734 matches
-
Acasa > Manuscris > Fantastic > CAP DE BOUR Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului CAP DE BOUR Administratorul Mitrea părea un om de treabă, săritor, poate pentru că avusese, toată viața lui, de surmontat o situație complicată, dureroasă. Crescuse doar
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
Acasa > Manuscris > Fantastic > CAP DE BOUR Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului CAP DE BOUR Administratorul Mitrea părea un om de treabă, săritor, poate pentru că avusese, toată viața lui, de surmontat o situație complicată, dureroasă. Crescuse doar cu mamă, tatăl său nerecunoscându-l ca fiu ... Reușise chiar să obțină o licență. Trăia decent, avea o
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
dar am uitat să-l iau. Clasorul... O amintire de suflet, îl văd pe fratele meu în perioada adolescenței noastre, cum achiziționa timbre și le plasa, cu penseta, în clasor, cu o atenție deosebită . Mi le atăta: „Uite, „Cap de Bour„ , extrem de valoros, e rarisim! ...„ Și, Doamne, ce mâini frumoase avea...de electronist! Semăna cu mama. Avea ochii ei de cafea, mâinile expresive și talentul de a pune în ordine lucruri miniaturale, de mare finețe. Când lucra, îi admiram mâinile cum
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
nu poate să mă atace, nu îndrăznește el de față cu vecinii, căutam să mă întăresc . Mă mai întorc o clipă. Printre goblene, domnul Mitrea avea clasoare, multe clasoare care-i cad pe jos, în evantai. Un timbru, „Cap de Bour„ , cusut în goblen îi cade, și el. Ce se mai chinuie să le adune, în râsetele vecinilor, care coboară scările și par că nici nu-l observă. Se chinuie, se apleacă, se întoarce, se răsucește. Inutil însă! Nu le mai
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
râsetele vecinilor, care coboară scările și par că nici nu-l observă. Se chinuie, se apleacă, se întoarce, se răsucește. Inutil însă! Nu le mai poate aduna! Are doar un braț! Florica Patan Pitești, iulie 2014 Referință Bibliografică: CAP DE BOUR / Florica Patan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII, 02 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Patan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
supraviețuiască. Atunci cînd s-au simțit sufocați de creșterea populației, conducătorul lor, Dragoș fiul lui Bogdan, a decis să treacă munții spre Răsărit, însoțit de trei sute de oameni, ca pentru o partidă de vînătoare. În drum, vînătorii au întîlnit un bour și au continuat să-1 urmărească pînă la poalele munților. Legenda continuă astfel: Dragoș avea o cățelușă de vînătoare, pe care o îndrăgea foarte mult, numită Molda. Obosită de hăituirea bourului, ea piere în valurile unui rîu pe care voia să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o partidă de vînătoare. În drum, vînătorii au întîlnit un bour și au continuat să-1 urmărească pînă la poalele munților. Legenda continuă astfel: Dragoș avea o cățelușă de vînătoare, pe care o îndrăgea foarte mult, numită Molda. Obosită de hăituirea bourului, ea piere în valurile unui rîu pe care voia să-l treacă. În amintirea cățelușei sale, Dragoș denumește rîul, Moldova și dă numele poporului său, Roman, locului unde s-a petrecut evenimentul. Însoțitorii lui Dragoș descoperiră cu bucurie un peisaj
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este atestat în Italia și în lumea elenistică. Același motiv alimentează povestea maghiară a legendei fraților Hunor și Magor pe care o căprioară îi conduce pînă la cîmpia fertilă. În această variantă, căprioara dispare; în legenda românească consacrată lui Dragoș, bourul este răpus. Eliade nu este de acord cu influența maghiară în legenda românească și arată că motivul vînătorii ritualice a bourului este autohton acest animal bucurîndu-se de o mare prețuire la daci. Mult mai periculoasă pentru o confruntare națională româno-maghiară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o căprioară îi conduce pînă la cîmpia fertilă. În această variantă, căprioara dispare; în legenda românească consacrată lui Dragoș, bourul este răpus. Eliade nu este de acord cu influența maghiară în legenda românească și arată că motivul vînătorii ritualice a bourului este autohton acest animal bucurîndu-se de o mare prețuire la daci. Mult mai periculoasă pentru o confruntare națională româno-maghiară este trimiterea făcută de către tradiția unei reîntoarceri a volohilor într-o țară pustie. Această imagine