398 matches
-
casă și de construcțiile anexe, pentru economisirea terenului. Gospodăria cuprinde: casa alcătuită din tindă, două camere de locuit și pridvor la fațadă, sistem de încălzire: sobă oarbă cu vatra în tindă. Bucătărie de vară, șopru, cămară, colnă pentru căzile cu borhot, (fructe fermentate), țuică, șură cu grajd, cămară pentru unelte, cotețe de porci, cuptoare de uscat fructe în livada gospodăriei. Gospodăria se închide cu poartă înaltă și deține cel mai adesea fântână cu roată. Această zonă viticolă se caracterizează spre sfârșitul
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
dulceața de portocale pe care Mircea a folosit-o în trocul cu negustorul cipriot. Cu toate că Lili a considerat că dulceața făcută cu atât de multă trudă de fermieri este un preparat bun, Mircea a avut altă părere negativă denumind-o "borhot". Acest fapt făcut-o pe Lili să-i reproșeze că i-a jignit indirect pe toți cei care au muncit la fabricarea dulceții. Discuția a escaladat, Mircea jignind-o pe Lili în repetate rânduri. Mai târziu, Nea Rață i-a
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
cuvintele "vin + ars". În Transilvania, cuvântul "ars" înseamnă și "distilat", adică supus încălzirii în alambic. Prin extensie, cuvântul vinars denumește și o băutură obținută prin diluarea cu apă a alcoolului etilic rectificat sau prin distilarea sucurilor dulci fermentate, de fructe (borhot) sau de struguri (boască, ceea ce rămâne după stoarcerea mustului din struguri), fiind sinonim cu termenul rachiu , folosit preponderent în Vechiul Regat. Un alt sinonim este "brandy", o prescurtare de la termenul englez "brandywine", provenit din termenul olandez "brandewijn", cu același înțeles
Vinars () [Corola-website/Science/315929_a_317258]
-
localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultură, precum și pe comerțul cu produse agricole. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce "pălinca de prune" (băutură alcoolică specifică zonei Ardealului) obținută prin fierberea borhotului rezultat în urma fermentarii fructelor, printr-un proces de dublă distilare.
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
de plug, de zale, etc; tăñeri=farfurie întinsă(lată) din lut ars, tablă, porțelan (huțulă=taniur); tocaiță=bibilică; tuluș=partea din cocenii(tulpinile) de porumb care nu pot fi consumate(netocate) de animale și care se folosesc la foc; troașce=borhotul fiert din care sa scos țuica; țâpis=pantă foarte abrubtă pe care este un drum sau cale(cărare) aproape drept ori cu niște curbe cu rază foarte mică (pieptiș); târtală=persoană care vorbește mult și fără rost; tort= fire toarse
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
a mai multor coloranți; 8. marc de fructe - un produs obținut atât din fructe proaspete, cât și din fructe aflate în diferite stadii de maturare și fermentare, zdrobite ori întregi, cu sau fără sâmburi, care valorifică atât fructele, cât și borhoturile de fructe (resturi de fructe zdrobite), în special cele care nu pot fi folosite la fabricarea marcului de fructe materie primă pentru gemuri, dulcețuri etc.; 9. un grad decalitru (grad dal) - cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.) conținut în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
de grădină, însemnările de jurnal trădînd o neașteptată competență cîmpenească. Sub unghi livresc, însemnările sunt așternute cu gîndul revenirii asupra lor, în vederea cizelării pînă la expresia dorită. Pandrea nu a mai apucat s-o facă, rudimentele rămase fiind schițe preliminare, „borhot” în jargonul lui, asupra căruia diaristul își mărturisește dorința să nu fie tipărit: „Rog a nu se publica nimic din borhot.” (p. 36) Nadia Marcu-Pandrea nu i-a ascultat dorința și bine a făcut, redînd în formă intactă un laborator
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
în vederea cizelării pînă la expresia dorită. Pandrea nu a mai apucat s-o facă, rudimentele rămase fiind schițe preliminare, „borhot” în jargonul lui, asupra căruia diaristul își mărturisește dorința să nu fie tipărit: „Rog a nu se publica nimic din borhot.” (p. 36) Nadia Marcu-Pandrea nu i-a ascultat dorința și bine a făcut, redînd în formă intactă un laborator de notițe care, așa fugare și colțuroase cum sunt, dovedesc un talent de scriitor pur-sînge. Cine poate scrie așa d’emblée
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
