351 matches
-
Înaintăm și întreaga corespondență. Director, T. Crudu 59 Acest răspuns este înregistrat sub nr. 2123/18 august 1927 la Școala Normală de învățători "Mihai Eminescu" din Botoșani, acolo unde Tiberiu Crudu era director. Dar lucrurile nu se opresc aici. Autoritățile botoșănene voiau, mai întâi, să demonstreze că soții Papadopol nu au nici un temei legal să se plângă ministrului, că sunt hărțuiți degeaba, apoi că actul de donație are ca scop înșelarea opiniei publice (la protestele căreia a și fost emis), deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
c. Se va pune piatra fundamentală pentru reconstruirea fostei case părintești în care Mihai Eminescu a crescut și și-a petrecut primii ani ai copilăriei. Vor fi de față la această parte a comemorării: Autoritățile, armata cu muzica militară, cetățenii botoșăneni și școlile de prin locurile megieșe. III. După amiază la orele 18, se va da la Teatrul "Eminescu" un MARE FESTIVAL. a. Dl. Const. I. Mighiu, decanul baroului, va vorbi despre: Fondul optimist al poeziei lui Mihai Eminescu. b. Elevii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
erau mai joase, iar pridvorul mai larg, boieresc, în stilul timpului, cu patru stâlpi de lemn în față și doi în spate, ornamentați cu elemente florale în partea de sus. Toate acestea arătau nu gustul familiei Eminovici, ci influența mentalităților botoșănene a anilor '30. În pridvorul noii construcții se urca pe două rânduri de trepte, din lateralele casei, protejate de o balustradă ridicată direct din pământ. Un salcâm și o salcie plângătoare încadrau pridvorul. Chiar în fața casei fuseseră plantați niște trandafiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
33. 30 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 61. 31 Ibidem. 32 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 74. 33 Ibidem, p. 74-75. 34 Ibidem, p. 75. 35 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 184. 36 Corneliu Filip, Secvențe botoșănene, București, Editura Sport-Turism, 1983, p. 241. 37 Ibidem. 38 Ibidem. 39 "Revista Moldovei", an IV (1924), nr. 3-4-5, p. 46. 40 Ibidem. 41 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fondul Prefecturii Botoșani, dosar 39/1927, f. 12. 42 Despre starea casei mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fiind toți de bârne (afară de cei din spate) aveau lemnele putrede înlăuntru și se dărâmau de la sine (s.n.). O reparație radicală deci se impunea; s-a propus în continuare ca materialul ales dintre dărâmături să fie protejat. Iată că autoritățile botoșănene greșesc grav a doua oară în legătură cu Eminescu. O mai făcuseră când au fost solicitați să voteze o pensie pentru suferindul poet, dar n-au aprobat-o pe motiv că era nevoie de bani pentru cazarme; o vor face și acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
deșertăciunea îndărătnicului bătrân 25. Neputând achita suma de 2.000 de galbeni, adică zestrea Aglaiei, și mai având, desigur, și alte datorii pe care le contractase cu îngrijirea bolnavilor și cu decesele din familie, Gheorghe Eminovici vinde moșia Ipotești negustorului botoșănean Cristea Marinovici. Actul de vânzare-cumpărare a fost întocmit la 10 februarie 1878, cu dorința și consimțământul 26 vânzătorului și ale cumpărătorului. Așadar, nu a fost deloc o vânzare silită, cum au afirmat mulți cercetători, în mod eronat. Chiar dacă a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
data de 31 iunie 1871, partea lor din Ipotești pe care o stăpâneau în indiviziune, Elizei Alexandru Moritz, născută Uhrinovschi 34. Numai că, pentru a plăti moșia cumpărată, Eliza Moritz a împrumutat 1.422 de galbeni și jumătate de la bancherul botoșănean Boris Moscovici, ipotecând partea cumpărată de la Elena Petrovici cu toate atenansele 35. Pentru cercetători, lucrurile s-au complicat din ce în ce mai mult, pentru că la 26 mai 1873 Eliza Moritz a cumpărat și porțiunea din Ipotești-Albotă, care aparținea Agripinei Iorgu Mavrodin și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ale mirării existențiale, dar și forme durabile ale unei legături netrădate. Mai palide, se adaugă celor de mai înainte asemănător tehnicii impresioniste chipurile celor apropiați: frații, părinții și, mai rar, ale rudelor apropiate. Am arătat că Eminescu părăsește atmosfera târgului botoșănean cu forfota lui timid citadină într-o perioadă a vieții în care inocența proprie copilăriei încă dăinuie întreagă. Dar, destul de curând, curiozitatea nu-i rămâne la un stadiu infantil; dorința de a cunoaște nu mai "traduce" dorința de repere spațiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și pripit. Aflat în pragul sfârșitului, Ion Luca merita o satisfacție târzie, chiar dacă opul urma să îngălbenească în vitrine. Regret decizia de atunci. Asta a fost. * A cum 37 de ani, Editura "Junimea" tipărea cartea de debut a tânărului medic botoșănean Dorel Schor. Pe copertă era fotografia unui prunc durduliu, zâmbitor și frumos în toate cele. Ca să vezi cum s-au scurs deceniile: țâncul cu fundulețul gol de pe copertă (Bogdan Nițescu) este, acum, doctor în geofizică la Universitatea Toronto, iar Dorel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
