233 matches
-
scrisul, devenit mai sigur, mai matur, poate fi descifrat. Se pare că provin dintr-o vreme când Minodora nu mai scria după "dictura" mamei, ci începea să își aștearnă pe hârtie propriile gânduri și experiențe de viață. Iunie 1953 în "Bolnița jenșcina" (adică spitalul femeii) Aici viața este diferită față de cea pe care o duceam în Brodocul nostru. Nu pot spune că este mai frumoasă căci trăim înconjurate de suferințe, de plânsete, de țipete, care răzbat din sala de operații. Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
leurdă care îi place mult. Pagina nu se poate citi în totalitate, partea de jos este zdrențuită și afumată. Dora continuă să caute alte pagini lizibile, răsfoind cu grijă foile fragilizate de foc și de timp. Septembrie 1953 tot la bolnița jenșcina De câteva zile Marina Pavlova, o doamnă puțintică la trup de parcă ar avea tot doisprezece ani ca și mine, a început să ne pună să facem teme ca la școală. Știe mult mai multe ca mine și chiar ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a săltat Vasili în brațe. O s-o iscodesc mai mult pe mama despre lucrurile astea ciudate pe care le simt... Iată însă și două foi lipite între ele pe care Dora le detașează cu mare atenție. Martie 1954 tot la Bolnița jenșcina Ieri am împlinit doisprezece ani și mama a pregătit pentru mine o prăjitură rotundă cu foi negricioase și o cremă dulce parfumată cu zmeură. Pe ea era scris cu litere albe, cred că din smântână MINODORA și erau înfipte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și Teodora nu s-a întors încă de la căpătâiul suferindului unde a fost chemată. A mai rămas o singură foaie aproape întreagă pe care Dora o ridică în dreptul ochilor ca să poată descifra scrisul devenit mai sigur. Ianuarie 1955 tot la Bolnița jenșcina Nimeni nu știe ce se întâmplă cu mine de când militarii l-au îmbarcat pe Vasili ca să-l ducă la o școală extraordinară după cum spuneau ei lui Gery. NIMENI, în afară de bunica Ulitia nu știe că eu m-am logodit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de ani de „capitalism”!) a unor domenii extrem de sensibile precum sănătatea, protecția socială sau educația. Nu se pot găsi scuze nici măcar cunoscutului ctitor de lăcașuri sfinte, Ștefan cel Mare, pentru că nu a ordonat, din păcate, și construirea vreunei școli sau „bolnițe” (spital) pentru supușii plătitori de biruri. (Te și întrebi cât de potrivit este numele domnitorului pe frontispiciul unor gimnazii, colegii naționale și chiar universități, când ar fi mai corect să fie cinstiți astfel în primul rând dascălii națiunii). Prin urmare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
capitalismului atât de blamat de actuala stângă europeană, care ignoră cercetările științifice finanțate de capitaliștii odioși (!) și putrezi de bogați, prin fundațiile finanțate de ei. Ștefan cel Mare „al nostru” a ordonat construirea unor biserici, dar nici o școală și nici o „bolniță” (spital). Vor face-o fanarioții adăpați la cultură occidentală, o făcuse mai devreme o „liftă” albaneză, domnitorul moldovean cu deschidere spre cultură și dornic să impună puterea legii (Vasile Lupu). O analiză istorică, economică, demografică etc. ar putea duce la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de ani de „capitalism”!) a unor domenii extrem de sensibile precum sănătatea, protecția socială sau educația. Nu se pot găsi scuze nici măcar cunoscutului ctitor de lăcașuri sfinte, Ștefan cel Mare, pentru că nu a ordonat, din păcate, și construirea vreunei școli sau „bolnițe” (spital) pentru supușii plătitori de biruri. (Te și întrebi cât de potrivit este numele domnitorului pe frontispiciul unor gimnazii, colegii naționale și chiar universități, când ar fi mai corect să fie cinstiți astfel în primul rând dascălii națiunii). Prin urmare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
capitalismului atât de blamat de actuala stângă europeană, care ignoră cercetările științifice finanțate de capitaliștii odioși (!) și putrezi de bogați, prin fundațiile finanțate de ei. Ștefan cel Mare „al nostru” a ordonat construirea unor biserici, dar nici o școală și nici o „bolniță” (spital). Vor face-o fanarioții adăpați la cultură occidentală, o făcuse mai devreme o „liftă” albaneză, domnitorul moldovean cu deschidere spre cultură și dornic să impună puterea legii (Vasile Lupu). O analiză istorică, economică, demografică etc. ar putea duce la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Deci spațiului circular de la poalele copacului consacrat din vatra satului i se atribuiau mai multe roluri esențiale : divan de judecată pentru bătrânii comunității, loc de horă pentru tinerii comunității, loc de adăpost pentru călătorii străini (xenodochiu, în tradiția bizantină) și bolniță unde erau expuși bolnavii incurabili. Când ierburile de leac și descântecele doftoroaielor nu mai aveau efect, bolnavul fără speranță era expus la poalele copacului consacrat, fiind dat în grija zeului (sau a daimonului) care se credea că sălășluiește în copac
