856 matches
-
soția lui, de obicei atât de veselă, nu se vedea nicăieri. Ofuku intră încet în camera mamei lui și se așeză. Femeia nu-și revenise complet din coșmarul de noaptea trecută și zăcea în pat, cu fața de o paloare bolnăvicioasă. — Mamă, tocmai am stat de vorbă cu Tata. O să fie bine. — Zău? Ce-a spus? — La început, a fost sceptic, dar când i-am povestit despre purtarea lui Hiyoshi și felul cum m-a înșfăcat în spatele casei și m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
datorie și serviciu. Mâncarea e ceva în plus, o binecuvântare din cer. Să nu devii genul de om care, cu gândul numai la masa următoare, își irosește viața fără rost. * * * Era deja aproape miezul nopții. Kochiku, care era un copil bolnăvicios, suferea de o boală a copilăriei și plânsese aproape încontinuu. Zăcea pe un pat de paie și în sfârșit se oprise din supt. Dacă te scoli, ai să-ngheți, așa e de frig, îi spuse Oetsu mamei sale. Dormi. — Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
să muriți zadarnic și îmi voi întipări acest lucru în suflet. Și totuși, într-o vreme am servit clanul Saito. Nu spune că îl voi servi pe Nobunaga. Vă voi servi pe dumneavoastră și voi devota cauzei dumneavoastră trupul acesta bolnăvicios. Am venit aici numai ca să v-o spun. Vă rog, iertați-mi grosolănia din ultimele câteva zile. * * * Multă vreme, n-a avut loc nici o luptă. Provinciile Owari și Mino își întăreau mijloacele de apărare și lăsau iarna în seama zăpezilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
opusul. Pe dinafară, părea un țăran sănătos, dar nu avea o adevărată bărbăție. Mama lui continua să-i țină predici pentru că-și neglija sănătatea: — E bine să te distrezi, dar te rog să ai grijă de sănătatea ta. Ai fost bolnăvicios încă de la naștere și, până la patru, cinci ani, nici unul dintre vecini n-a crezut că aveai să atingi vârsta maturității. Preocuparea ei avea efecte asupra lui Hideyoshi, care își cunoștea motivele slăbiciunii din copilărie. Când Onaka fusese însărcinată cu ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
pe Hanbei era cu atât mai critică. Dar Hanbei se îmbolnăvise deja de două ori de când intraseră în provinciile apusene. Hideyoshi fusese atât de îngrijorat, încât îi ordinase să consulte un medic, la Kyoto. Hanbei, însă, se întorsese repede. Sunt bolnăvicios din naștere, așa că m-am obișnuit cu infirmitățile. În cazul meu, tratamentele medicale ar fi zadarnice. Viața unui războinic e pe câmpul de luptă. Și, cu aceste cuvinte, începu să lucreze la cartierul general de stat major, la fel de sârguincios ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
pe evrei de pe tărâmul economic, pe care ei sânt aproape deplini stăpâni. Tăria de caracter, schinteia de vitalitate, credem că le are poporul românesc, și astfel sperăm, pentru dânsul, că va putea să o rupă odată cu vechile deprinderi false și bolnăvicioase și să adopte o direcție sănătoasă în viața publică. Le-am zis și le mai zicem acestea; acestea sânt ideile și credințele noastre asupra reorganizării statului nostru, a cărei nevoie grabnică, cu prilejul cestiunii izraelite, o simte astăzi toată lumea. Reacțiune
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
azi că se simte adânc jignit prin cuvintele mele, eu nu pot vedea în aceasta decât o probă despre acea exagerată susceptibilitate prin care evreii germani se deosebesc de consingenii lor din Anglia și Franța. Suscepiibilitatea aceasta e atât de bolnăvicioasă încît nu mai știi la urma urmelor ce nume să alegi cu caresă-ți fie permis de a numi pe concetățenii noștri izraeliți. De zici semit ți se răspunde că e o grozavă insultă; de zici izraelit o foaie din Bresslau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici nu sunt încă cu totul îndeplinite, atunci ne apucă deznădăjduirea și, îngroziți, ne gândim că viermii nu se pot prăsi decât acolo unde e ceva putred. Dacă luptăm, lupta nu e împrotiva d-lui Frederic Dame, ci împrotiva curentului bolnăvicios în virtutea căruia niște scrieri de felul Oștenilor români pot să fie gustate. Lupta e poate zadarnică; dar în sfârșit, ne facem și noi, în felul nostru, datoria de români. [15 noiembrie 1877] [""ROMÎNUL" RĂSPUNDE LA BĂNUIALA... "] "Romînul" răspunde la "bănuiala
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a dirijat pe partea dreaptă, iar pe cei bătrâni, pe copii și pe cine avea copii În brațe - pe partea stângă. Au explicat pe urmă: „Dar de ce, că e mama mea sau e sora mea...” - „Lasă, că asta e mai bolnăvicioasă sau mai bătrână și pe ei o să-i ducem cu mașina și voi o să mergeți pe jos”. Atunci am rămas cu mama mea și ne-am Îndreptat spre lagărul unde era baia, dezinfectarea. Ceilalți s-au dus pe partea stângă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
