404 matches
-
15 448; Perpessicius, Opere, VII, 18-21; Al. Robot, Poezia nouă: „Duh de basm”, RP, 1934, 4917; Pompiliu Constantinescu, „Duh de basm”, VRA, 1934, 341; Octav Șuluțiu, „Duh de basm”, „Reporter”, 1934, 27; Mihail Sebastian, „Duh de basm”, „Azi”, 1934, 4; Boz, Cartea, 141-144; Streinu, Pagini, I, 351-367; Ionescu, Război, I, 317-319; Călinescu, Ulysse, 373-378; C. Fântâneru, „Poemele lui Edgar Poe”, UVR, 1938, 5; Predescu, Encicl., 382; Călinescu, Ist. lit. (1941), 821, Ist. lit. (1982), 906; Manolescu, Metamorfozele, 109-110; Ciopraga, Amfiteatru, 461-464
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
fierbe din nou până ce seacă leșia complet. În unsoarea ce rămâne, se adaugă piatră vânătă pisată mărunt și se unge vita bolnavă. Reumatism. Bolnavului i se fac băi cu flori de ghiocei, de odolean, de fruze de nuc sau de boz. După ce s a aburit ori s-a scăldat, bolnavul se culcă și se acoperă cu o învelitoare groasă ca să asude. Operația se repetă mai multe zile. Umflăturile articulare reumatice se mai trataează cu oțet și sare. Bolnavul se freacă cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
domnișoarei Brebu”, ALA, 1934, 688; Bogdan Amaru, „Urechea lui Dionys”, ADV, 1934, 15 627; [Interviuri cu Virgiliu Monda], RRI, II, partea I, 509-520; C. Panaitescu, „Urechea lui Dionys”, FCL, 1935, 1215; Ieronim Șerbu, „Urechea lui Dionys”, VL, 1935, 167; Lucian Boz, Un roman social: „Hora paiațelor”, ADV, 1935, 15 751; Călinescu, Ist. lit. (1941), 760-761, Ist. lit. (1982), 844-845; P. [Valeriu Popovici], „Trubendal”, „Fapta”, 1946, 553; N. Papatanasiu, „Trubendal”, „Drapelul”, 1946, 485; Nichita Armanu, „Serile orașului”, „Drapelul”, 1947, 917; Octav Șuluțiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
I. Cantacuzino analizează pe larg, în seriale, arta de prozator a lui Ionel Teodoreanu și pe aceea de poet a lui Ion Barbu, Anton Hollban scrie eseurile Viața și moartea în opera d-nei H. Papadat-Bengescu și Despre dialog, iar Lucian Boz se apleacă asupra liricii lui Lucian Blaga, Camil Petrescu și Dan Botta. Relevante sunt, de asemenea, intervențiile confesiv-polemice ale lui Eugen Ionescu în legătură cu propriile-i versuri din Elegii pentru ființe mici (în Jurnalul poeziilor) sau cele referitoare la personalitatea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
plantele toxice amintim (unele au valoare curativă, vindecătoare!): mătrăguna, cucuta, mărul lupului, coada calului, spanacul sălbatic, piciorul cocoșului, mana apei, floarea paștelui, fumărița, ciumăfaiul, măsălarița, baraboi, roșcuța, iarba fiarelor, dalacul, săpunarița, holera, rugina, inul sălbatic, pelinul, vinarița, laptele câinelui, loboda, bozul etc. în condițiile în care se vorbește tot mai mult despre păstrarea mediului, despre ecologie și produse ecologice, se impune, ținând seama de importanța economică și de funcția socială a vegetației (recreere, agrement, preocupări tiințifice) refacerea echilibrului natural distrus din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o prostată, când ai vătămătură (dureri în capul pieptului) se folosesc:rădăcină de iarbă mare, bine pisată și, uneori, fiartă. Se pune călduță pe locul vătămăturii; alteori numai pisată, rece se pune pe buric, ca să „tragă” de la șale; - rădăcină de boz pisată; pomușoară și frunze de zelnă se zdrobesc, se stropescă cu apă și se pun la buric;otavă de pelin se pisează, se pune în vatră cu spuză și apoi se pune pe buric. Legătoarea este bună pentru diaree (pânătecăraie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dezinfecție intestinală și pentru răni, floarea și frunza de sunătoare (pojarnița) pentru dureri de stomac, sirop de ceapă pentru tuse, sovârf contra durerilor de cap etc. în tratarea reumatismului se mai foloseau băile cu frunze de nuc, fân, vâzdei (ghizdei), boz și tot felul de ierburi. Pentru durerile de ficat se folosea ceaiul de pelin, fără zahăr. Pentru bolile de plămâni se folosea floarea de tei, în ceai concentrat și îndulcit cu miere de albine. Mierea de albine amestecată cu hrean
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a lui Gala Galaction, Pompiliu Constantinescu ș.a. În paginile ziarului se fac și traduceri din Charles Baudelaire, Heinrich Heine, A. P. Cehov, Georges Duhamel ș.a. Alți colaboratori: N. D. Cocea, Mihai Beniuc, George Macovescu, Mihnea Gheorghiu, G. Ivașcu, Henri Wald, Lucian Boz, Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, G. Mărgărit, Dumitru Corbea, G. Talaz, Ben Corlaciu, Al. Graur, Iorgu Iordan. I. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