protestele: poetul ne-pereche n-a fost ctitor și, în consecință, chipul lui n-are ce căuta pe peretele Uspeniei! O fi ctitorit Eminescu limba română și poezia română modernă, dar n-a contribuit cu nici o carboavă la ridicarea bisericii botoșănene. Până la urmă, s-a recurs la o soluție de compromis: fresca n-a fost rasă, dar chipul Luceafărului s-a acoperit c-o perdeluță. Unde-i lege, nu-i tocmeală, iar erminia hotărăște că nu poate urca în frescă decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
10 oct. A.c. - titlul comunicării cu care veți participa, în vederea întocmirii programului simpozionului 553. Ne exprimăm speranța în participarea Dvs. la lucrările simpozionului, considerând prezența Dvs. o contribuție la reușita lucrărilor sale, la elucidarea unor probleme de istorie și cultură botoșăneană. Director, Maria Bucătaru 553 Am participat la simpozion cu lucrarea „Aurel George Stino - un harnic cercetător al culturii universale”. Aceasta, pentru a ne aminti că bunicul lui A. G. Stino, institutorul Ion Stino, părăsea locul de baștină din ținutul Botoșanilor, pentru
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Ținutul bufonilor, antologie, Iași, editura Junimea, 2002. În ipostază de inspirat director de editură, poetul Cezar Ivănescu a inițiat și coordonează colecția "Dictatură și scriitură", proiect amplu, pe termen lung. Prezența lui Cristian Simionescu, în acest context, nu surprinde. Poetul botoșănean, stabilit în Bîrlad, este un nume bine așezat în tabelul valoric al poeziei românești contemporane. Discret, retras, cult, Cristian Simionescu este, prin excelență, inconfundabilul "maratonist", fără de care "sportul" național, POEZIA, ar fi mai puțin reflexiv, grav, substanțial." Nu cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Centrul Universitar Iași și transformată sub direcția lui Daniel Condurache și Valeriu Gherghel în cea mai vie și influentă publicație studențească de atitudine, interviu și reportaj din toată țara. Aveam o mulțime de lucruri în comun, dincolo de similitudinea prenumelui: origini botoșănene, prieteni (cel mai vechi prieten al meu a fost, pe perioada liceului, colegul său de bancă), dragostea de poezie, interes pentru filosofie și teologie, pasiunea pentru tipografie și, mai ales, speranța că va veni o lume mai bună căreia să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să fie internat, peste 33 de ani, și cestălalt, s-ar zice că (scuze!Ă de la însuși Lenau, emulul căruia era („Vântu-o foaie vestejită/ Mi-au adus mișcând fereastra...“Ă, iar nu de la vreo damă oarecare, se va fi molipsit botoșăneanul... Iar Carmen, expunându-și ipoteza, roși din cap până-n picioare, fără a da, însă, înapoi. — Fiindcă nu gândim cu totul altfel, grăi, după o pauză, Elisav, pot să-ți destăinui, dragă Carmen, că, pe cât bănui eu, sărutul pentru care Ady
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
Apătăchioae, prof. Bostan Elena, educatoare Poraicu Ecaterina, înv. Grigoriu Valentin, înv. Popovici Gheorghe, înv. Sârghi Magdalena, prof. Apătăchioae Florica, prof. Păvălașcu Ștefania, educatoare Chiriac Eugenia, prof. Popolan Mihai, prof. Agoroae Constantin. Ziarul județean Clopotul în articole referitoare la Săptămâna culturii botoșănene remarca printre cei care și-au adus contribuția la interpretarea unor roluri dificile pe Maria Grigoriu, Maria și Costache Jacotă, Emilia și Dumitru Farcaș, Foca Cristian, înv. Gh. Apătăchioaie, care au prezentat pe scena teatrului M. Eminescu din Botoșani piesa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și-ar fi lasat mama treburile casei, începute în zorii zilei, ca să mă nască pe mine atât de târziu. Eu știu că nu se întâmpla s-o prindă vreodată zorii zilei în pat. Călătoria vieții mele a început pe meleaguri Botoșănene, în urmă cu 78 de ani, adică în 1930, în ziua a 28-a a lunii lui Gustar, sub semnul uneia dintre cele mai perfecționiste zodii de pe pământ: Fecioara. Deși se pare că localitatea în care m-am născut se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
meu de naștere), cert este că Santa Mare de astăzi, reprezintă locul în care aș vrea să mă întorc în fiecare zi,pe plaiurile mele natale de care mi-e dor în fiecare clipă. Dacă veți ajunge vreodată pe meleagurile Botoșănene, să vă amintiți că undeva în partea de sud-est a județului se află Santa Mare, localitatea despre care tocmai v-am povestit cu multă bucurie în suflet. Mi-e tare drag să vorbesc despre Botoșani, orașul și județul nostru istoric
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