interesante și ameliorarea În acest fel a speciilor animale și vegetale. Atunci când patrimoniul genetic al unei comunități ecologice devine prea omogen, așa cum se Întâmplă În situațiile În care consangvinitatea antrenează un „homozigotism” prea accentuat al descendenților, indivizii devin slabi și bolnăvicioși, prezintă adesea tare, iar anomaliile și monstruozitățile se multiplică, unii indivizi nefiind viabili. Invers, atunci când diversitatea genetică crește În sânul unei comunități ecologice sau atunci când indivizii provin din comunități diferite, descendenții manifestă acea „vigoare” datorată „heterozigotismului”. De fapt, fenomenul este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
fiecare nou membru. Tratatele de la Amsterdam (1997), de la Nisa (2001) și de la Lisabona (2007) au elaborat competențe în educație, formare profesională, cultură, sănătate publică, protecția consumatorului, rețele transeuropene de transport. Noile atribuții se realizează mai lent, după 2007. Să fie bolnăvicioasă încetinirea schimbărilor după 2007? Nu cumva cutezanța exagerată poate duce la interconectări cu scurtcircuite dăunătoare? Până nu de mult, forțele tehnico-militare NATO și bunurile/serviciile competitive, produse din 1999 încoace în zona euro cu șaptesprezece state, au circulat profitabil în
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
își ia angajamente pentru următorii 70 de ani, în care pot apărea crize economice, războaie, catastrofe naturale etc.; în care s-ar putea chiar să dispară telefonul mobil, înlocuit de cine știe ce altă minune tehnologică. Ideologic, mesajele publicitare propun o dependență bolnăvicioasă, o nevoie permanentă de tovărășie și comunicare; lingvistic, recurg la registrul familiar-argotic de ultimă oră. Astfel, esențial (super tare) e să știi unde se află și ce face gașca, să te distrezi non-stop („fă orice-ți trece prin cap", „să
Ieșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6294_a_7619]
-
sanctificat de Biserica Anglicană, care-l amintește pe 30 ianuarie. Carol, al doilea fiu a lui Iacob I al Angliei și a lui Anne a Danemarcei, s-a născut la castelul Dunfermline în 19 noiembrie 1600. De constituție slabă și bolnăvicios, la trei ani nu știa să vorbească. La moartea Elisabetei I, tatăl său devine rege, iar copilul din cauza sănătății precare, rămâne în Scoția. Anul următor sosește în Anglia, unde datorită îngrijirii lui Lady Carey, căruia îi fusese încredințat, învață să
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
lui să fie considerată consoarta împăratului Meiji, împărăteasa Shōken. El a primit numele de Yoshihito Shinnō și titlul de "Haru-no-miya" de la împărat la 6 septembrie 1879. Cei doi frați mai mari ai săi muriseră de mici, și el însuși era bolnăvicios. La trei săptămâni după ce s-a născut, s-a îmbolnăvit de meningită. Conform tradiției, a fost crescut până la vârsta de 7 ani de prințul Tadayasu Nakayama, care l-a crescut și pe tatăl lui, împăratul Meiji. Din martie 1885, Prințul
Împăratul Taishō () [Corola-website/Science/316411_a_317740]
-
neliniște ciudată. Să fie Dumnezeu o simplă modă a sufletului, o pasiune trecătoare a istoriei?". Mai încolo aflăm: "Cum să nu-i urăști pe îngeri, pe sfinți, pe Dumnezeu și pe toată șleahta paradisului, care întrețin și provoacă o sete bolnăvicioasă după alte umbre și lumini, după alte adăposturi și ispite? Va veni o vreme cînd mă va cuprinde rușinea de pasiunile mele cerești, de leșinul religios care e sfințenia și de senzualitatea transcendentă care e mistica. Cerul mă exasperează iar
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
Ionescu stătea în birou și jumulea o găină. De fapt, compunea o poezie. Tot în aparență, Alin Ionescu era directorul fabricii de cartofi prăjiți din Brănești. De fapt, era poet. Și în aparență era, de fapt, poet: slab, păr creț, bolnăvicios, eterne deranjamente stomacale, privire melancolică (ce-i drept, probabil că din cauza durerilor de burtă). Biroul era plin de fulgi și pene. Alin apăsă pe un buton verde. Un bec tot verde se aprinse la telefonul de pe birou. - Vino un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Cea petrecută în viața viitoare. În general, mă număram printre primii sosiți la o petrecere. Și invariabil eram printre ultimii care plecau. Un rotocol generos de fond de ten, întins cu energie pe față, mi-a gonit paloarea alburie și bolnăvicioasă specifică iernii. Eram adepta școlii de machiaj care mizează nu numai pe calitate, dar și pe cantitate. Și cu toate că pielea bronzată era considerată a fi un simbol al anilor ’80 și total demodată în plini ani ’90, o epocă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
