439 matches
-
20 de galbeni olandezi oferiți de moșul soției, logofătul Bălan, plus un „inel dă zamfir dă la păhărniceasa Măriuța a paharnicului Grigore Hrisosco leu“. Di fe ren ța apare și pentru că statutul mi ri lor este altul, cei doi sunt boieri ceva mai înstăriți. În mediul po pu lar, nuntașii dăruiesc ceva mărunțiș sau produse din gospodăriile lor, ei privesc câte un ștergar sau câte o maramă din partea miresei, când are loc și o orație. Darurile fac parte dintr un rit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lor sau prile jui te de celebrarea sărbătorilor religioase. Fie ca re familie bo ie reas că se crede obligată să or ga ni ze ze un mic bal în onoarea noului cuplu, cu atât mai mult dacă părinții sunt boieri mari cu slujbe la curte. În această si tuație, chiar Vodă se preo cu pă de pregătirea unor ba luri pentru pri mi rea și in te gra rea tinerei familii. Din partea soacrei-mari, nunta se poate face chiar a doua
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de viața cuplului și cu roluri total diferite: unul se erijează în apărător al lui, iar celălalt este văzut ca distrugător. Actorii principali, cei doi soți, cei care ar trebui să-și spună părerea despre situația creată, rămân în umbră. Boierii și imo ra li ta tea Re cla marea în justiție, indiferent de motiv, este văzută de boier ca o mare atingere adusă cinstei lui. Printr-un proces deferit spațiu lui public, el și „casa“ lui ajung subiect de bârfă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-și facă dreptate singuri, ocolind sistemul juridic. O evoluție la nivelul mentalităților se pro du se se cu siguranță; chiar dacă un alt caz asemănător numai există, pentru secolul al XVIII-lea, se poate constata acest lucru din atenția pe care boierii judecători o acordă fiecărui detaliu, în cercând să stabilească premeditarea actului și gradul de vinovăție al fiecărui protagonist în parte și din teoretizarea importanței sistemului juridic într-o țară civilizată, opusă barbariei. Pe de altă parte, transformările care au avut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căzut în capca na satului românesc imo bil și conserva tor. Trebuie făcută o netă deosebire între sate le con cen tra te de pildă în jurul unui oraș, satele pe te ri to riul cărora se află co na ce boierești sau cen tre ale pu te rii locale și cele într-adevăr izo la te din punct de vedere geo gra fic. țăranii cir cu lă mai mult decât am fi ten tați să credem: vin la „judecată“ cu diverse
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gher me șut sau alte materiale. ciohodar = slujitor al curții. cit = stambă lustruită și înflorată. clironom = moștenitor. condoragiu = pan to far. conteș (con toș) = haină boierească de ce re mo nie foarte elegantă și scum pă. diată = testament. dulamă = haină lungă boierească de ce re mo nie încheiată în față cu cea pra zuri și uneori cu câte 24 de nas turi de fir. epitrop = tutore, dar și executor testamentar. fi li gea = ceaș că mică fără toar tă și pusă pe un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
însă că recunoașterea principiului dinastic în alegere nu s-a impus adunărilor ca o condiție obligatorie. În anul 1521, după moartea lui Neagoe Basarab, Mehmed Beg sangeacul de Nicopole, în virtutea ascendenței sale basarabe, solicitase de la sultan domnia Țării Românești, dar "boierii toți, mari și mici și toată curtea" au ales pe Radu de la Afumați 582. Triumful principiului domniei elective în Țările Române a fost consacrat într-o perioadă contemporană stingerii dinastiei Jagellonilor în Polonia. Perioada de supremație a Domniei asupra stărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aveau depline puteri din partea acestuia (ac omnium illius Regni Boieronum et ordinum de Statu et ordine Regni illius), iar semnatarii documentului se obligă pentru "omnes Episcopi, Calugeri, Vladike, Boerones et alii ordines dicti Moldaviensis patrie nostre"632. În perioada regimului boieresc mențiunea colectivă a stărilor apare frecvent tot în relație cu tratatele externe încheiate cu habsburgii, iar consimțământul lor devine o condiție sine qua non. Formula din tratatul lui Constantin Cantemir cu Austria, la 1690 princeps Moldaviae una cum statibus 633
