238 matches
-
-lea punea capăt unei perioade de aproape 40 de ani de război civil și avea să permită protestanților francezi să-și exercite în pace religia. Restaurarea autorității regale. Regele, care are calitățile unui mare suveran curaj fizic, spirit autoritar și bonomie, simțul demnității regale -, poate în aceste condiții să se dedice restaurării puterii monarhice și ridicării financiare și economice a regatului. El știe să se înconjoare de servitori fideli, precum protestantul Maximilien de Béthune, pe care îl va face duce de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de catedră între 1974-1982. Sesiunea memoriala a fost încheiată cu o savuroasa evocare a profesorului A. Oprea, dar și a altor colegi, de către Conf. dr. Dan Borș. Astfel, si mai tinerii colegi au putut afla despre personalitatea plină de farmec, bonomie, comunicativitate a fostului nostru șef de catedră. Conducerea Catedrei, consultându-se și cu alți colegi, a considerat oportună editarea acestui VOLUM MEMORIAL dedicat foștilor colegi. Colectarea datelor a început la sfârșitul lui noiembrie 2010, dar aceasta nu a fost o
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
polemizează sau va polemiza. Inclusiv xeroxuri, citate și scrisori compromițătoare. Vocația sa secretă: șef de cadre ideologice, în cea mai deplină conspirativitate. Tipul nr. patru este, de fapt, cel mai amuzant și simpatic, în felul său, dintre toți. Amestecul de bonomie, jovialitate ușor cabotină și semi-șmechereală propagandistică, bine rodată, îl caracterizează. Simulează cu gesturi largi, corpolente, dezinvoltura, dialogul liber, echidistanța și pluralismul opiniilor. Convingerile (sau, mai bine spus, dresajul ideologic), plus o mare suplețe adaptabilă îi dau o abilitate deosebită de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
franciscan Iacob de Torriti a realizat mozaicurile din Bazilica de Lateran și din biserica Sf. Maria Maggiore. Francisc a fost reprezentat de nenumărați artiști plastici, mulți dintre aceștia accentuând asprimea și penitența vieții monahale a sfântului. Dominantă este la Francisc bonomia predicatorului popular, ce se amestecă prin piețe, alături de frații lui „jongleri ai lui Dumnezeu”, cu ceilalți oameni, întotdeauna pregătit să-L dăruiască pe Cel Prea Înalt, tuturor creaturilor. Toma de Celano ne povestește: „la Porțiuncula, pe un smochin aflat lângă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
că "fiecare piatră vorbește de trecut". În muzică, Eduard Caudella, Gavriil Musicescu, Al. Flechtenmacher marcau o etapă febrilă a romantismului. Cronicarii Costin și Neculce anticipau perechea-nepereche Eminescu-Creangă, urmată de o altă celebră pereche Ibrăileanu-Sadoveanu. Un Al. O. Teodoreanu cultiva cu bonomie logosul tradițional într-un acut simț umoristic. Romantism și voluptate, un melanj al cugetării care înnobilează și conferă substanță operei creatorului, o tandră oscilație între drumul către sine și misterele naturii, între voia-bună și tristețe, până la pura visare și sentimentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
deși e găurit într-un loc, e vechi și el...dar ia-l! Ia-l pe ăsta și când voi avea un altul ți-l voi schimba!’’ Am aprobat printr-o mișcare verticală a capului, într-un fel intrigat de bonomia femeii. Am pătruns în cămăruța indicată cu degetul arătător, cameră care se găsește pe diagonală, de cealaltă parte a holului întunecat. Se întunecase de ceva vreme și afară. Numai haitele de câini se mai auzeau prin ferestrele negrebine închise, și
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și impietate, de către un tribunal de concetățeni, cel mai antipatic nu este, cu siguranță, perspicacele petrecăreț din Banchetul. Scheletul narativ a căpătat cu timpul, consistență și culoare. Cu atât mai bine pentru noi dacă spiritul popular l-a înfrumusețat cu bonomie, cu prospețime și suavitate, și dacă Părinții și doctorii Bisericii i-au adăugat subtilități și complicații. Ornamentația a sedus creierele sofisticate, dar și sufletele simple. Acoperind Europa cea plină de păduri cu o mantie albă de biserici și inundând-o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
echilibrat și în cabinetul său te simțeai, în mod inexplicabil, "mai bine". De altfel, într-o epocă în care se fabricau roluri de maestru, recomandând distanța între "cadre", respectând ierarhii partinice și universitare, Năstase cultiva logica și umorul, bunătatea și bonomia. Omul era el însuși astfel; într-un fel, "omul" Năsatse era o terapie, chiar o terapie socială. Profesorul Năstase a fost un medic hărăzit, care practica medicina nu numai cu talent, dar și cu neostenit interes. Nu exagerez când afirm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