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ce anunță crucea zilei. După un timp, bătrânul se oprește și, privindu-mă cu zâmbetul pe buze, mă întreabă: Îți mai aduci aminte de Locman gerahul? Am stat o clipită să-mi aduc aminte... „Nu cumva l-am întâlnit pe la bolnița Spiridoniei?...Ba da!”...Când am fost sigur că așa stau lucrurile, i-am răspuns bătrânului: Mi-am adus aminte, părinte. El este doctorul chirurg de la Spiridonie. Dar ce ți-a venit să deschizi vorba despre doctorul Locman? Păi nu este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sfârșit de citit, bătrânul m-a întrebat cu grabă: „Spune-mi, te rog: ai găsit ceva deosebit în acest act?” Da, părinte. „Ce anume?” Gașpar Grațiani voievod a întărit stăpânirea unor sate dăruite de „Marica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic” pentru bolnița care a fost făcută la mănăstirea Golia pentru săracii calici. „ Iaca și dovada că încă din 1620 mănăstirea Golia a devenit bolniță pentru săracii calici." Ai dreptate, părinte, și mare bucurie mi-ai făcut atrăgându-mi atenția asupra acestui suret
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Ce anume?” Gașpar Grațiani voievod a întărit stăpânirea unor sate dăruite de „Marica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic” pentru bolnița care a fost făcută la mănăstirea Golia pentru săracii calici. „ Iaca și dovada că încă din 1620 mănăstirea Golia a devenit bolniță pentru săracii calici." Ai dreptate, părinte, și mare bucurie mi-ai făcut atrăgându-mi atenția asupra acestui suret. „ Acum cată de înțelege și slăbiuciunile lumești ale unui biet călugăr.” Despre ce-i vorba, părinte? „Citește ce spune Ștefan al II
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
expresiilor vii, respectul pentru adevărul figurii umane. Din Țara Românească este preluată scena sinaxarului, întâlnit la Cozia încă din secolul al XIV-lea, și tot de la Cozia se împrumută scene cu figuri de sfinți ascetice, cum ar fi cei de la bolnița de la Bistrița. Obiectele, clădirile și natura sunt redate schematic sau simplificat în picturile bisericești. Legătura obiecte - decor e convențională, simbolică; se vorbește chiar despre caracterul ilogic al arhitecturii pentru că scena se petrece în afara legilor pământești. Referitor la gestică, personajele sacre
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Munte, stăpânirea asupra unor sate date de “Mărica giupâneasa răp(osatului) Chiriță post(elnic): satul Vasilcău, pe Nistru, și Cirișnovățul, ținutul Soroca”... “Și iarăși au dat... giumătate de sat de Movileni... și cu heleșteu... l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire... Și iarăși au mai dat... și trei fălci de vie de la Cotnari... și două fălci de vie din Deal de la Piscu... și cu cramă în Dealul Balamuțului, și o falce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și Înaintezi pe poteca ce duce În interiorul parcului, vei vedea În stînga blocul Înalt ultramodern, destinat secției de neurochirurgie, ctitorită de vestitul profesor Arsene, iar În dreapta Își vor face apariția micile pavilioane anacronice, presărate pe toată suprafața terenului, asemănătoare unor bolnițe mînăstirești, care adăpostesc diferitele secții de psihiatrie și neurologie. Aici domnește o vînzoleală continuă, siluete sprintene În halate grena sau bleumarin se vîntură de la un pavilion la altul; buna dispoziție și lipsa de griji sînt la ele acasă, pentru că moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pământ începând de la cap și până la călcâie la urmă îi mormâie la urechi ceva vorbe alcătuite într-adins și poruncesc boalei să slăbească”. (8) Trebuie să facem precizarea că, în pragul secolului al XVII lea, în Moldova, existau doar două bolnițe - spital: una la Mănăstirea Dragomirna și alta laică la Suceava, ambele ctitorite în anul 1619 de Mitropolitul Anastase Crimca. Ulterior, s-au înființat și alte bolnițe-spital la Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Secu (Bolnița lui Paisie). Un moment important în asistența medicală
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
al XVII lea, în Moldova, existau doar două bolnițe - spital: una la Mănăstirea Dragomirna și alta laică la Suceava, ambele ctitorite în anul 1619 de Mitropolitul Anastase Crimca. Ulterior, s-au înființat și alte bolnițe-spital la Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Secu (Bolnița lui Paisie). Un moment important în asistența medicală și viața așezămintelor spitalicești este înființarea în 1757 a Spitalului “Sfântul Spiridon” din Iași, a cărui Epitropie s-a întins și peste Ținutul Vasluiului. Dacă ne referim, în continuare, la medicii străini
