246 matches
-
devenit „cel mai liber“? - În acest caz, când eu mă convoc pe mine pentru a răspunde în privința mea, riscul este neîmplinirea, eșecul vieții mele, iar pedeapsa pe care o suport este căderea într-o maladie de destin: lenea, impostura, ratarea, bovarismul etc. Dezonoarea, desconsiderarea nu vin din partea altora, ci din partea mea: mă desconsider, nu mă pot stima pentru felul în care „mi-am jucat“ viața. Lotul meu devine regretul (pentru ce n-am făcut și pentru ce aș fi putut face
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
să o cunoască, spre limita vieții lor, spre propriul lor destin. <contents> Umilitatea, orgoliul și umilința . Libertatea ca preluare în proiect . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA SA (A SE HOTĂRÎ) . Secvența „de depășit-de atins“ . . . . . . . . 72 Maladiile de destin. Lenea, ratarea și bovarismul . . . . . . 87 Prostia ca încremenire în proiect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL . Raportul cu lucrul pe care nu eu (noi) l-am făcut. Numirea. Ocrotirea și distrugerea . Raportul cu lucrul făcut de mine (de noi). Fabricație și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
poți face cultură mare oriunde te-ai afla, că provincia nu este, prin natura ei, strivitoare, ci poate fi "colțul" prin care un geniu ca Eminescu poate privi teatrul lumii, cunoscându-l prin detașare și perspectivă integratoare"), pentru care chiar bovarismul amintit în câteva rânduri e mai mult la nivel declarativ. Deloc resentimentari, deci, pentru situația lor de dascăli de țară, cu atât mai mult cu cât majoritatea sunt fii ai locului sau, oricum, tot de extracție rurală, eroii romanului sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în discuție starea lui Lefter Popescu din Două loturi care trăiește "cea mai teribilă dintre treziri". El trece de la iluzia norocului la cea a nenorocului. Întâlnim în acest capitol ipoteze estetice interesante, unele îndrăznețe, cum ar fi de pildă prezența bovarismului la Caragiale, ca reflex al "transcendenței deviate", tratarea din aceeași perspectivă a fenomenului "formelor fără fond" în care se cuprind toate "mimetismele culturii și civilizației" (p. 123). Manifestări ale devierii interne și externe în Conu Leonida... și O făclie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
La urma urmei, rezultatul final ar fi putut fi publicat în două părți distincte, urmate la mică distanță de un al treilea volum de interviuri. O adevărată „trilogie” a pelerinajului, un proiect sigur prea ambițios, cu o anumită doză de bovarism intelectual și nu numai. Poate că notele de teren, lăsate să se exprime într-un singur volum, ar fi avut mai multă forță din punctul de vedere al antropologiei religiei. De fapt, am ales să reunesc două categorii metatextuale. Prima
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
1857), Salammbo (1862), Educația sentimentală (1869), Ispita Sfântului Anton (1874) ș.a. Romanul Doamna Bovary, o frescă a moravurilor lumii franceze din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, creează un personaj magistral Emma Bovary ce a generat termenul de bovarism, prin Jules de Gaultier, și a intrat în literatura psihiatrică ca tip de comportament fictiv, de tip isteric, creat în locul celui real, în raport cu care trăiește intens suferința. Emma, prototip al soției și amantei suferinde, rătăcite, mereu în căutarea unei fericiri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de data aceasta, Emma este în satul ei, dar și la Paris, în înalta societate pariziană. Pronumele "on" ne permite să urmărim traseul identificărilor sale, constituind un fel de schimbare între non-persoana personajelor evocate și eul visătoarei. Suntem în plin bovarism, în imposibilitatea de a disocia eul de identificările sale: Emma nu este "ea însăși" decât experimentând identități imaginare. Scoaterea în evidență a cuplului el/ea ("Ea era la Tostes. Iar el, el era acuma acolo, la Paris"), prin recurgerea la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în noi", îi scria Flaubert lui George Sand203; discursul indirect liber este o soluție pentru această problemă de tehnică narativă: romancierul continuă să stăpânească povestea "intrând în pielea" personajului. Însă acestei explicații îi poate fi adăugată o alta, legată de bovarism. Recurgerea sistematică la discursul indirect liber acceptă imperfectul și non-persoana, atât pentru descrierile lumii exterioare, cât și pentru gândurile personajelor: fac parte oarecum din aceeași sferă. Or, să ne aducem aminte că, într-o narațiune, imperfectul își asumă o dimensiune
