600 matches
-
prilejul alegerii dogelui, după căderea Republicii 639. În privința structurii Adunărilor de stări, se observă deja din secolul al XV-lea diferența între "boieri" și "boierii Sfatului domnesc". În Marea Adunare a țării de la Vaslui, din primăvara anului 1456, sunt enumerați boierii (panii) "sfatului nostru moldovenesc" și toți ceilalți boieri (pani) "de la mare până la mic"640. Aceeași precizie a termenilor o regăsim în documentul din 15 octombrie 1481 ("boierii noștri" și "tot Sfatul nostru cel mai înalt")641, precum și cu prilejul alegerii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mazili și locuitori pe moșiile lor. Negustorii care se stabilesc în țară preferă se se integreze în sânul boierimii prin obținerea unor dregătorii și prin investiții importante în achiziționarea de moșii. Aceste precizări sunt necesare întrucât și unii, și alții - boierii pământeni și cei de origine recentă - acceptă și chiar promovează o politică de înrudire între ei prin intermediul căsătoriei, fără să con side re acest tip de legătură o mezalianță. Mezalianțele din interiorul aristocrației franceze și modul cum au fost percepute
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sub amenințarea confiscării averii pe seama domniei și alungarea din țară a respectivei familii. Părinții, nașii și preoții vor fi pedepsiți în Cazul în care nu respectă hotărârea lua tă. Cei însurați deja vor fi tolerați numai dacă rămân „la starea boieriei ce să află“ și nu vor „a se înălța la altă treaptă mai mare“. Actul emană clar de la boierimea autohtonă care se vede amenințată nu atât de micii meșteșugari săraci, cât de personajele puternice venite de la Constantinopol în anturajul domnului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de ceea ce au primit. Radu, fiul lui Drăgan clucer, participant la nunta unei verișoare, Nastasiia, îi dăruiește acesteia un copil de țigan. Cum nu are greșit în momentul respectiv, alcătuiește o „scrisoare“ unde martorii sunt trecuți sub următoarea denumire: „toți boierii de pă masă“. Aflăm cu acest prilej cine a participat la nunta Nastasiei, măritată cu Dumitru. Printre nuntași se află Nițu logofăt, Răducan, fiul lui Chițu, Costandin logofăt, Stanca Cioranca, Gheorghe ceauș, însă în absența altor documente ne este foarte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sinceritatea lor nudă, impudică aproape, Amintirile colonelului Lăcusteanu - scrise în 1874, dar apărute postum, în 1935 - au ceva din caracterul vechilor cronici muntenești prin accesele pătimașe și vehemența verbală, de tip pamfletar, prin spiritul partizan care le însuflețește. Omul, cu toate că boieria lui e una de rang secundar, ceea ce îl face să arunce priviri piezișe protipendadei, are o teribilă aroganță a castei sale, privilegiile nobiliare fiind pentru dânsul sacrosancte. Reacționar îndârjit și agresiv, el vede revoluția ca pe o zaveră pusă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
poartă cercei în urechi făcuți din bănuți de aur; mormintele se tămâiază; pe morminte se pun pietre cu inscripții; la înmormântări se fac cheltuieli mari; existau leagăne pentru adormit copiii; denunț ul era î n uz; politica o făceau doar boierii. Coperta lucrării lui Ștefan Bârsănescu Alte informații documentare despre vechiul Cotnar „Pe drumul care pornește de lângă școala satu lui Cotn ari înspre nord-est, la distanță de circa 600 de metri, se găsesc ruinele unei vechi biserici catolice. După sp usele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
necurat și urât a bea pentru sănătatea turcilor, dar pentru sănătatea împăraților creștini le este primejdios ca să închine . Paharul al treilea îl bea Mitropolitul, după ce face puțin cuvânt pentru sănătatea Domnului și când pomenește numele lui, îndată se scoală toți boierii de pe locurile lor și stau în mijlocul Divanului în rând. Și după săvârșirea rugăciunii, face Mitropolitul cruce în fața Domnului și îl bla gosloveș te și puind Domnul paharul la gură se slobod toate tunuri le împre jur și se bat meterhenele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și vârsta (60 de ani). Condica ce are întru sine obiceiuri vechi și nouă a prea înălțaților domni (1762) se păstrează într-un manuscris publicat de M. Kogălniceanu în 1846. Lucrarea este împărțită în capitole conținând orânduiala noii domnii, a boieriilor, a mucarerului, ceremoniile de Crăciun, de Anul Nou (noile și vechile obiceiuri), de Paști, de Sf. Gheorghe, protocolul primirilor la domn sau al numirilor în dregătoriile importante. Secțiunea referitoare la instalarea și domnia lui Grigore Callimachi și la vizita făcută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
