257 matches
-
a ajuns și ministru. Despre acest act vorbește și Mihail Sadoveanu în „Informații despre Ion Creangă”/1933/: Un profesor susține că Ion Creangă și-a dat ultima suflare nu în strada Goliei, cum glăsuiește actul de moarte oficial, ci în bojdeuca lui din strada Țicău no.4, unde locuia de multă vreme cu suferințele și amintirile lui. Deși un act oficial e un act oficial, domnia sa ne declară contra afirmației, opunând o cunoaștere personală a împrejurărilor... Dealtminteri, înainte de apariția piesei oficiale
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
i-a închis pleoapele pentru călătoria veșnică.” Pe de altă parte, asociatul său de la tipografie, Ioan S. Ionescu, ne spune: „... fostul meu tovarăș și vechi prieten, Ion Creangă, au murit în noaptea de 31 decembrie 1889... în casa lui numită bojdeucă, din Țicău, iar nu cum o arată actul de moarte eliberat de Primăria Iași că ar fi murit în strada Golia 51... Căci eu împreună cu profesorul Miron Pompiliu ca prieteni l-am înmormântat ridicându-l de la casa lui din Țicău
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
au trecut de mult în lumea tăcerii.” Uite cum te fură gândurile și nu te mai poți opri din povestit. Acum, după ce am tăifăsuit vrute și nevrute și am umblat pe ulițele bătrânului Iași, sau am stat în cerdacul cel fermecat al Bojdeucii, să încercăm a ne desprinde măcar imaginar de vraja pe care ai țesut-o peste tot și peste toate... Adio, moș Creangă! Adio! Să ai liniște acolo pe steaua matale. Da’ ce zic eu stea? Luceafărul dumitale! Bârnova 29 august
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
diferite lucrări); d) asocieri logice atât cu planul referențial, cât și între componentele mesajului (vezi, de exemplu, corespondența dintre rubrica meteo și vremea de afară, dintre informațiile oferite elevilor, de către profesor, despre Ion Creangă și cele primite în cadrul vizitei la Bojdeucă, respectiv cele din fișele biografice din anii școlari anteriori etc.). Ideea de strategie comunicativă/discursivă presupune, așadar, raportare la toate aceste direcții normative, atât în etapa de construire a mesajului, cât și în cea de transmitere a acestuia, de ancorare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Bacău; a XI-a ediție a Expoziției Naționale de Artă Naivă "Saloanele Moldovei", de la Galeriile de Artă Arcu din Iași; premiul II la Salonul de Primăvară al Asociației Artiștilor Plastici ieșeni; expune și donează două lucrări la manifestările dedicate zilelor Bojdeucii lui Ion Creangă; expune la Zilele Școlii Poieni (com. Schitu Duca); Expoziția Națională de Artă Naivă de la Pitești; Salonul Național “Lemnul - tradiție și modernitate”, București; premiul II la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici ieșeni; În 2003: expune În
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
După obținerea titlului de diplomat universitar în limba și literatura română, a funcționat ca profesor la Școala generală Miroslava, lângă Iași. Apoi, a lucrat ca bibliotecar la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Istorie Naturală - unde în sala Elefantul la 1859 Divanul Ad-hoc al Moldovei a votat Unirea, cu Muzeul Politehnic, Pinacoteca și Biblioteca Județeană, Muzeul Literaturii vechi - Casa Dosoftei - și Muzeul Literaturii Rămâne de la Casa Pogor, o salbă de case memoriale precum Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa Sadoveanu, Vila Sonet,Casa Otilia Cazimir, Casa Topârceanu, Casa Kogălniceanu și nu în ultimul rând Biblioteca Universității „M.Eminescu”. Bijuteriile Orașului au fost și au rămas bisericile și mânăstirile, oază de spiritualitate creștină, unel e, precum
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
zbura ca norul. Când m-am apropiat, pe cine credeți că văd? Pe moș Creangă. El era și le spunea copiilor: „Ați văzut? Așa se conduce sania!” Strașnic învățător îi moș Creangă. Pe nesimțite, am ajuns în Valea Plângerii. În fața Bojdeucii, cobor din birjă și deschid portița. În fața mea, treptele din piatră ale potecii coboară până în prispă. În stânga, clipocește un izvoraș. Mă opresc în fața intrării...Ca adusă de vânt, în fața mea răsare o trestie de copilă cu o basma roșie pe
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
