cozianu, Elvira Vorvoreanu, Ghighi Duca, Șerban Romano, Dim Cozianu), sînt posedați de demonul superbiei care le dictează gesturile, le impune limbajul, ținuta și aspectul locuinței. Rareori cîte un vlăstar al acestei stirpe boierești se înscrie, prin puținătatea seniorială a gesturilor și a opiniilor, prin bun-gust, prin discreție și eleganță neafișată, în imaginea canonică a aristocratului învăluit cu melancolii crepusculare. Aristocrația lor se dovedește a fi mai curînd un lustru de castă dobîndit prin
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
toate ușile, îți oferă glorie și opulență și, după cum s-a văzut după 1989, nu-ți periclitează viitorul. Dreptul de a reclădi în sensul prozei tradiționale și de a urma îndeaproape liniile ei sigure și solide fusese recucerit cu ajutorul clasei boierești de curînd lichidate, pe care scriitorii dobîndiseră permisiunea de a o descrie amplu, fără menajamente, dar și fără o ostilitate ațîțată ideologic, tocmai pentru că ea nu mai constituia un pericol politic pentru regim. Complexitatea personajelor aparținînd apusei lumi bune - și
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
cu atestarea, vechi-ceremoniosă, la sfîrșit: "Arhip. Nouă ridicătură de a domnului Mihai vodă Sturza; moldoveni sînt." Apoi iată, de pildă, unde stau, rătăcite, anacoluturile lui Caragiale, între clondirul de mastică și evocările șiroinde de familie: "Balș. Moldovan drept, veche familie boierească, figurează între nobilii Moldovei încă dinaintea domniei lui Dragoș vodă, pe cînd țara era republicană, precum văd într-un manuscript a lui Petrea Clînău, spătarul lui Ștefan vodă cel Mare, tălmăcit de el în Vaslui din latinește, cum l-a
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
spatariul Elisei și cneazul Costache Butelcă, acel ce n-are ce mînca." Dicteu automat cu rubedenii. Fiindcă pomeneam de Neculce, de cronicari, priviți motivul nemeritatelor zădărnicii: "Urechi. Din înmulțirea grecilor în țară și din nestatornicia vremurilor, precum cele mai multe familii vechi boierești, au căzut; ba, încă, multe nici nu se pot nimeri în ce opinci s-au mistuit; au căzut și acesta, însă tot ființează între boieri unii din ei." Un veninos compătimitor... Paharnicul Sion își încheie lista, incompletă, cu paharnicul Hristache
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie când escadrile ale forțelor anglo-americane au bombardat Bucureștiul) casa lui Zavaidoc , o adevărată vila boiereasca de lângă Gară de Nord, este distrusă, caietele în care el își adunase „comoara sufletului” i-au fost spulberate, lăsându-l sărac sufletește, ca plângea că un copil, nu după averea ce o agonisise ci după compozițiile lui, munca de-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Noica). Patru energii daimonic-năvălitoare, alături de două aripi de îngeri exterminați: Mircea Vulcănescu (metafizica națională) și Mihail Sebastian (luciditatea sentimental-estetică). E, firește, o schemă prin care se prevede, pentru Cioran, cel puțin, stema Franței hexagonale. Amestecul de revoluție și de tipicuri boierești, de republică și de elitism vieux style, de puritatea limbii și de globalizare culturală, foarte ŕ la française, dospește în tot ce scriu oamenii generației '27. A fost, atunci, să-nvingă dreapta, dar lor le era ursit centrul. Acel centru
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
a primei sale soții Eliza Rosetti, din ramura Rosetteștilor de la Filipeni (jud. Bacău). Ernest Sturdza a fost unul dintre avocații renumiți de la Bacău, în ultima parte a secolului XIX. Era fiul lui Vasile Sturdza (1810-1870), personaj proeminent al numeroasei familii boierești a Sturdzeștilor, membru al Căimăcămiei de trei a Moldovei, întâiul prim-ministru al Moldovei după alegerea lui Cuza ca domnitor și cel dintâi prim-președinte al înaltei Curți de Casație. Pentru a nu încărca aceste rânduri nu voi descrie toată
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
Mirinescu, al cărui nume îl poartă și astăzi o stradă în București, în cartierul Cotroceni. Amândoi copiii Henriettei Krupenski Sturdza au avut urmași care ajung până în zilele noastre. Emanoil Krupenski, cel de-al doilea ei soț, cobora dintr-o familie boierească moldovenească împământenită încă în veacul al XVII-lea. Merită, de asemenea, amintit faptul că Ernest Sturdza a fost a doua oară căsătorit cu Matilda Ceaur Aslan, sora generalului Mihail Ceaur Aslan, unul dintre responsabilii înfrângerii de la Turtucaia din 1916. La
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
curge dimineața,/ Ca-ntr-un canal de unde nu-i scăpare." (Periferie). Urmează incursiuni mai plăcute în interioare de cofetării cu ștaif și cu "toată goma-nmănușată", cafenele și grădini de vară; după care autorul se agață precum iedera de zidurile caselor boierești, respirând cu nesaț aerul altor timpuri, sau se arată oripilat de blocul cu multe și impersonale apartamente, "moloh uriaș de zgură și ivoriu". Fără să fie un tradiționalist pur și dur, Ștefan Baciu are o evidentă repulsie față de uniformizarea pe
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
simțit nevoia să le abordeze.” O surpriză plăcută, evoluția lui Daniel Cristea- Enache. Să vedem ce va urma. O temă de casă pentru politicieni În același număr al revistei 22 găsim și un supliment, 22 PLUS, dedicat unei mari familii boierești și domnitoare de la noi, familia Știrbey. Povestea acesteia poate fi reconstituită și prin povestea reședințelor sale. Ne sunt prezentate, cu o rigoare exemplară, asigurată de documentația temeinică, palatele Știrbey din București și din Buftea, publicația bucureșteană folosind pentru descriere ample
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3064_a_4389]
-
de pleoapele grele. Ei toți, Sig. Mircea Popescu și prietenii lui, sunt socotiți de comuniști niște fugari trădători. Povestesc uneori de Bucureștiul dinainte, Sig. Bruno Manzone, profesorul care a condus Institutul de Cultură Italian, din 1940, li se alătură. Casele boierești, parcurile, cafenele sunt evocate mereu, pigmentate cu mici întâmplări, mondena Calea Victoriei, Cișmigiul, alte vremuri se-ntorc în sufrageria aranjată de zile mari. Sig. Mircea Popescu a avut profesori vrednici la București, pe Alexandru Marcu, pe Umberto Cianciolo, pe Anita Belciugățeanu
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]