444 matches
-
1857; Salba literară, Iași, 1857; Zgârcitul risipitor, Iași, 1863; Rusaliile în satul lui Cremine, Iași, 1863; Lipitorile satelor. Ultrademagogul și ultraretrogradul, Iași, 1863; Poezii populare ale românilor, București, 1866; Millo director sau Mania posturilor, Cernăuți, 1867; Harță răzășul, Iași, 1871; Boieri și ciocoi, București, 1874; Opere complete, partea I, vol.I-IV, partea II, vol.I-III, partea III, vol. [VIII]-IX, București, 1875-1880; Ostașii noștri, București, 1878; Despot-Vodă, București, 1880; Les Bonnets de la comtesse, București, 1882; Fântâna Blanduziei, București, 1884
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
adăugând: „Excelența Voastră este conștientă de faptul că populația din nordul imediat al Carpaților, de cel puțin două milioane și jumătate sunt Valahi, de aceeași religie, datini și obiceiuri ca și cei ce trăiesc în Provincii”. Colquhoun prezintă și zvonurile că boierii nemulțumiti ar fi cerut intervenția țarului pentru a pune capăt revoluției. El descrie și ultimele informații din Moldova: „Acum trei ore a sosit o persoană din Moldova. Ieri a trecut prin Bârlad și Tecuci și a văzut numeroase pregătiri pentru
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Interpretări istorice, Timișoara, Editura Presa universitară română, 2001. Durandin, Catherine, Istoria Românilor, București, Institutul European, 1998. Filitti, Ion, C., Izvoarele constituției de la 1866 (originile democrației române), București, Tipografia ziarului "Universul'', 1934. Fotino, George, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934. Gane, C., P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării, volumul I, București, Editura Ziarului "Universul'', 1936. Georgescu, Vlad, Istoria ideilor politice românești (1369-1878), Munchen, Colecția Jean Dumitru Verlag, 1978. Georgian, P., Întemeierea
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
partidului revoluționar. Vezi T.W. Riker, D. Litt, Cum s-a înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale 1856-1866, București, Editura Albatros, 2000, p. 280. 115 Gr. Chiriță, op. cit., p. 209. 116 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 262. 117 Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu..., p. 90. 118 La 26 iunie 1861, P. Orbescu îl informa pe M. Kogălniceanu că "partea dreaptă" lucrează împotriva domnitorului pe față, iar marele boier Barbu Bellu
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Principatelor. Vezi Românii în relații internaționale 1699-1939, ed. cit., p. 92. 233 Grigore Chiriță, op. cit., p. 350; Silviu L. Damian, op. cit., p. 28; Românii în relații internaționale 1699-1939,... p. 99. 234 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 256. 235 Vlad Georgescu, op. cit., p. 157. 236 Ion Ardelean, Vasile Irimia, Gheorghe Bondea, Mircea Mușat (coord.), Românii la 1859. Unirea Principatelor Române, vol. I, București, Editura Enciclopedică, 1984, p. 68. 237 N. Corivan
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
p. 120. 483 Gr. Chiriță, "România și Conferința de pace de la Paris februarie-iunie 1866 " (II), în Revista de Istorie, nr. 11, tom 38, XI, București, Editura Academiei, 1985, p. 1080. 484 G. Fotino, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, pp. 206-207. 485 Ibidem, p. 208. 486 Direcția Arhivelor Naționale Centrale, Iași, Fond personal D.R. Șuțu, dosar 73, fila 3, 4. 487 Idem, fila 2, 3; dosar 62, fila 87. 488 Idem, fila 2, 3
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
vii, 85 de imobile în oraș și în județ, cf. Memoriile Principelui Nicoale Suțu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1997, p. 330. 501 Vocea Națională, 13 aprilie, 1866, p. 210. 502 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 267. 503 Unul din ziarele românești care prezentau evenimentul din perspectiva amintită era Trompeta Carpaților, nr 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 504 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ei au rămas cu amintirea originii lor boierești. De altfel, primarul Alecu Frimu era proprietar, iar casa fratelui său, Costache, tatăl lui I. C. Frimu, care o mai vedem la Bârzești, este foarte mare pentru acea vreme, aproape cât un conac boieresc oarecare de la țară, ceea ce denotă starea socială bună a familiei. b. I.C. Frimu: un copil problemă? După cum s-a văzut, părinții săi nu au fost oameni săraci ci, dimpotrivă, aveau o importantă stăpânire funciară, iar tatăl său avea chiar și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