a repopulării alimentează teza părăsirii Daciei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe cari se află orașul Sucevei, ruinele castelului domnilor Moldovei, precum și biserica Mirăuților, zidită de Alexandru cel Bun, se află satul Ițcanii, atât de vechi ca Moldova însăși. Miron Costin povestește cel puțin că Dragoș, în legendara sa vânătoare după bour, ar fi aflat aci lângă apa Sucevei pe un prisăcar, anume Iațco, după neamul căruia se numește satul Ițcanii. În fața Sucevei, însă pe hotarul nostru, se află, iar la poala unei ridicături de deal, târgușorul Burdujenii. Pe lângă meritul de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mereu în jurul centrului Pămîntului 315 În chinurile unei Nașteri Veșnice: în suferință și-adorație și teama, 235 Toate spiritele moarte, eliberate din temnițe-reptile, sosesc în cîrduri: Furii sălbatice din creierul de tigru și din ochii leului, Și din măgar și bour posomorite groaze vin, din acvila Și corb: multe că frunzele de toamnă, toate soiurile La trîmbița se-adună, si mormăie peste marginile mormîntului și strigă-n 240 Fiorosul vînt în jurul stîncilor și munților ce se înalță plini de gemete. Pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
1241.29 Ce spun cronicile noastre despre momentul istoric al "descălecatului" din 1359? Letopisețul anonim al Moldovei (Letopisețul de la Bistrița) consemnează lapidar "descălecatul lui Dragoș": "În anul 6867 (1359), a venit Dragoș voievod din Țara Ungurească, din Maramureș, după un bour, la vânătoare, și a domnit doi ani". La fel se exprimă și Letopisețul de la Putna și Cronica sârbo-moldovenească. Însă Cronica moldo-polonă, redactată în limba poloneză, pe baza analelor interne, spune: "Cu voia lui Dumnezeu, în 1352, cel dintâi voievod, Dragoș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și Letopisețul de la Putna și Cronica sârbo-moldovenească. Însă Cronica moldo-polonă, redactată în limba poloneză, pe baza analelor interne, spune: "Cu voia lui Dumnezeu, în 1352, cel dintâi voievod, Dragoș, a venit ca vânător din Țara Ungurească...la vânătoare după un bour, pe care l-a ucis pe acel râu, Moldova. I-a plăcut această țară și a rămas într-însa și a colonizat țara cu acei romani ungureni". În sfârșit, Cronica moldo-rusă oferă mai multe amănunte în legătură cu venirea lui Dragoș. După
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acei romani ungureni". În sfârșit, Cronica moldo-rusă oferă mai multe amănunte în legătură cu venirea lui Dragoș. După înfățișarea eposului legendar despre Roman și Vlahata, se arată că "Dragoș din Maramureș a pornit cu drujina lui la vânătoare de fiare". Urmărind un bour, el a trecut munții și a ajuns la șes, unde bourul a fost ucis. Apoi, impresionați de frumusețea țării și bogăția ei în ape, vânătorii lui Dragoș au hotărât să se stabilească în acel loc. Cu permisiunea craiului Vladislav, însoțitorii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în legătură cu venirea lui Dragoș. După înfățișarea eposului legendar despre Roman și Vlahata, se arată că "Dragoș din Maramureș a pornit cu drujina lui la vânătoare de fiare". Urmărind un bour, el a trecut munții și a ajuns la șes, unde bourul a fost ucis. Apoi, impresionați de frumusețea țării și bogăția ei în ape, vânătorii lui Dragoș au hotărât să se stabilească în acel loc. Cu permisiunea craiului Vladislav, însoțitorii lui Dragoș s-au mutat cu familiile lor dincolo de munți și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vânătorii lui Dragoș au hotărât să se stabilească în acel loc. Cu permisiunea craiului Vladislav, însoțitorii lui Dragoș s-au mutat cu familiile lor dincolo de munți și l-au ales pe conducătorul lor voievod. Pe un alt plan, legenda urmăririi bourului (zimbrului) se integrează în tema "vânătorii rituale", cu o origine foarte îndepărtată, făcând parte din șirul miturilor referitoare la geneza unui neam, oraș sau stat. Anumite asemănări cu legenda strămoșilor eponimi ai hunilor și maghiarilor, Hunor și Magor, au dus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ungare asupra narațiunii despre Dragoș. Dar Mircea Eliade, în De la Zalmoxis la Genghis-han, sesizând lipsa de similitudine între tradiția românească și cea ungară, sub raport structural, a exclus posibilitatea transpunerii versiunii maghiare. Concluzia sa este că motivul vânătorii rituale a bourului are o sorginte autohtonă, ca supraviețuire a riturilor și miturilor ancestrale, comune zonei