iubitor de taifas și de farse, alternând însă buna dispoziție și expansivitatea cu închideri în sine și cu stări de ursuzlâc, acestea nedurând totuși mult. Dominante în comportarea lui Velea, în acei ani în care abia ieșeam din adolescență, erau bonomia, maliția bonomă, ironia lipsită de răutate și mai ales autoironia. Cultiva despre sine cu mare vervă o imagine a deprecierii scandaloase, a unei rebutări din pornire care-i pecetluise viața. Nu știu cât adevăr era în ce spunea că i se povestise
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de mică scurgere de informație în acest sens. În schimb, a intervenit detașarea, indiferența și anularea acelor principii de comunicare asertivă cu care eram obișnuiți până la momentul acela. Era însă mult prea apăsătoare răceala domnului profesor. Ne lipseau naturalețea și bonomia gesturilor sale, șarmul și cuvintele tihnite. Așadar trebuia să facem ceva. Ne-am adunat ambele grupe în speranța soluționării cât mai rapide și eficiente a acestui diferend ce aducea în prim plan atitudinea pasivă a distinsului nostru profesor. Ne doream
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pofte sănătoase, lesne de-mpăcat cu câțiva gologani la turcul din piața Sărindarului, care Îți oferea, cu glas baritonal, salipul său, savantă licoare exo tică, suc distilat din coji și boabe mult aromatice, servit fierbinte În ceșcuțe de cafea și cu bonomie orientală; sau la precupețele zvelte și legănate pe șolduri sub cobilița cu chiupuri mari de pământ și cu străchioara cu cărbuni aprinși la fund, oferind gospodinelor leneșe la gătit ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet și tuslamaua
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în pesimizmul său ireductibil, Eminescu a subestimat epoca sa, socotind-o ca timpul epigonilor, junimiștii par dimpotrivă a fi avut sentimentul că sunt precursorii unei generații mari, și ca atare executorii unei misiuni alese. De aceea spiritul de cordialitate, de bonomie, de veselie, din care e făcută atmosfera Junimii. De aici toată juvenila naivitate pe care o pune în toate manifestările sale, scrisori în versuri, albumuri caraghioase, glume, farse, de aici ținuta aceasta de oameni aleși de soartă, de oameni fericiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
zeflemitor : e o caricatură de inteligență. Nemaiexistînd nimic care să-l tensioneze, faimosul calm al lui 007 e mereu pe punctul de a degenera mai întîi în rigiditatea unui manechin de ceară și mai tîrziu (pe măsură ce Moore îmbătrînește) într-o bonomie de tătăiță. Tot așa, nemaiexistînd nimic care să contrabalanseze absurditatea poveștilor, acestea sînt obligate să devină tot mai deschis-absurde grosolan și, la un moment dat, disperat autoparodice : jucărioarele proliferează, la fel și glumele de grădiniță. Reputatul regizor Sidney Lumet vorbea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la excelenta sa antologie, I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc, Dan C. Mihăilescu observa polarizarea în câmpul receptării cu privire la Caragiale vs Eminescu pe de o parte, și Caragiale vs Caragiale, pe de altă parte. „Aliații au plusat pe bonomia comicului său, pe sensibilitatea și jovialitatea ultracolocvială a omului, parcă pentru a oferi alibiuri nesațului său de ridicol, în vreme ce inamicii au hiperbolizat cinismul viziunii Grecului, imoralitatea de mahala a acestuia sau, pe scurt, amoralita- tea autorului.” „A plusa”, „a hiperboliza
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
intermediare ; nici ignari, nici culți, ci cu o cultură provincială pentru care nu poartă nicio vină, ei nu pot fi îndreptați pentru că nu este nimic care să-i îndrepte. Iar dacă ar fi, ei s-ar lăsa pesemne educați cu bonomie.” Deformarea, conchide Alexandru Dragomir, este una ontologică, ea nu presupune încălcarea unor comanda- mente morale sau norme intelectuale, ci instalarea mai mult sau mai puțin lucidă în caragialism. De fapt, defor- marea constituie însăși condiția de existență subalternă a acestei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
era la prima sa regie de operă. Din păcate, acest debut a fost considerat un eșec, după atacurile dure din presă și dezaprobarea publicului vienez, În general greu de mulțumit. Când am ajuns la Viena, Holender m-a Întâmpinat cu bonomia ce-l caracterizează și, surâzând hollywoodian, mi-a spus că soarta Îi era În mâinile mele, evident glumind, ca și cum prelungirea contractului lui de director depindea de succesul lui Hoffmann! Mă simțeam destul de Încrezător. Aveam o echipă de lucru solidă. Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pregătirea diplomatică a Unirii, frate al Elenei Negri, "steluța" lui V. Alecsandri, fiu vitreg pe de altă parte al poetului Conachi, a lăsat câteva poezii de amator. Darurile lui veritabile se revarsă în corespondența franceză, în care afecțiunea pentru copii, bonomia omului bătrân, informațiile mărunte, despre cele mai neînsemnate lucruri casnice (varză de Bruxelles) se amestecă și se îmbracă într-un stil creionat de fermier literat, superior cu mult materiei. D. DĂSCĂLESCU Din Ziorile și din Scrisorile din Țara țințărească ale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poeții nu au căderea să dea opinii critice. Sentimentul de superioritate este desfășurat de Maiorescu, după împrejurări, în patru chipuri: el face întîi examenul logic al gândirii adversarului spre a-i dovedi reaua funcționare, într-un stil de o mare bonomie școlară; apoi trece la aspectul gramatical al gândirii, observând neacoperirea exactă a ideii prin cuvânt; când e cazul face pacientului un simplu examen de cunoștințe; în sfârșit, metoda cea mai teribilă este considerarea minții autorului studiat sub raportul fenomenologic, încadrarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