o întreb, îmi spune că moș Creangă îi dindos, pe cerdac. Îl cheamă ea îndată. Nu trece multă vreme și în ușă se ivește moș Creangă, cu un zâmbet cald pe chip și cu brațele deschise. Bine ați venit în Bojdeuca mea! Poftiți! Ruxandă! Adă tu niște apușoară rece de la izvor și chisaua cu dulceață de cireșe amare!... Și imaginația zburdă în voie. Zadarnică-i orice încercare de a-i găsi acasă pe junimiști. Ei au plecat de multă vreme din
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
înaltă de pregătire a studențimii și de dezvoltare a studiului academic, Academia Română, filiala Iași. Ne gândim apoi la Teatrul Național "Vasile Alecsandri", Opera Română, Filarmonica "Moldova", Teatrul "Luceafărul", Muzeul Unirii, Muzeul Literaturii Române cu prestigioasele sale case memoriale (între care Bojdeuca lui Ion Creangă, cel mai vechi muzeu cu profil literar din țară), Muzeul Universității "Al. I. Cuza", Muzeul "Kogălniceanu", Muzeul "Poni-Cernătescu", la Biblioteca Centrală "Mihai Eminescu", Biblioteca "Gheorghe Asachi" și filialele sale, la celelalte mari biblioteci, la universitățile cu profil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
documente. Iași, Editura Timpul, 2006. PARADAIS, Claudiu. Valori ale picturii românești în Muzeul de artă Iași. 1970. PARASCAN, Constantin. Eminescu și Creangă la Junimea. Iași, Editura Timpul, 2002; Istoria junimii postbelice. Iași, Editura Timpul, 2006; Acasă la Ion Creangă. Povestea bojdeucii din Țicău la 90 de ani. Iași, Editura Sagittarius Libris, 2008. PLATON, Maria. Dacia literară destinul unei reviste viața unei epoci literare. Iași, Editura Junimea, 1974. PORCESCU, Scarlat. Catedrala mitropolitană din Iași. Monografie. 1977. RAVEICA, Titus. Memoria amfiteatrelor. 2 vol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
un colț luminat de gingășia și sinceritatea “micilor-mari” pictori, care au pășit cu sfială, prin ochii minții și lumina culorilor, spre un tărâm nou. Cu gânduri frumoase și simțire curată, am pornit să ne facem cunoscuți, îndreptându-ne pașii spe Bojdeuca din Țicău. Casa ne aștepta gătită cu ștergare și ouă bătute cu mărgele în strălucirea soarelui blând, primitor, cu ulcele românești pe buturugi vechi. Apoi ne-am îndreptat spre Casa Pogor, conduși de minunatul elev, Mihai Panaite, și de speciala
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
televizate. Casa “Dosoftei” ne-a primit cu generozitate și încântare, pentru că noi am dus acolo explozia de culoare și suflet a lucrărilor elevei Andreea Mihoc (e vorba de icoane pe lemn, la zi de sărbătoare). Activitățile cu Sabin Bălașa, la Bojdeucă și la Sala Pașilor Pierduți, ne amintește cât de mult pot fi atinse corzile sufletului de albastrul magic. Și astfel... fascinația a rămas săditătă în sufletul elevului Afloarei Marian. Marian va împărți mai departe, cu sfințenie, fiecăruia, din zborul păsărilor
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
C. Andoni, din 6 mai 1968) . Remarcăm recepționarea lucrărilor de pictură de la biserica din Slobozia, parohia Pocreaca, de către protoiereul Th. Irimia În anul 1982 . Pensionat În anul 1974 din parohia Pocreaca, preotul Constantin Popescu s-a retras cu familia În bojdeuca cumpărată lângă Bolta Rece din Iași, unde se dedică preocupărilor cărturărești. . A Încetat din viață la 25 februarie 1992, după o grea suferință. Este Înmormântat În cimitirul „Eternitatea” din Iași. Între 1986 și 1989 transpune În versuri Psaltirea, publicată În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
văd? Verticalitatea, suplețea, generozitatea. Într-un cuvânt: Buna creștere! A.B. Ai fi dorit să te întreb ceva anume și nu am făcut-o? "Azi, joi, la ora prânzului, nefiind întrebat, răspund: Ninge cu plăcinte poale-n brâu pe dealul Bojdeucii lui Ion Creangă. Dinspre Piața Universității din București se aud scuturi pregătite să apere întunericul de întuneric Mărturisesc Părintelui meu că m-am întors cu bine dintre zidurile cetății Soroca, de pe malul Nistrului, cu îngeri de An Nou pe stil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
chiriași introduși în ea de spațiul locativ, dar care au plecat prin anii ’60, astfel încât noi am crescut într-o casă normală, cu grădină nor‑ mală, arătând foarte departe de spațiul Ăsta colectivist din blocuri ; și la trei minute de bojdeuca lui Ion Creangă. V.A. : Erați un mic trib în curtea asta. Erau și bunicii ? Trăiau și bunicii, și părinții împreună ? A.M.P. : Da, sora bunicii mele a locuit la cinci minute de noi, ca atare, da, acest mic trib