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care a fost ales principe Constantin Mavrocordat. Poarta nu a admis însă această alegere, considerând că este o încălcare a dreptului său de a numi "beii" Principatelor. Este de reținut faptul că adunarea electivă de la 1730 prezintă alături de cler și boieri "alte stări", asemenea celor convocate la alegerea lui Constantin Brâncoveanu (1688), sau cu ocazia judecării serdarului Lupu și a încercării de restaurare a tradiției în alegerea principilor la 1739, după ocupația rusească 685. Frecvent, sunt menționați cu aceste ocazii "neguțitorii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regimen medieval la cel de guvernare, București, 1998. Siemienski, Joseph, Le principe de l'unanimité en Pologne, în VIe Congrés, Oslo, 1928, pp. 240-242 (Résumé). Stănescu, E., Din istoria ideilor politice în Evul Mediu românesc (M. Costin și problemele regimului boieresc), în vol. "Omagiu lui P. Constantinescu-Iași (cu prilejul împlinirii a 70 de ani)", Edit. Academiei R.P. R., București, 1965, pp. 309-316. Stoicescu, N., Curteni și slujitori. Contribuții la istoria armatei române, Edit. Militară, 1968. Idem, Sfatul domnesc și marii dregători
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
V, 1966, nr. 2, București, pp. 197-223; C. Cihodaru, Sfatul domnesc și sfatul de obște în Moldova (sec. XV-XVIII), AIIAI, t. I, 1964, p. 55-86; E. Stănescu, Din istoria ideilor politice în Evul Mediu românesc (M. Costin și problemele regimului boieresc), în vol. "Omagiu lui P. Constantinescu-Iași (cu prilejul împlinirii a 70 de ani)", Edit. Academiei R.P. R., București, 1965, pp. 309-316; N. Stoicescu, Sfatul domnesc și marii dregători din Țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Edit. Academiei R.S.R., București, 1968
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ales de trebuință este ca proprietarii moșiilor muntenoase să aibă adevărate idei despre însușirile minelor și despre folosul ce pot aceste aduce atât lăcuitorilor, cât și statului. Și fiind că proprietarii de moșii muntenoase sînt <s>au mănăstiri <s>au boieri întrebuințați în dregătorii și, prin urmare, au înrâurire asupra administrației și poporul țărei, apoi vederat este câtă daună și perdere aduc neștiința și pregiudețele minerale. Dacă proprietarul se va încredința că lucrarea minelor înlesnește îmbunătățirea stărei sătenilor și că el
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
captarea bunăvoinței, domnitorul le întinde mâna inamicilor politici: "Boieri dumneavoastră! Să trăim de acum în pace, iubindu-ne ca niște frați". În final, nu ezită să recurgă la un gest ostentativ, închinându-se și rostind: "Iertați-mă, oameni buni și boieri dumneavoastră". Boierii, pacificați de oratoria lui Alexandru, abandonează orice precauție și merg la ospățul domnesc. Singurii care absentează de la festin sunt mefienții Spancioc și Stroici. Odată adunați la curte, cei 47 de boieri sunt cuceriți, dacă nu de rafinamentul, măcar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ei au rămas cu amintirea originii lor boierești. De altfel, primarul Alecu Frimu era proprietar, iar casa fratelui său, Costache, tatăl lui I. C. Frimu, care o mai vedem la Bârzești, este foarte mare pentru acea vreme, aproape cât un conac boieresc oarecare de la țară, ceea ce denotă starea socială bună a familiei. b. I.C. Frimu: un copil problemă? După cum s-a văzut, părinții săi nu au fost oameni săraci ci, dimpotrivă, aveau o importantă stăpânire funciară, iar tatăl său avea chiar și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Două paloșe-ntr-o teacă”; cu intenția de a-l sensibiliza după dorință pe tiranul prea temător să nu-și piardă tronul. Pe măsură ce șoaptele se îndesesc, acesta vede amenințarea cîrligelor și a vîslelor abătîndu-se asupra lui: Ciobanii lui Dobrișean Sunt boieri ca de divan, În toiege răzimați Și-n caftane îmbrăcați. Bacii lui poartă cîrlige, Tot cîrlige de argint, Cum n-am văzut pe pămînt, Nici în lume de cînd sunt. În capul cîrligelor, În josul belciugilor, Cîte-o piatră nestemată De plătește
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
basme sunt consonante cu această viziune paradisiacă. Citim în colinde mitologice cu fond precreștin: Sub cearcănul lunii ei, Vița-i verde iedera! Trec pluguri negre cu boi, Ciopoare dalbe de oi, Vița-i verde iedera! Sau: Ia sculați, sculați, Voi boieri bogați, De mi vă uitați, Pe-o gură de vale, Vouă vi se pare Tot soare răsare. Ci vouă vă vine Tot cirezi de vaci... Exemplele dezvăluie un imaginar mioritic: cearcănul lunii, gura de vale, plaiul sunt unite și sacralizate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sau cum cineva își dregea vocea. Și totuși, aci se zămisleau atât știrile cât și zvonurile. Cafeneaua de fapt ținea industria de zvonuri a domniei, sau cel puțin așa credea vodă. Cafegiii și ciubucciii de la Curte și din casele