bătrîn filosof” (Copilul nostru). Acestea sunt cele două puncte de reper antinomice ale poeziei în cauză, pe de-o parte o imagine rebarbativă, cu „norii urîți ai prezentului”, cu „obrazul pudrat al nepăsării”, în care „scîrba crește și înflorește precum / borhotul de după primul must”, pe de altă parte Îngerul, făptură neștiutoare de tertipurile esteticii: „Îngerul care mă ține în brațe / ca pe un prunc al nimănui / nu știe că scriu acum un poem”. Situat la mijloc, bardul înregistrează înfiorat nu doar
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
Deja discutam cum să organizăm o altă grevă și să găsim forme de protest, pentru că situația devenea din ce În ce mai insuportabilă În Gherla. Agresivitatea era dusă la extrem, din orice se lua bătaie, mâncarea nu se mai putea mânca. Primeam atunci niște borhoturi de abator care puțeau Îngrozitor când le aduceau..., burți nespălate, resturi din astea, varză murată stricată, murături, ciorbe de murături stricate... Rămăsesem ca hrană de bază În bucățica aceea de pâine de 75 de grame de dimineață și În turtoiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
toată mătărânga?» - și, scurt, l-a Înjunghiat În burtă și i-a răvășit mațele. «Nu eu, nu eu, am mințit», apucase să strige lăudărosul Înainte să primească toată lama. «Știu», a răspuns Enin cel tânăr În timp ce scotea oțelul plin de borhot și sânge, «da’ nu trebuia să minți În gura mare...» A plecat și l-a lăsat horcăind În buruienile de la marginea potecii. Pe drum, Însă, după ce s-a răcorit nițel, l-a prins mila de amărâtul care se chinuia În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se furaseră caii - și nici măcar nu erau ai lui, ci ai CAP-ului, Încurcătură mare, Îi căutase cu Miliția până și prin oalele și tigăile țiganilor - nimic!; un părinte se opărise când explodase cazanul de țuică și azvârlise În jur borhot fierbinte și aburi Încinși - să fie clar: era vorba de un cazan de stat, nu de unul ilicit; altuia Îi stricaseră niște ciobani venetici fâneața necosită și umbla prin judecătorii: avea nevoie de un mic sprijin moral din partea fiului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
două-trei vorbe azvârlite În vânt. Nu puteai să mă bați numai? Uite și tu ce mi-ai făcut!” - și, cu o mișcare scurtă, Își săltă poalele cămășii. Deasupra buricului avea o rană largă, care mustea de sânge negru amestecat cu borhot țâșnit din mațe sparte. Lui Enin Îi veni să verse, dar se stăpâni și, cuprins de milă, Îl apucă de-o mână pe celălalt: „Hai, bă, dracului să mergem la doctor să te coasă, cum poți să stai așa?”. „I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
i-a plăcut să jongleze cu aluzii livrești și cu imagini. O sugestie pentru ce ar intenționa să fie poezia din Cinste specială e cuprinsă într-un Sonet: „Împerecheați-vă, cuvinte,/ Ca plumb și pulbere în flinte/ Vărsați din alfabet borhotul!” Violentarea relațiilor așa-zicând naturale pentru codul poetic al timpului nu se face în sensul „mai pur” al limpezirii logice, aceasta fiind chiar în opoziție cu proiectul lui I. Poetul cultivă atipicul logic și combinatoriu. Consecvent onirismului programatic, el operează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
grup, care începe să desemneze ceea ce denumea întreaga sintagmă: arom. căpak'e "pleoapă" < tc. [göz] kapağı "idem" (göz "ochi", kapak "capac, acoperitoare"); engl. closet "veceu, closet" < [water] closet "idem" (water "apă", closet "cămăruță, debara; dulap"); magh. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie]; rom. pasăre "pasăre domestică crescută pe lângă casa omului, orătanie" < pasăre [de curte] "idem"; rom. shop "magazin pentru turiști străini, care vinde mărfuri cu plata în valută" < engl. [turist] shop (shop "magazin"). d) Modificatorul adjectival este omis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vertebrat ovipar cu corpul acoperit de pene și cu aripi pentru zbor"); rom. shop "magazin care vinde mărfuri cu plata în valută; magazin special pentru turiști străini" < engl. [turist] shop "idem" (shop "magazin, prăvălie"); magh. dial. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie] "idem"; rom. teșcherea "pașaport, permis de călătorie" < tc. [seyyahat] tezkere[si] "idem" (seyyahat "călătorie", tezkere "act, certificat, autorizație" + sufixul de aparteneță -si); rom. vechil (înv.) "avocat" < tc. [dava] vekil[i] "idem" (dava "proces, judecată", vekil "locțiitor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu ocazia unei logodne)" < rom. [a face] pozne + suf. verbal -áz; magh. szkimbál"a profita, a trage foloase; a căuta de lucru" < rom. [a-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.] + suf. verbal -ál; magh. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie] "idem"; magh. szuflet "copil adoptiv" < rom. [copil de] suflet; magh. znop "snop de paie" < rom. snop [de paie]. Tot din grupuri sintactice românești greu de identificat, deoarece pot fi îmbinări libere, ocazionale provin și următoarele cuvinte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și canalizarea spre culturile de legume. Cazanul de țuică - Velnița Ca și în alte sate din zonă, și în satele comunei noastre a funcționat velnița 2, cunoscută aici sub numele de cazan de rachiu, folosit pentru distilarea tescovinei și a borhotului de fructe. Uneori, cazanele funcționau în incinta gospodăriilor, alteori erau înșirate de-a lungul unor văi, în apropierea apei. Numărul cazanelor de țuică era cu mult inferior numărului de gospodării, revenind, în medie, un cazan la 20 de gospodării. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
superioară, oblic, ieșind afară prin partea opusă, fixate prin tot atâtea chicușuri 2 de lemn pe care se scurgea rachiul într-o bute de doage îngropată în pământ cam pe jumătate. Până la apariția primilor stropi de alcool, sub cazanul cu borhot focul ardea puternic, apoi trebuia domolit. Băutura cădea într-un vas înfundat, prevăzut cu două orificii. Când țuica din vas ajungea la un anumit nivel (din când în când se făceau măsurători cu tancul, un băț cu mai multe crestături
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și burlanele. Instalația era adăpostită de o construcție pe furci, în plan dreptunghiular, având pereții din vălătuci de lut amestecat cu paie, iar acoperișul în două ape, fără pod, cu învelitoare de draniță. Tehnologia fabricării rachiului era simplă. Prin fierberea borhotului, vaporii de alcool pătrund prin țevile aflate în apă rece unde are loc condensarea, formându-se picăturile de rachiu. Acesta se strânge în putinele și se fierbe a doua oară, operațiune denumită prefăcanie. Din trei părți de rachiu pus la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trimis la export. în anul 1882 velnița avea cea mai mare capacitate de producție din județul Dorohoi, adică 318.570 litri spirt anual. Se folosea secară, porumb și mai târziu cartofii. Lângă velniță existau patru grajduri pentru îngrășat vitele cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără de salcie, răchită, plopi și lozie situată pe malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă desiș de copaci pe marginea unui râu. fi cultivatu moșia. Herghelia domnului Gherghel scote cai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
albii de glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu bărci smolite și sitelci/ Se rânduiesc arar și greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași în suc de melci/ În seara asta sub viorile de pâslă”. Borhotul acesta modernist, neocolit de diverse influențe, se va limpezi nefericit în poeme în care versul este acordat la nevoile circumstanțiale ale cetății: „Ogorul e unul, imens, bărăgan.../ Pulberi se-ncing din gorgan în gorgan;/ Ca tatăl cel bun îl păzim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
la 100 kg zeamă. 103 kg zeamă/100 kg sfeclă. Aplicația 2 Într-o instalație de extracție clasică se supun extracției tăiței de sfeclă care au un conținut de zahăr de 17%. Din 100 kg sfeclă se obțin 90 kg borhot cu un conținut de 0,2% zahăr și zeamă de extracție cu un conținut de 13,5% zahăr. Apele de golire, în proporție de 120 kg apă la 100 kg sfeclă, conțin 0,85% zahăr. Datorită fermentațiilor și inversei zaharozei
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
pentru bilanțul de materiale la extracție: , în care: T - este cantitatea de tăiței corespunzătoare masei de 100 kg sfeclă; A - masa apei utilizate la extracție, kg; S - masa zemii de extracție corespunzătoare la 100 kg sfeclă (sutirajul), kg; B - masa borhotului rezultat din 100 kg tăiței, în kg; A 1 masa apei de golire pentru 100 kg tăiței, kg. Să se calculeze sutirajul după ecuația , în care: D - este conținutul de zahăr al sfeclei, %; Z - conținutul de zahăr al zemii de
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
golire pentru 100 kg tăiței, kg. Să se calculeze sutirajul după ecuația , în care: D - este conținutul de zahăr al sfeclei, %; Z - conținutul de zahăr al zemii de extracție, %; S - sutirajul, kg la 100 kg sfeclă; pbpierderea de zahăr în borhot, % sfeclă; papierderea de zahăr în apa de golire, % sfeclă; pnpierderile de zahăr nedeterminate (prin fermentații și inversie), % sfeclă. pb pa pn S Înlocuind valorile în ecuația inițială, se obține Aplicația 3 O fabrică de zahăr prelucrează 3000 tone sfeclă în
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]