carpatice și lumii orientale și mediteraneene. Valoarea istorică a tradiției despre "descălecatul" lui Dragoș, acreditată de letopisețele slavo-române și acceptată de cronicari și istoricii romantici, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Sonete mute (1969), în care regăsirea tonalității vitaliste a debutului este temperată de conștiința tulbure a chemării pământului: „Din fiecare cruce rumegată de carii / Se-aud vocile părinților ruginite și grele / [...] Sarea pământului îmi viscolește spatele / Cu steaguri împunse de bouri și putrede, - / Mă scufund în balade și-n duhul părinților / Care îmi ațin calea la crucile drumurilor.” SCRIERI: Anotimpurile Griviței, București, 1962; Lumina de dragoste, București, 1964; Bucurii pentru copii, București, 1966; Minus durerea, București, 1966; Emoții la trapez, București
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
fund. Cortina cade. NUNTA LUI DRAGOȘ În 3 acte 2254 ACT[UL] I SCENA I E scrisă. Bogdan și Veroni. SCENA II Strolea curăță armele. Ceartă cu boierul bătrân. Scutierul Bogdan cere fata. Arhiereul din Rădăuți. SCENA III Eșarfa cu bourul. Despărțirea de Veroni. Să cer un semn, iubito. Nu vrei, copilă dragă. ACT[UL] II SCENA I Arhiereul din Rădăuți și Bogdan Vodă într-o cârciumă. Planul de-a-și încerca iubita. Pepelea și consoții. Scenă comică. Pepelea se-nvoiește să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
săgetează, ci să vie numai c-un fluier în mână și să cânte cîntecu tătîne-său și s-or ivi roiurile de albine. 4 2279 Din lungi cărări de codru, din munți cu vîrfu-n nouri Ieșit-au Dragoș Vodă îmblînzitor de bouri; Mulțimea curgătoare s-a fost întins pe vale Și buciumele sună și oile-s pe cale, Nainte merg moșnegii cu pletele bogate Țiind toiage albe în mînele uscate Astfel ieșeau tot rânduri viind din verzii ramuri Copii - ciobani de turme, moșnegi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
presărat cu locuitori. Aici se așeză Dragoș cu mulțimea de popor ce o adusese cu sine și spre a se pomeni de-a pururea împrejurarea că în marii codri de la marginile țării aflase o specie, și pe atunci rară, de bouri, el primi capul de bour în herbul său domnesc și într-al țării. Tradiția cunoaște locul unde au fost ucis în vânat acest animal, care loc primi numele Bourenii. Ieșirea din Maramureș se făcuse fără știrea și peste voia lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
așeză Dragoș cu mulțimea de popor ce o adusese cu sine și spre a se pomeni de-a pururea împrejurarea că în marii codri de la marginile țării aflase o specie, și pe atunci rară, de bouri, el primi capul de bour în herbul său domnesc și într-al țării. Tradiția cunoaște locul unde au fost ucis în vânat acest animal, care loc primi numele Bourenii. Ieșirea din Maramureș se făcuse fără știrea și peste voia lui Ludovic cel Mare, sub pretextul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
documentare privind denumirile acestui arbore, așa cum le-am găsit în actele de stabilire a hota- relor unor proprietăți funciare. Este vorba de documente de hotărnicie, în care paltinul și jugastrul apar ca „semne de hotar”, câteodată marcați cu pecetea domnească „bour” : „jugastru” - anul 1563 (5, III B, p. 185), „la doi paltini [...] la moviliță, la piatră și la bour” - anul 1605 (5, V A, p. 236), „și acolo s-au făcut boor într-un giugastru” - anul 1644 (20, p. 210) ș.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
funciare. Este vorba de documente de hotărnicie, în care paltinul și jugastrul apar ca „semne de hotar”, câteodată marcați cu pecetea domnească „bour” : „jugastru” - anul 1563 (5, III B, p. 185), „la doi paltini [...] la moviliță, la piatră și la bour” - anul 1605 (5, V A, p. 236), „și acolo s-au făcut boor într-un giugastru” - anul 1644 (20, p. 210) ș.a.m.d. Este de remarcat faptul că, deși hrisoavele respective sunt scrise în slavonă, cuvin- tele paltin și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
furtunii, ca în balada Meșterul Manole : Suflă, Doamne, un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne (93, p. 199). Fie că stihia meteorologică este un potop declanșat de „bourul negru”, ca în colinde : Munții înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară, Și devale c-apucară, Rupse maluri, rupse dealuri Rupse brazi și păltinași (54, p. 86). 6. Paltinul psihopomp Rândurile care urmează se referă la felul în care a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]