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mai învețe cum să-ncalice pă cal.“ 5. Femeile tinere de condiție inferioară au indicele de receptivitate egal cu acela al bărbaților tineri de condiție medie. Cele de condiție medie - un indice apropiat de al bărbaților tineri de condiție înaltă. Consecință: bovarismul femeilor tinere, tendința lor de „declasare ascendentă“ (după formula lui Ibrăileanu), riscul căderii în mrejele impostorilor: Băcălia ambițioasă, Îngâmfata plăpămăreasă etc. Propozițiile de mai sus își găsesc o amplă confirmare în operele literare ale vremii. Este vorba, să nu uităm
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
patern, de ghid avizat care-și procură o "prietenă", compania unei femei tinere și frumoase. Curtenitor, știind să facă complimente, când stilat, când brutal, Manicatide obține ceea ce-și dorește fără să se grăbească. Jules Gaultier insista asupra faptului că bovarismul nu este doar o patologie, ci și o "tendință esențială" (tendance essentielle) a psihologiei umane. Acesta distingea între "bovarsimul empiric sau patologic" și un "bovarism esențial sau metafizic"10. În primul caz, avem o automistificare deplină, o suprapunere a afectelor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
obține ceea ce-și dorește fără să se grăbească. Jules Gaultier insista asupra faptului că bovarismul nu este doar o patologie, ci și o "tendință esențială" (tendance essentielle) a psihologiei umane. Acesta distingea între "bovarsimul empiric sau patologic" și un "bovarism esențial sau metafizic"10. În primul caz, avem o automistificare deplină, o suprapunere a afectelor, fără rest, între modelul livresc, cu conduitele și gesticulațiile sale și subiect; în cel de-al doilea, subiectul își alege o atitudine romanescă, o conduită
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
similitudine cu cel prestigios, care-i servește drept model. Eva are la dispoziție un stil de viață pe care mijloacele modeste o împiedică să-l asume, dar pe care Manicatide i-l procură. Cărțile pe care le citește întrețin acest bovarism care înflorește prin frecventarea mai multor medii, cel al boemei bucureștene, cel al diferitelor cercuri burgheze de la salonul desfrânaților, al invertiților sexuali, cu propria lor menajerie, unde Pavel servește drept Cicerone, la cercurile frecventate de Manicatide însuși. În fond, bovarismul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
bovarism care înflorește prin frecventarea mai multor medii, cel al boemei bucureștene, cel al diferitelor cercuri burgheze de la salonul desfrânaților, al invertiților sexuali, cu propria lor menajerie, unde Pavel servește drept Cicerone, la cercurile frecventate de Manicatide însuși. În fond, bovarismul Evei este similar cu cel al Emei, le desparte o consoană și un secol: "Încurcătura Emmei nu ține atât de tendința sa de a se vedea alta decât este, cât de neputințade a încarna durabil această personalitate pe care ea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de familie bună, care să mă ducă într-o casă frumoasă, să mă plimbe. Vreau să văd Parisul, să dansez pe scenele străine, să fiu aplaudată. El va rămâne un simplu activist de partid, și-atât"12. Însă, spre final, bovarismul Evei suferă o reconversie salutară, examenul de conștiință vine tardiv, dar demontează mecanismele iluziei și spulberă ultimul reflex din haloul de farmec al burgheziei. "Ce iubise la acest om frumos, manierat, bine îmbrăcat, cu spirit aventuros? Ret-Buttlerul ei, cum îl
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
București, 1964. Bruckner Pascal, Euforia perpetuă. Eseu despre datoria de a fi fericit, traducere din limba franceză de Cristina și Costin Popescu, Editura Trei, București, 2000. Cornea Paul, Ce a fost. Cum a fost, Editura Polirom, Iași, 2013. Gaultier Jules, Bovarismul, traducere de Ani Bobocea, Editura Institutul European, Iași, 1993. Macé Marielle, Façons de lire, manières d'être, Éditions Gallimard, Paris, 2011. Negrici Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, Editura Fundației Pro, București, 2003. Tismăneanu Vladimir, Stalinism pentru eternitate. O istorie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fericit, traducere din limba franceză de Cristina și Costin Popescu, Editura Trei, București, 2000, pp. 117, 118. 6 Eugen Barbu, op. cit., p. 75. 7 Ibidem, p. 75. 8 Ibidem, p. 106. 9 Ibidem, pp. 97, 103, 104. 10 Jules Gaultier, Bovarismul, traducere de Ani Bobocea, Editura Institutul European, Iași, 1993. 11 Marielle Macé, Façons de lire, manières d'être, Éditions Gallimard, Paris, 2011, p. 188. "L'impasse d'Emma n'est alors pas tant sa tendance à se voir autre qu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
dat duhul, vreau să spun că a murit“. Cititorul înțelege că moare prietenul, nu personajul lui Cervantes. Vorbind despre relația dintre scriitor și personajele sale, Mircea Mihăieș spunea într-un interviu recent din „Suplimentul de cultură“: „Există, cu certitudine, un bovarism înnăscut al scriitorului. El pătrunde în lumea propriilor plăsmuiri, așa cum omul obișnuit pătrunde într-o clădire: cu firescul și iluzia că între ficțiune și realitate nu există nici un prag...“. Romanul Mut, al scriitorului Dan Stanca, prezintă un caz mai aparte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