moldovene”. Se credea că aceste măsuri ar provoca respectul față de lege, față de instituții și față de drepturile politice ale autorității superioare. Nici după zece zile de la evenimentele din 29 martie, ordinea și liniștea nu erau restabilite. Orașul era aproape gol, mulți boieri părăsind Moldova. Din această cauză, muncitorii șomau și erau nemulțumiți, ceea ce putea să conducă la alte mișcări îndreptate împotriva domnului Mihail Sturdza. Tumansky considera că domnul Moldovei interpreta greșit starea de calm instalată în oraș, „îmbătându-se cu succesul momentului
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
ci cu prințul”. Așadar, prin abdicarea lui Mihail Sturdza, puterea protectoare și-ar fi salvat imaginea. Rusia nu putea să renunțe la protectorat, sub motivul că s-ar crea o stare de haos. Domnul nu ar rezista nici șase luni, boierii detronându- și apoi „bătându-se pentru putere”. Țăranii s-ar ridica împotriva boierilor, iar marile puteri ar profita de situație. în Moldova spiritele erau tot mai agitate. în mai 848, Vasile Alecsandri redacta broșura In numele Moldovei, a omenirii și
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
loc de muncă. Luasem în serios verdictul cu mina, și nimeni din jurul meu n-a știut să-mi dea sfatul potrivit. Alți foști studenți, aflați în situația mea, s-au dus în învățământ ca suplinitori, și acest stagiu, prin comparație, „boieresc”, li s-a considerat. Au fost reprimiți la facultate, unii dintre ei pierzând doar un an. Eu, mai naiv, mai prost... Nu, nu am coborât în mină decis să devin un stahanovist (de altfel, mine nici nu existau în jurul Bucureștiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ieșire. Ne ignora, și pe bună dreptate, pe noi, cei din fundul clasei, strânsura maha lalelor, cu tutun În buzunar și cu Contele de Monte Cristo sau Mâna de mort citite sub pupitru În orele de clasă, acordând atenția lui boierească numai puilor de ciocoi și „tocilarilor“ din primele bănci, puși numai ei să traducă și să scandeze. Până În ziua când profesorul, dispus, se vede treaba, la un diver tis ment pentru plictiseala lui obișnuită, Întrebă clasa dacă știe careva de ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
oprit În Veneția, satul unor slugi de la o Întreprindere ce o conduceam, am rămas Încremenit. Oamenii ăștia erau În sat la ei, În casa lor plină de țoale și În ograda lor mult cuprinsă, cu vite, porci și păsări, mai boieri decât toți pârliții de „boieri“ Împușcă fraieri ca mine și ca alții, de la care primeau bacșiș, [cărora] ne ziceau „să trăiți!“ și ne spălau scuipătorile. Dar, În afară de această uzură zilnică pe urma bleste maților de bani și iar bani, sărmanul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
caldă aburindă a calului ce-și freca botul de umărul lui. Îl mângâie pe coamă cu drag și recunoștință. Ridică privirile: Ce-mi stați ca niște curci plouate?! izbucnește el. Am izbândit doar! Să lăsăm morții să-și îngroape morții! Boierii atâta așteptau; se dezlănțuie: Strălucită izbândă!! Strălucită-strălucită, mormăie Ștefan. M-or blăstăma moldovencele de atâta "strălucire", oftează adânc mângâind fruntea calului ce nechează a mulțumire. "Pentru Ștefan!! Pentru Moldova!!" răcnesc vitejii încrucișând spadele într-un mănunchi. Vă mulțămesc vitejilor! Ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce-au luptat bine vor fi ridicați în ceata vitejilor! În focul luptelor se aleg oamenii. Logofete! Sunt însemnați toți?! Toți! răspunde Tăutu și desfășoară răbojul. Bârsan! Viteaz-Dobândă! Micșună! Teleki Ladislau! Acatrinei! Bogdan... Sunt mulți viteji în Moldova! Ce ziceți boieri dumneavoastră? întreabă apoi, cu altă voce, caldă, mieroasă. Au vrednicia se cuvine a fi răsplătită? Și vădanele, pruncii... cu ce i-om putea răsplăti? I-o răsplăti Dumnezeu, că noi, oricât le-om da, le rămânem veșnic îndatorați... Da' până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
închină, mormăie în barbă, dar tac. Ștefan izbucnește: "Bucurați-vă și veseliți-vă că răsplata voastră mare este în Ceruri!" Cu un petecuț, cu o sforicică două, vă cumpărați ditai moșie în Grădina Raiului. Un chilipir, zău așa! Haideți! Curaj, boieri dumneavoastră! Care mai dați?! Care?! Eu, strigă Tăutu. Și eu! exclamă Șendrea. Dau! ridică mâna Duma. Dăm! spun într-un glas Vlaicu, Stanciu, Bodea. Ștefan, cu palma pe inimă, smerit: Domnul din inimă vă mulțămește! Haide! Hai!... Care mai dați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai dați?! Care mai dați?! Mihail, fâstâcit, rușinat, îngână: Eu ... eu... și eu aș da... dar... dar n-am... N-ai?! Cum așa?! se minunează Ștefan. N-ai?! O sfoară, o sforicică, ceva, acolo?! Nimic