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a lui Eminescu. Cât a fost sub observația Junimii, poetul era ajutat cu sume de bani strânse în tăcere de către membrii clubului sau simpatizanți, fără zgomot public, fără chete pe străzi ori prin localuri. Din 1887, însă, după ce iese de la Bolnița de lângă Mănăstirea Neamț și este nevoit să se stabilească la Botoșani, Junimea nu-l mai ajută cu bani. Eminescu intră în grija cercurilor socialiste din zonă, V.G. Morțun, C. Mille, Cornelia Emilian și tinerii elevi la pictură, etc. Aceștia sunt
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
familiei, la Ungheni, lângă Iași. Aici, la Ungheni, a primit vestea că soțul ei este pe moarte. Casa din Târgu Neamț, apoi, o va ceda Mănăstirii Văratic la 16 octombrie 1886 (câteva săptămâni înainte ca Eminescu să fie adus la bolnița mănăstirească din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă - era soția Rectorului Universității, probabil cea mai importantă funcție științifică și culturală din fosta capitală a Moldovei! - Veronica petrecea multe zile în plimbări, fie pe la rude și cunoscuți, fie pe la mănăstiri - fie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
S-a păstrat până în zilele noastre un fragment din însemnarea preotului care a a oficiat (datorăm editarea acestui fragment d-lui Prof. Paul Miron): „Pe ziua de sf. Voievozi în anul 1886 m-au chemat la M-rea Neamțu, la bolniță, și l-am spovedit și l-am împărtășit pe poetul M. Eminescu. Și au fost acolo Ion Gheorghiță, din Crăcăoani, care acum este primar. Iar M.Eminescu era limpede la minte, numai tare posac și trist. Și mi-au sărutat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
spectaculare ca schizofrenia, boli care impresionează puternic pe membrii familiei, ca și perioade de decompensare acută, și el de netolerat în mediul familial. Afluența bolnavilor către mănăstiri intra, de altfel, în spiritul bisericii ortodoxe. S-a discutat recent, contradictoriu, caracterul bolnițelor mănăstirești. Fără a ne extinde la analize, observăm că, indiferent de titulatura adoptată, pentru bolnavii mintali acuți, neexistând alte rezolvări, refugiul la mănăstire trebuie admis. Era o necesitate. În ce familie puteau fi ținuți acești bolnavi? În ce instituție? În
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dar și stabilă, la început a fost probabil neorganizată. Cu timpul, ea a condus însă la ospiciul de mănăstire, instituție asupra existenței căreia avem astăzi certitudini și al cărui rol de asistență publică nu este discutabil, cum se întâmplă cu bolnițele de mănăstire. Reputația unor duhovnici și a unor icoane făcătoare de minuni din mănăstiri pare a fi avut și ea rostul ei căci, pe lângă mănăstirile mari, către care afluența era mare, au fost utilizate ca loc de adăpostire a bolnavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Golia". Mănăstirea Neamț avea și ea faima de a vindeca alienații. Același proces a condus și acolo la înființarea unui Ospiciu de nebuni. După cum ne informează P. Zosin 50, la 1779, un stareț, Paisie, a organizat la Mănăstirea Neamț o "bolniță a bătrânilor" și, în același timp, separat de aceasta, chilii pentru "mireni de parte bărbătească cu feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimind, și neavând unde-și pleca capul... dela trapeza de obște îi hrănea și ședea pe cât voia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru a realiza o imagine omogenă datele aparținând altor autori. * Istoricul Ospiciului de alienați de la Mănăstirea Neamțului, în linii generale, este cunoscut. Continuând o tradiție de asistență a infirmilor și alienaților, caracteristică acestei mănăstiri, starețul Paisie organizase în 1779 o bolniță a bătrânilor și totodată un azil pentru a avea unde-și duce zilele dezmoșteniții soartei "unia și până la moarte". Erau primiți numai "mireni parte bărbătească". Nu rezultă că acest azil primea numai alienați căci se referea la bolnavi cu "feliuri
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Samurcaș revenea, mai insistent, solicitând, de data aceasta pe temeiul cap. 3 art. 79 parag. 4 din Regulamentul Organic, pe lângă aducerea unui doctor, și înființarea unui post de spițer. Cererea nu a fost onorată nici de această dată. În 1839, bolnița a ars58. Mănăstirea a refăcut-o, fiind gata în 1842. În tot acest timp nu a existat nici un cadru medical superior care să asiste în mod calificat pe alienații aflați la Neamțu, iar mănăstirea nu a solicitat un astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]