mai slobod decât ei, în vreme ce mașina nu făcea decât să sporească o penibilă confuzie. Dacă totuși... Aproape nu-îndrăznea să-și formuleze gândul de teamă să nu i se risipească senzația de bine ce-l luase-n stăpânire. Dacă... până la urmă... boieria nu-i decât un fel de celulă poleită, în care omul intră singur și de bunăvoie, ca să scape de nesiguranța de-afară? Nu era decît o supoziție. Felul cum SAAB-ul încerca să-i citească gândurile, să-i corecteze reacțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acestea sunt în realitate, sate din domeniul domnesc. În documente găsim răzeși , stăpâni de sate, în indiviziune, care au părți din părți de sate, au țărani dependenți (vecini-rumâni) și care îndeplinesc anumite funcții administrativ judecă torești și militare. Ei sunt boierii de rang inferior care sunt asemănători cavalerilor apuseni, formând, împreună cu țărănimea din domeniile domnești, cavaleria ușoară în războaiele de apărare purtate de domnii români. Țăranii dependenți de pe moșiile boierești mergeau la oaste cu ceata boierească, între aceștia fiind și țărani
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de proprietate în Țările Române, analizată de istoricii Radu Rosetti, P.P. Panaitescu, Constantin Giurescu, H. H. Stahl , prezintă particularități față de aceeași situație din țările din centrul și apusul Europei. Existența, la noi, a unor proprietari devă lmași, fără titluri de boierie, numiți cneji sau judeci (vechea aristocrație gentilică) sau nemeși ca în Moldova, din care s-a ridicat boierimea românească militară, de ranguri și funcții, a putut crea la cronicarii străini și români ideea că armata lui Ștefan era formată din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
reședința domnească era și cea a mitropolitului. Unde era curtea vremelnică a Domnului era și scaunul Episcopal. Existența, la Divan, alături de domnitori și demnitarii săi - logofătul, vornicul, vatmanul și alți slujbași, a mitropolitului și a episcopului, cu ocazia actelor de boierie, de dăruire, întărire, mișcare a proprietății ori decăderea din lege (a se vedea și cele 4 volume din „Catalogul documentelor moldovenești din arhiva istorică centrală a statului, 1387-1700", București, 1957-1970) atestă tocmai osmoza factorilor de putere asupra sorții populației conduse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
devenit moșie pentru danii și miluire a slujbașilor cu ascensiune la treptele boierești. Domnul și boierii țării Trebuie să spunem din capul locului că la noi domnii au fost ajutați în ocârmuirea țării de către boieri din cele mai vechi timpuri, boierii fiind socotiți cea mai înaltă clasă socială. Însuși Bogdan, întemeietorul, la descălecare, spun documentele, era însoțit de mulți nobili, boieri de viță din Maramureș dar, firește, boieri a găsit descălecătorul și în Moldova, cu o situație materială superioară celorlalți locuitori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de părerile... colaboratorilor. Legea sunt eu - se va spune mult mai târziu. După întemeierea principatului, domnii au prins a face danii de sate și moșii, mărind numărul boierilor pe care își rezema scaunul. În „Descrierea Moldovei", Dimitrie Cantemir explică astfel boieria în Moldova: „Mai de mult la Moldoveni era un obicei care prin lungimea vremii devenise lege, că boieriile nu se acordau oamenilor tineri măcar de ieșeau din neamul celor mai de frunte. Pentru aceasta, boierii cei mai mici dădeau copii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a face danii de sate și moșii, mărind numărul boierilor pe care își rezema scaunul. În „Descrierea Moldovei", Dimitrie Cantemir explică astfel boieria în Moldova: „Mai de mult la Moldoveni era un obicei care prin lungimea vremii devenise lege, că boieriile nu se acordau oamenilor tineri măcar de ieșeau din neamul celor mai de frunte. Pentru aceasta, boierii cei mai mici dădeau copii lor, după ce treceau anii copilăriei în slujbă pe la boierii cei mari. Aici nu erau puși decât numai ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să poată intra dintr-odată în rangul boierilor mari, fără a le mai fi slugă. Boierii erau de două categorii: boieri cu boerii, adică cei ce ocupau dregătorii publice și boieri fără dregătorii, cei ce nu ocupau vreo dregătorie publică. Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria nu se transmitea copiilor. De aceea, ca cineva să ajungă în dregătoriile înalte trebuia mai întâi să treacă prin dregătoriile mici, să dobândească experiență și prestigiu. Se pare că la început la curtea domnească nici nu erau cunoscute dregătoriile, toți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnul în conducerea războaielor. Deabea după ce afacerile publice s-au înmulțit, s-a simțit nevoia separării atribuțiilor, nominalizarea lor, și a rezultat dregătoria, devenind diferite ca preocupare și răspundere. Că este așa, ne-o spun documentele. În vechime nu întâlnim boierii ca purtători de titluri dregătorești, ci doar purtători ai apelativului jupân, iar mai târziu era acela de pan. Iată un document emis în 1392 de Roman-Vodă, care făcând danie trei sate lui Ionaș viteazul scrie: „.. drept care credința mea și credința
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vad, a Panului Ghidea, a Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala țării și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru cel Bun o face însăși documentul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spânzurat întocmai ca și cel de jos, cu deosebire că furcile la boier vor fi mai înalte decât a omului de rând; 44. Cel ce se va folosi de calitatea sa de boier și se va lăuda că grație ei (boieriei), va putea să braveze legea fără a fi pedepsit, i se va aplica aceeași pedeapsă ca la cei de jos; 45. Surdo-mutul dacă este în întregimea inteligenței sale și dacă poate prin mijloacele gesturilor a arăta naturelui său pervers și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
administrației, ci numai prin „hotărârea instanțelor judecătorești puteau primi asemenea pedepse". Mazilii deci, erau recunoscuți ca „nobili săraci nebirnici". După mazili, urmau răzeșii, apoi ruptașii, adică descendenții clericilor, și apoi breslașii, adică țăranii. De fapt, mazilia era ea însăși o boierie, dar de rang inferior. Clasa lor era lipsită de orișice influență politică, dar obârșia lor - ca maziliera repede și ușor recunoscută. În anul 1793 Mihail Șuțu-Voievod adresându-se dregătorilor din ținut, le făcea cunoscut că întrucât „s-a adeverit că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fost și el așezat la rânduiala neamului său, dându-i-se carte spre a fi și el cunoscut de mazil." Acum când ei erau puși să îndeplinească diferite servicii care, firește, ieșeau din cadrul însărcinărilor lor de odinioară, înseamnă că și boieria lor scăpătase. Decăzuse cu totul. Drept urmare, jeluindu-se domnitorului Grigore A. Ghica, în anul 1777 (T.Codrescu, Uricar, vol.XV, p.3-6), avea să emită poruncă Domnească care punea în vedere ispravnicilor să nu mai dea asemenea însărcinări mazililor, pentru că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ruptașilor, care în schimbul privilegiului de a da visteriei o dare anuală se bucurau de unele scutiri de dări și havalele. În rândul ruptașilor erau întâlniți fii de preoți și feciorii gospodarilor (boierilor) din sate. Ruptașii fiind un rang inferior al boieriei, nu plăteau bir - impozitul așezat pe capete și socotit ca ceva care însemna inferioritatea individului. În schimb plăteau restul dărilor indirecte: taxe vamale, darea pentru sare, impozitele asupra animalelor, a grânelor, vinului etc. c) Scutelnicii apăruți mai întâi ca ostași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plăteau bir la cislă, numai că visteria îi restituia boierului suma primită de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau câte 4, iar jupânesele sărace câte 15, 10, după boieria bărbaților lor, Letopisețe, III, p. 184). Scutelnicul nu plătea către vistierie birurile dar se învoia cu boierul căruia îi era închinat și dădea o sumă sau îi făcea o anumită muncă pe an. Cu vremea, boierii au obținut să li
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și începură a curge jalbele la domnie despre matrapazlîcurile vătavului de târg. Ce făcu atunci Domnul Radu cel Mare? Aflăm din spusele cronicarului Miron Costin: „Avea o slugă Radu Vodă, încă din copilăria sa, căruia socotind că nu-i de boierie îl ținea de-o mână, iar boieria nu-i da. Ci el, văzându-se afară din cărdul altora, pe hirea omenească ce iaste pururi în viață să hie între cei de cinste și de frunte, s-a rugat Mitropolitului și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]