adevărat. Așa l-am cunoscut pe bărbatul unic al vieții mele, unic și ireversibil care, ca o ironie a sorții, avea să se numească tot Virgil. Și ca o încununare a tuturor superlativelor, el avea să-mi desăvậrșească pasiunea aproape bolnăvicioasă pentru ochii aceia unici, de fiecare dată unici, în vorbe sau în fapte. Ochii lui m-au fascinat, iar el și-a adậncit la rậndul lui privirile, creậnd o comuniune caldă, dar “clandestină”. Ne priveam fix, fermecat unul de celălalt
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
sat, un prezent nemișcat, etern. Uneori viitorul îmi pare amorf, vidat de sens, iar trecutul îmi apare de cậte ori încerc să cercetez viitorul. Tu vii și pleci, iar eu aștept și iar aștept și așteptarea mea e chin lung, bolnăvicios, iar fericirea pentru mine nu există. De ce oare timpul e atật de rău cu noi ? De ce oare timpul așterne peste frumoasele noastre amintiri acea cenușă întunecată și ne face să fim mereu triști? Lovite de ascuțisul tăios al timpului, ele
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
am mậngậiat părul albit înainte de vreme, cậnd ți-am luminat ochii dedați trădării și cậnd am descoperit fascinată că-ți șade bine ca spion, că joci dur, uneori mai dur chiar decật mine. M-am trezit brusc din reveria mea bolnăvicioasă. Gậndul că ai putea fi asul de pică și eu doar dama de cupă a început să mă-nfioare. Așadar, iată că imposibilul devine posibil, că bărbatul visurilor mele are o țintă precisă: informațiile. Un serviciu rival dorește cu orice preț
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
mi s-a părut că apare ceva. „Ei? Ei?“, mi-a dat coate Maria, proptindu-se de cadă. Încă puțin și făceam baie amândoi. Printre șuvițele alea de femeiușcă, pictate cu-o grație și-o furie cum numai un artist bolnăvicios, care trăiește cu modelul lui în gând, poate să-ți arate, se întindeau niște liniuțe verticale, una lângă alta, despărțite prin spații milimetrice. N-aveau nimic în comun cu portretul: pur și simplu, lângă urechea fetei, ca o podoabă discretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
porii deschiși, săpau printre riduri și puncte de grăsime, mutau alunițe din loc, dezlipeau fondul de ten, înfloreau pete albinoase sub rujul vișiniu al buzelor. Arsura lor desfigura chipurile cele mai curate, intrând prin piele și colorând obrajii în pasteluri bolnăvicioase, gri, albe, roz prăfuit. Nici un fard nu părea suficient de gros, nici o pudră n-avea atâta consistență cât să le ascundă urmele. Nanobacteriile se hrăneau cu orice le ieșea în cale, fără mofturi și fără pretenții: epidermă, fire de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
naivi când cred că, prin diversiuni ce n-au a face nimic cu obiectul în sine, sunt în stare a ne abate din calea noastră. "Romînul", după procedarea tot atât de naivă pe cât de comună a ziarului "Independance roumaine", vorbește de teorii bolnăvicioase, de institute filantropice, de medici speciali în privire-ne. Să presupunem că așa ar fi. Că autorul acestor șiruri e nebun, e bun de legat și de dus la Mărcuța. Rămâne mai puțin adevărat ceea ce-a zis? Asta-i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu o rară virtuozitate în România, încît, atât pe cât sentimentul de stat se mai poate manifesta, el apucă adeseori drumuri neprescrise de legi. Orbit trebuie să fie acel guvern care nu-și dă, seamă de simptomele politice ale acestei stări bolnăvicioase de lucruri. În toate unghiurile României se formează grupuri de nemulțumiți cu mersul actual al lucrurilor. Sânt deosebite numirile ce aceste grupuri adoptă; un lucru însă le este comun tuturor: sentimentul de indignare și de exasperare de cele ce se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
spre bine. Un alt motiv al studiului nostru este că ni se oferă ocazia ca să răspundem unor critici ce ni s-au adresat de foile guvernamentale în contra teoriilor constituționale susținute de noi, ocolindu-se cauzele esențiale cărora noi atribuim starea bolnăvicioasă în care se află țara. Ne-ntoarcem la alegerile din Englitera. După informațiunile ce ni le dă "Journal des debats" numărul deputaților ce sânt a se alege în Camera Comunelor e de 652. Lupta fiind foarte înverșunată între amândouă partizile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]