vârste apropiate acestor copii, s-au organizat și au redactat o “Scrisoare deschisă către aproapele nostru”, prin care au sensibilizat enoriașii din mai multe parohii ieșene, la care s-au alăturat darurile oferite de Protopopiatul II Iași. Prea Sfințitul Calinic Botoșăneanul, s-a oferit să cumpere hăinuțe, dulciuri, jucării și alimente pentru preparatele tradiționale de Sărbători. Copiii au fost conduși de elevii voluntari să servească cina în cantina liceului nostru. Momentele acestea vor rămâne întipărite în inimile tuturor pentru că “Orice dar
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
desfășurat ca voluntari, alături de care s-au implicat profesori, diriginți și părinți, membrii ai comunității. IMPRESII a. Comunitate: - “Tinerii liceeni adamiști, împreună cu dascălii lor, alături de credincioșii parohiei “Sf. Andrei”, cu alți oameni de suflet și cu binecuvântarea P. S. Episcop Calinic Botoșăneanul, au biruit întristarea, însingurarea, tăcerea, necazul acestor copii din localitatea Scânteia, județul Iași, încercați de soartă. Le-au oferit alimente, hăinuțe, jucării, rechizite, cărți, dulciuri și scrisori de compasiune și îmbărbătare, de mângâiere și încurajare, de afecțiune și iubire creștină
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
cărora se pot concepe ulterior analize articulate pentru o mai bună cunoaștere a istoriei locale sau regionale. Interesul pentru acest subiect decurge și dintr-o latură personală, eu însămi fiind originară din nordul Moldovei și un produs al școlii secundare botoșănene. Efortul în direcția obiectivității a fost, așadar, cu atât mai mare, cu cât am refuzat, uneori poate pe nedrept, orice cădere în sfera elogiilor. Sper însă ca apartenența la provincie să-mi fi conferit o mai bună înțelegere a fenomenelor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și contribuie la realizarea unui album monografic al zonei. În 1924, un alt loc de manifestare a intelectualității l-a constituit Universitatea populară "Nicolae Iorga", inaugurată în sala Teatrului "Mihai Eminescu", având ca președinte un alt membru al corpului didactic botoșănean, profesorul Ariton Iacobeanu. Principala activitate consta în susținerea de prelegeri și proiecții la care participau personalități ale culturii și științei. Seria conferințelor este deschisă de Nicolae Iorga, cu o expunere despre istoria sufletului omenesc, istoricul vizitând frecvent locul natal și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de origine, transpuse în volumul monografic publicat în 1929, intitulat Din trecutul Botoșanilor. Figuri dispărute. Avocatului Șardin și colegului său, C. Oprescu, li se datorează și publicarea săptămânalului Știrea ce conține informații de interes local, evenimente din viața minorității evreiești botoșănene și alte articole pe teme culturale. Gheorghe Burghele, avocat, senator, primar al Dorohoiului, a sprijinit material manifestările culturale dorohoiene, a acordat donații școlilor din zonă și a intervenit la Ministerul Instrucțiunii Publice pentru crearea de licee în Dorohoi. Ion Missir
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru crearea de licee în Dorohoi. Ion Missir, avocat apreciat pentru pledoariile scurte și clare, este autorul unui volum de amintiri intitulat Fata moartă, prefațat de Nicolae Iorga și premiat de Societatea Scriitorilor Români. Ion I. Ipăteanu, o altă personalitate botoșăneană, publică articole politico-juridice și literare, fiind și autor al unul volum de amintiri ce evocă Botoșaniul la cumpăna dintre secolele XIX și XX. Unii avocați sunt voci active în presa locală de unde își promovează crezul: D. Mănăstireanu propunea o serie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1928 datorită tuberculozei spinale ce îl imobilizează la pat. Până la sfârșitul vieții Blecher se va dedica scrisului, publicând lucrări de referință, precum volumul de poezii Corp transparent sau romanele Întâmplări în realitatea imediată și Inimi cicatrizate. Enric Furtună (1891-1965), medic botoșănean, poet și dramaturg, colaborează la revistele literare din țară și publică traduceri și creații proprii, precum drama Alexe Tudor, Rechiziția, Pustincul ș.a. Sașa Pană (1902-1981), medic militar cu doctorat în medicină și chirurgie, este unul din promotorii mișcării literare avangardiste
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
iar după 1918, centrul cultural-artistic al Bucovinei devine orașul Cernăuți cu asociații artistice și școli de pictură 90. Chiar dacă ramura intelectuală a artiștilor a fost destul de restrânsă, câteva nume au rezonat în pictură, sculptură sau muzică. Octav Băncilă (1972-1944), pictor botoșănean cu studii la München și cu expoziții proprii la Iași și București, este denumit "pictorul proletariatului", abordând în creațiile sale aspecte din viața țărănimii și a muncitorilor. S-au afirmat apoi dorohoienii Ion Cârdei (1906-1970) și Alexandru Istrati (1915-2001). Cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]