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Dragoș Vitencu în cazul versurilor Portret: „Trupul ei e vrabie,/ Ochii îi sunt sabie / Cui îi știe zâmbetele,/ Numărate-s sâmbetele...”, când reproducând versuri încrezătoare ca în cazul fragmentului inedit din „Prietenii” de Liviu Marian, din care redăm următoarele: În bojdeucă-s numai eu Singur cuc, lipit de hornu-mi, căutând să mă mai ieu Când cu torsul motănimii, când cu scârțâitul penii; Răsfoiesc prin tărfăloage doar opri-voi zborul vremii, Ce ferice-aș fi când vremea s-ar întoarce înapoi Să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul nostru, patron și al Bojdeucii, are obligația de a face o strânsă documentație referitoare la Ion Creangă. Vom Încerca să Închegăm o arhivă imagistică referitoare la viața povestitorului, ca semn că am trecut și noi prin lumea asta și că am iubit pe oamenii acestor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pustii odată cu lăsarea întunericului. Se pare că serviciile municipale au mai multe de făcut în vest. Cauză sau consecință a acestei neglijențe: furturile, murdăria, delăsarea, încă și mai frecvente printre beduinii crescători de cai și de capre care ocupă ilegal bojdeucile de ciment de pe Siloe și-și aruncă pe geam gunoaiele în curte sau în stradă, unde ele se descompun la soare, împrăștiind o duhoare insuportabilă în jur. Mortalitatea infantilă este de două ori mai ridicată în estul decât în vestul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mi-au mărturisit câțiva (Iorga, Petrovici, Brătescu etc.) Iași În trenul cu care mă duc la Iași rapidul de 2.25 după masă, mă întâlnesc cu d. Gh. A. C. Cuza cu care am reluat relațiile la 31 Dechemvrie 1939, la bojdeuca lui Ion Creangă, în strada Țicău, când s-a făcut parastasul de cincizeci de ani dela moartea lui, la care parastas am asistat. Sosisem cel dintăiu la bojdeucă, cu frate-meu Vasile. Eram în cerdacul ce dă spre Ciric. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
A. C. Cuza cu care am reluat relațiile la 31 Dechemvrie 1939, la bojdeuca lui Ion Creangă, în strada Țicău, când s-a făcut parastasul de cincizeci de ani dela moartea lui, la care parastas am asistat. Sosisem cel dintăiu la bojdeucă, cu frate-meu Vasile. Eram în cerdacul ce dă spre Ciric. A intrat Gh. Cuza cu un profesor Obreja; a venit la mine, salutându-mă. În tren, am avut unele explicații, în care i-am arătat de ce acum câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Înainte de a părăsi România, face parte din Cenaclul „Ion Creangă“ și din Asociația Culturală Club 8. Publică proză scurtă, traduceri și cronici literare în reviste de cultură (Timpul, ArtPanorama, Hyperion, Wienzeile) și în antologiile Junimea, azi (1996) și Poveștile de la Bojdeucă (1996). În 1996 obține Premiul Național „Ion Creangă“ pentru povestea Cântărețul. În prezent este doctorand la University of Washington, unde lucrează la o teză despre poetica și politica imaginarului lingvistic la Cioran. A-ha Telejurnal. Ceaușescu și nevasta-sa în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Foto Z. Weiss) Pag. 60. Vedere generală a Iașului din Turnul Golia. Pag. 60. Biserica și Turnul Golia. (Foto-Regal) Pag. 61. Ziduri vechi, în str. Banu. (Foto-Regal) Pag. 62. Valea Bistriței (Piatra). Pag. 64. Inundații la Nicolina. (Berman) Pag. 65. Bojdeuca lui Creangă, căsuța din Țicău (partea de jos a Sărăriei) care a adăpostit pe marele povestitor și din când în când pe Eminescu. Anotimpul, lumina, distanța și toate celelalte condițiuni particulare în care obiectivul aparatului (ajutat de ochiul ager și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
După obținerea titlului de diplomat universitar în limba și literatura română, a funcționat ca profesor la Școala generală Miroslava, lângă Iași. Apoi, a lucrat ca bibliotecar la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983-1992ă. A debutat în revista Iașul nou (1954ă cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
duse, murmură: Să vezi cum o fost... O vin't poruncă de la Vodă, ca tătă suflarea să se băjenească la codru... Și la noi o vin't porunca aiasta... Da' mai 'nainte, tăt rumânu, singur-singurel, să-și pună foc la bojdeucă, la holdă, la fâneață, la tăt, la tăt, îngână Gheorghiță cu obidă. Și la noi o vin't porunca aiasta, că, când or vini turcimea, un pustiu de scrum și cenușe să se caște 'nainte, să n-aibă nici apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]