n-ai?! Fantastic! Ați auzit, boieri dumneavoastră?! Boier! Mare boier! Și n-are! Mare spătar! Și n-are! Unde s-a mai pomenit?! Boier și să n-aibă?! Stanciu mormăie în barbă, destul de tare, ca să audă și Vodă: Boier borât... Cine greșește?... Căpătuiește-te și tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lasă!... Haideți! Haideți! Împărăția Cerurilor e pe voi! Care mai dați?! Om da, de-i poruncă, îndrăznește postelnicul Alexa, înfruntându-l. Să mă ierte Măria ta, de-om da și-om tot da, boierii or sărăci și prostimea s-o boieri... În Moldova, și "prostimea" poate ajunge la dregătorie, e după vrednicie. Ddar pentru aiasta, trebuie să nădușească, trebuie să zboare... Alexa își șterge fruntea: n-am zis că nu dau... Ziceam și eu, așa, de... prost... prostime... "Prostimea"? i-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-n oborul de vite! De nu vrei nu da! De nu vreți nu dați! Sunteți liberi să nu dați! Dumnezeu să vă judece! Dăm! Dăm! se grăbesc boierii la danie. Cum să nu dăm! Câte una... Una... Să ne-nțelegem, boieri dumneavoastră, o moaie Ștefan zâmbindu-le dulce. Nu e poruncă. Sunteți liberi să dați au nu. Că numai ce dați cu inima curată și luminată, e bine primit de Domnul. Luminată!... Luminată!... mormăie boierii, îmbulzindu-se la danie. Tăutu îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
el cu un surâs șăgalnic. Poate... poate cu turban cu tot. Așa mai înțeleg... Juga, cu un zâmbet misterios: Pe deasupra, oferă și... ce credeți? câte cinci cadâne pe cap de pașă. Pe ales... Se produce rumoare în boierimea dezlănțuită. Fantastic!... Boieri dumneavoastră, chicotește Ștefan, deschidem harem în Cetatea Sucevei?! Numai obiceiuri sănătoase am luat de la turci! Deschidem! Deschidem! strigă boierii înferbântați. Dăm de belea cu ale noastre, mormăie cu spaimă o voce din adunare. Ferice de turci! Halal să le fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vi se pare că-i mânjit cu prea mult sânge moldovenesc?! Frumos ne-ar sta să ne târguim deasupra mormintelor proaspăt deschise? mai întreabă Ștefan și apoi, crunt, cumplit, strigă, poruncește: "Nu vreau aurul lor murdar! Vreau stârvurile lor împuțite!". Boierii parcă nici nu suflă. La război, ca la război! "Vae soli! Vae victis!" filozofează totuși Țamblac. Vae, boier Țamblac! Vae! Cerșesc milă! Dar lor le-a fost milă când mi-au secerat atâta tinerețe în floare?! Mă uit la plaiurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Aliotmanului"! Toți?! Toți în afară de străbunicul Domniei tale, Marele Mircea Basarab-Bătrânul!... Voichița, înfrântă, pleacă ochii. Ștefan, cu același patos, continuă: Și mai află, Domniță, că acest părinte al Domniei tale, și... și văr al Domniei mele, a uneltit cu niște mișei boieri moldoveni să-mi facă de petrecanie! Și mai află că, de răul lui, am ars târgul Brăilei!! Că am abătut apa Siretului în altă matcă! Că a ridicat Cetatea Crăciuna, să se uite peste Milcov în grădina mea... Și câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vrai joci! De aceea vor veni!... Ei! aiasta a fost! Destul am pus țara la cale. Deseară, când vă rugați la icoană, amintiți-i Domnului că "Vin turcii!!". Mâine, în zori, pe Direptate, întreceri de luptă cu spada! Vă mulțumesc, boieri dumneavoastră! Să trăiești, Măria ta! Ștefan face o plecăciune adâncă: Sluga... Boierii au plecat. În odaia domnului s-a făcut liniște. Ștefan își aruncă ochii către crucifixul de deasupra căminului, cu Iisus răstignit. Câte zile ne-o da Domnul, mormăie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
astfel "Letopisețul Moldovei" va trăi în veac. Adevărul mai presus de toate! Voi izvodi adevărul și numai adevărul. Chiribuță sare și deschide ușa, cu plecăciune: Bună dimineața, Măria ta! cuvântă boierii Sfatului de taină, intrând. Bună să vă fie inima, boieri dumneavoastră! Toate bune, Măria ta? Și bune, și rele... ca-n viață. Bune: că la Stambul "peste tot e liniște". Rele: că mă cearcă podagra frate de suferință cu Mahomed și n-am lipit geană de geană. Cu folos însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Se vorbește că... Iarba mă-sii! se aprinde Isaia scuipând printre dinți o sudalmă de mamă. "Diavolul blond"! Aista-i "Athletu' lu' pește!" Apusul e căzut în cur de admirație! Să ne întrebe pe noi! A căpătuit prostimea!... "Dați!... Dați boieri dumneavoastră"... îl maimuțărește Isaia în batjocură, cu ochii la cer. "De bunăvoie și nesiliți de nimeni... Dați, că mare va fi răsplata voastră în Ceruri"... Procletu'! Mișelu'! Fariseu'! răbufnește el cu ură. De haram ni s-o alege agoniseala de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]