alte domenii. Mijloacele artistice (cînd nu e vorba de justeța transcrierii dialogului) îi lipsesc. De asemeni romanul nu-i izbutește. Autorul înțelege să-l compună din aceleași stenograme. Gh. Brăescu a scris și foarte simpatice Amintiri în care reexaminează cu bonomie ștrengăriile copilăriei sale. I. I. MIRONESCU Sforțîndu-se a copia fonetic limbajul eroilor, I. I. Mironescu (1883-1939) surprinde prin relativa vulgaritate a prozei lui, fenomen rar la moldoveni. Scriitorul umflă după maniera Pătrășcanu peripețiile, transformîndu-le în bufonerii. Astfel Tulie Radu Teacă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vin să se adape,/ Porcii... să se bălăcească” (La izvoare); „Despre călăi, mă prind/ Că te întreb, Partid:/ De ce i-ai pus în zid, în loc să-i pui... la zid?” (Zidul Kremlinului). Este la T. o întreagă paletă a atitudinii comice: bonomie și condescendență, ironie, zeflemea, sarcasm și invectivă. Acțiunea de demitizare și demistificare coboară în sfera rutinieră a cotidianului, a familiarului, degradat chiar atunci când pornește de la motive sacre: „Săraci și goi, ca adevărul,/ Ar fi trăit în rai o viață,/ De-
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
lumini, îi apare în 1985, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor și cu Premiul Fundației „Liviu Rebreanu”. Salutat de critici ca un prozator stăpân pe mijloace și cu un univers bine conturat încă din paginile de început, T. cercetează cu bonomie malițioasă comportamente de navetiști, stagiari, pensionari, poștași, funcționari sau muncitori pe șantiere, ființe care evoluează mecanic și stereotip într-o lume derizorie și mediocră, apăsătoare, chiar și atunci când nu este neapărat zguduită de evenimente tragice. Scriitor postmodern, el reunește într-
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
socială. Martor nemijlocit, „un om în furtuna” veacului său, Ț. relatează în Însemnări de taină (1997), configurând scene de viață animate, atmosfera din redacția ziarului „Ardealul” ori reconstituie, în pagini de proză memorabilă, presărată cu reflecții, iar uneori marcate de bonomie și umor în schițarea unor personaje, lumea pestriță și dezorientată a perioadei de după armistițiu. Numeroase sunt „însemnările periodice”, unele fiind notații cotidiene, relatări despre fapte culturale, simpozioane, conferințe, sesiuni sau comemorări, altele gânduri despre viață (despre plictis, relativism, certitudini, dumnezeire
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Valoarea documentară a paginilor constă în reconstituirea atmosferei social-politice și culturale din preajma primului război mondial, accentuată prin intercalarea unor istorioare de epocă, portretizarea unor personalități politice și literare, prieteni ai tatălui, profesori ai fiului etc. Verva intelectuală, stilul ironic alert, bonomia și umorul definesc textul. Rapsodii de vacanță. Călătorie în America de Sud (2002) este un volum atipic de memorii, călătoria fiind mai degrabă un pretext pentru o culegere de povestiri și eseuri. În vara anului 1966 soția scriitorului, Paola, invitată la un
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
mai sus) Ba zău, spune, nu ți se pare prea mult? 'Ai? Ce zici? Cațavencu: (naiv) Nu. Tipătescu: (cu insinuare) Dacă s-ar retrage Comitetul permanent și am rezerva un loc pentru prea iubitul d. Cațavencu?... Cațavencu: (zâmbind și cu bonomie) E un nimic, stimabile... Tipătescu: Dacă în postul de advocat al statului s-ar numi același d. Cațavencu?... Cațavencu: (asemenea) E puțin, onorabile... Tipătescu: Dacă în locul de primar, vacant acum, și în locul de epitrop-efor la Sf. Nicolae s-ar numi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce)... pentru că încă o dată, la alegători ca d-ta, cu minte, cu judecată limpede, cu simț politic, nu se poate mai bun reprezentant decât d. Cațavencu, (apăsând) onorabilul d. Cațavencu! (Tipătescu împinge cu scârbă pe Cetățeanul turmentat.) Cațavencu: (zâmbind cu bonomie) Ce răutăcios! Brânzovenescu: (din fund) A! Farfuridi: (lui Trahanache) Iacă trădarea! Când îți spuneam, venerabile!... (coboară toți.) Trahanache: Ei! Ai puțintică răbdare! Zoe: Nene! (se repede la Trahanache și-l trage deoparte unde-i vorbește încet și cu multă mișcare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]