credita respectuos înainte de finalizare și de a se informa calm despre împrejurările și mecanismele nefinalizării lor, în caz contrar, aceasta caracterizează comunicarea formatorilor noștri de opinie cu clasa politică. Este în fond, o incapacitate de a trăi în realitate, un bovarism de doamnă care nu-și iartă după șaisprezece ani de mariaj, că s-a însurat nu cu bărbatul visurilor ei, ci pur și simplu cu acela care a vrut-o de nevastă. De teamă să nu-i luăm de fraieri
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
un instrumentar analitic elaborat (Drăghincescu, Motru), sau filosofi, eseiști (Vulcănescu, Noica, Cioran), ea se prelungește, și cu succes, până azi (Paleologu, Cristian Tudor Popescu, Patapievici). În unele dintre cazuri este mai mult o atitudine care generează tema, un fel de "bovarism identitar" și aș constata că ea este de cele mai multe ori rezultatul comparației exasperate între un Occident, aflat suficient de aproape geografic pentru a legitima comparația, și imaginea contrastantă pe care spațiul românesc o oferă privitorului incitat să-i afle o
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
este Londra. Deși tuturor ne este evident că el nu este nici măcar Micul Paris, exact în aceeași măsură în care Parisul nu este Marele București. Și atunci de unde impresia de inadecvare? Pur și simplu din observația de bun simț că bovarismul identitar escamotează sau deformează termenii analizei exprimând pur și simplu frustrările și insatisfacțiile noastre. Nu spun că nu există și în această carte numeroase considerații pe cât de tranșante și admirabil exprimate, pe atât de judicios descriptive. Dar frustrarea și insatisfacția
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
s-ar fi întâmplat cu personajele respective în acel moment. Pentru mulți critici, e o secvență monumentală a filmului tocmai pentru complexitatea ei: e vorba despre execuția publică de care pomenești, e vorba de prejudecăți, de lipsă de comunicare, de bovarism, de provincialism patetic, însă e vorba în aceeași măsură și despre clase sociale sub comunism, despre compromis, despre ratare și orizonturi limitate și e, totodată, ca un moment de iluminare în care poți privi în viitor și vedea cum ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
de ordonată. De altminteri, să recunoaștem, un fel de aer de elită a elitelor înconjura pe unii din membri generației '30, cărțile pe care le scriau sau voiau să le scrie nu erau, multe dintre ele, pentru toți, un anume bovarism făcîndu-i să le judece, pe acestea din urmă, în termeni am spune nietzscheeni: "sînt întotdeauna cărți rău-mirositoare: ele aduc cu sine mirosul oamenilor mărunți"49. Unde îl vedem, într-un asemenea portret de familie, pe Mircea Vulcănescu, pe a cărei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Eu am un soi de senzualitate pantagruelică în fața cunoașterii. Aproape totul mă interesează. Sigur că nu în toate am o părere avizată și nu în totul pot să-mi fac în general o părere. Dar nu mai puțin... există acest bovarism universal al cunoașterii, care e totuși ceva serios. Este acel spațiu de emulație intelectuală, căreia să-i zicem enciclopedism, și în care eu m-am format 13. Reacții foarte asemănătoare întâlnim și la H.-R. Patapievici. Foarte probabil, și la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și eroul ei. Existența succesivă în lumi imaginate datorită "intuiției suprafirești" și "substructurii folclorice" (copilul găsit, născut din vegetale sau copilul din flori cu ascensiune miraculoasă, ideea selecției suprafirești - copilul este un ales, instrumentul voinței divine) duc la ideea unui bovarism folcloric, opus bovarismului livresc pe care îl trăiește locvacea, fantezista Agripină 246. Dacă Agripina "vorbește eseistico-analitic", Brânduș "se exprimă într-un limbaj epico-sintetic"247. Dialogul dintre Brânduș, cel care are sensul revelației, cel care știe, are acces la sacru, și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Existența succesivă în lumi imaginate datorită "intuiției suprafirești" și "substructurii folclorice" (copilul găsit, născut din vegetale sau copilul din flori cu ascensiune miraculoasă, ideea selecției suprafirești - copilul este un ales, instrumentul voinței divine) duc la ideea unui bovarism folcloric, opus bovarismului livresc pe care îl trăiește locvacea, fantezista Agripină 246. Dacă Agripina "vorbește eseistico-analitic", Brânduș "se exprimă într-un limbaj epico-sintetic"247. Dialogul dintre Brânduș, cel care are sensul revelației, cel care știe, are acces la sacru, și Agripina care se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]