marilor boieri toți se formaseră la școala lui Hamie și, prin ei, el afla tot, dar lăsa să circule în târg doar ce considera el că trebuie. Marelui logofăt Brâncoveanu nu-i plăcea moda turcească a cafelelor băute în taină, totuși cel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i văzu la început, pentru că din peretele opus îl priveau atent și trist ctitorii cu coroane aurii pe cap, voievozi în vremi tulburi, neterminându-și ctitoriile în domnii scurte și încercate. Își lăsă ochii în jos spre boierii care aștepteau: — Boieri dumneavoastră, bine știți că eu am fost la casa mea ca un domn, am trăit cum am vrut, nimic nu mi-a lipsit și domnia aceasta eu nu o pohtesc, ci dumneavoastră m-ați pohtit și, fără voia mea, m-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
după ce-l ung domn pe cineva, ce-mi aud urechile acolo la mine la cafenea, Doamne ferește! Cu măria ta e altfel. Cred că te iubesc oamenii, că prea ai rămas fără tată de mic. Folosește asta, arată-te slab și boierii or să fie cruțători. Iar se opri din mersul nervos în fața icoanelor. „Văduva lui Șerban Vodă”... oare și pe asta a aflat-o Hamie? Și i se părea că aude plânsul doamnei lui. Da, da, mâine va împăca toate lucrurile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i-o înmână turcului, rugându-l să i-o dea spătarului Mihai Cantacuzinul în vederea expedierii. Mustafa Aga privi nedumerit și ripostă: — Expedierea scrisorii este treaba mea. Fie ca pacea lui Allah să fie cu voi! Salută protocolar și ieși lăsând boierii să intre pentru a păzi arestații. Afară se pornise o ploaie măruntă și vântul rece părea că vrea să întoarcă iarna. M-aș culca, hotărî Brâncoveanu, dacă s-ar face focul în odaia mea, ar fi tare bine, mă dor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se livrează brusc și fără prospect de utilizare. Istoria ar trebui să înregistreze numai substanța vie, nu și epavele. Zidul „părăsit și neisprăvit” ne menține lideri în zona improvizației. Tranziția de la o societate la alta aduce la suprafață ciocoi, nu boieri. Cele mai multe utopii s-au bazat pe complicitatea terorii. Istoria - acest uriaș ecran al eșecurilor umane. Istoria - acest perpetuu joc de-a hoții și vardiștii. În prea multe cotituri ale istoriei n-am știut ce să facem noi cu noi. Istoria
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și Biserica de lemn din Bănești construită în încheieturi, fără cuie. La un moment dat acest boier a împărțit moșia în două părți, oprindu-și partea dinspre nord care se mărginea cu domeniul Bălușeniilor Îvechea denumire a satului Stamate Bălușeniă. Boieri puternici pretendenți la domnie, ce locuiau în Dumbrăven i-au dat numele moșiei și satului de Stamate dinspre Bălușeni și prescurtat s-a numit Bălușeni Stamate, cealaltă a vândut-o și s-a numit Stamate Bănești, apoi Bănești. Biserica de
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
originare a românilor, perpetuată până în prezent, este susținută de faptul că romanii aduși de Traian sunt o castă nobilă închisă ermetic, care nu penetrează către exterior și nu este penetrată din exterior; ei sunt cetățeni de Roma, nobili, hireși romani, boieri cetățeni și slujitori (= funcționari) romani, ostași veterani și mari familii. Timp de 12 secole, țărani și alte pături sociale producătoare de bunuri materiale nu ar fi existat la romanii din Dacia. „Țăran curat moldovean, spune Cantemir, nu se află, și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cu anevoie este a i se schimba limba”, aceasta cu toate că după ce au descălecat romanii în Dacia multe ginți barbare au trecut și au și locuit acolo, precum goții și gepizii, popoare nemțești, hunii și avarii, vițe schitești, întrucât „inima cea boierească a lor, a nu se mesteca în căsătorie cu muieri de soi străin, au împiedicat stricarea limbii romane prin limbi varvare”; și apoi „nici nu și-au bătut românii capul niciodată spre aceea ca să-și schimbe limba lor veche, cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
unei bombe... «Acest sunet va să zică, cocoane, c-a venit timpul să vă puneți la masă.» [...] «Și de ce a pocnit mielul, frățioare?» « Fiindcă s-a fript de ajuns.» «[...] Dar ia spune-mi cum se numește felul acesta de friptură?» «Miel înăbușit, boieri domnia voastră, miel fript hoțește...»“ Oaia la groapă sau mielul haiducesc sunt feluri de mâncare născute în condițiile precare oferite de codru, fratele românului, dar mai ales al haiducului; și nu numai al haiducului român... În cartea sa de bucate, Mihail
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]