Geo Bogza, Urmuz premergătorul, „unu”, 1930, 31; G. B. [Geo Bogza], Fuchsiada, „unu”, 1930, 31; Ilarie Voronca, Ascuțiți-vă așadar foamea, „unu”, 1930, 31; Călinescu, Cronici, I, 260-261; Perpessicius, Opere, V, 55-58; Constantinescu, Scrieri, V, 148-149; Aderca, Contribuții, II, 444; Boz, Cartea, 215-222; Sașa Pană, Sadismul adevărului, București, 1936, 45-53, 245-246; Biberi, Études, 150-151; Călinescu, Principii, 28-34; Călinescu, Ist. lit. (1941), 804-805, Ist. lit. (1982), 888; Vianu, Opere, IV, 445-446; G. Călinescu, Anti-piesa, CNT, 1958, 37; Eugen Ionescu, Précurseurs roumains du
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
și usuc”, „Sovârf, piatră acră și smoală”, „Sovârf și calaican”, „Sovârf, arin, leșie și calaican”, „Arțar, calaican, funingine și mușuroi de cârtiță”, „Arțar, caraboi, piatră acră și piatră vânătă”, „Sovârf, arțar, piatră acră, funingine și mușuroi de cârtiță”, „Fructe de boz și piatră acră”, „Boz, calaican și piatră acră”, „Arin, boz și calaican”, „Fructe de soc și piatră acră”, „Soc, calaican și piatră acră”, etc. chestiunea „murdantului” („substanțe astringente ce se adaugă băilor de vopsea în scopul de a debarasa lâna
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acră și smoală”, „Sovârf și calaican”, „Sovârf, arin, leșie și calaican”, „Arțar, calaican, funingine și mușuroi de cârtiță”, „Arțar, caraboi, piatră acră și piatră vânătă”, „Sovârf, arțar, piatră acră, funingine și mușuroi de cârtiță”, „Fructe de boz și piatră acră”, „Boz, calaican și piatră acră”, „Arin, boz și calaican”, „Fructe de soc și piatră acră”, „Soc, calaican și piatră acră”, etc. chestiunea „murdantului” („substanțe astringente ce se adaugă băilor de vopsea în scopul de a debarasa lâna de impuritățile sale și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sovârf, arin, leșie și calaican”, „Arțar, calaican, funingine și mușuroi de cârtiță”, „Arțar, caraboi, piatră acră și piatră vânătă”, „Sovârf, arțar, piatră acră, funingine și mușuroi de cârtiță”, „Fructe de boz și piatră acră”, „Boz, calaican și piatră acră”, „Arin, boz și calaican”, „Fructe de soc și piatră acră”, „Soc, calaican și piatră acră”, etc. chestiunea „murdantului” („substanțe astringente ce se adaugă băilor de vopsea în scopul de a debarasa lâna de impuritățile sale și a permite materiei colorante să pătrundă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ș.a. Notabil este și faptul că, în climatul intensificării mișcărilor de extremă dreapta, revista primește colaborări de la mulți scriitori și publiciști de origine evreiască, precum H. Streitman, Sergiu Dan, Ury Benador, I. Peltz, H. Bonciu, Ion Călugăru, Dan Faur, Lucian Boz, Alfons Adania, D. Trost, Paul Păun. Din 1938 Mihail Sebastian este cooptat în redacție, contribuind atât cu note și recenzii, cronici teatrale, cât și cu fragmente din romanul Accidentul. Din același an Eugen Ionescu trimite intermitent „scrisori din Paris” (frecvent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
scriitori (Voltaire de Ion Biberi, R. Rolland de F. Aderca, W. Faulkner de Edgar Papu, Emerson de Ion Zamfirescu, H. Mann de Eugen Relgis, André Malraux de Camil Baltazar, Thomas Mann de T. Vianu ș.a.). Mai colaborează Victor Eftimiu, Lucian Boz, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Athanase Joja, P.P. Negulescu, Al. Posescu, Ovidiu Constantinescu, Petru Comarnescu, Al. T. Stamatid, Oscar Lemnaru, Mircea Mancaș, Horia Mihai Moșandrei, Ben Corlaciu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286731_a_288060]
-
de pădure) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T5C5U4R7N4; Galio - Carpinenion, Me. *Galium verum L. (Sânzâiene, Drăgaică) - H., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L7T5CXU4R7N3; Koelerio arenariae, Festuco - Brometea, Origanetalia, Me. ORD. DIPSACALES FAM. CAPRIFOLIACEAE *Sambucus ebulus L. (Boz) - H., Euras. (submedit.) Comună, z.step. se.fa.; L8T6C3U5R8N7; Lamio - Chenopodietalia, Atropion, Md., In. *Sambucus nigra L. (Soc) - Ph., Eur. Comună, z.silvost.-se.fa.; L7T5C3U5RXN9; Atroprtalia, Sambuco - Salicion, Prunetalia, Me., Md., In. *Viburnum lantana L. (Dârmoz) - Ph., Eur. Centr
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
VII, 148, 152-154; Octav Șuluțiu, „Punct vernal”, „România literară”, 1933, 55; G. Călinescu, „Pod eleat”, ALA, 1935, 756; Octav Șuluțiu, „Pod eleat”, F, 1935, 3; Șerban Cioculescu, „Pod eleat”, RFR, 1935, 9; Mihail Sebastian, „Pod eleat”, RP, 1935, 5 246; Boz, Cartea, 149-154; Eugen Ionescu, Trei poeți, VRA, 1937, 508; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 172; Streinu, Pagini, I, 94-97, IV, 69-71; Călinescu, Ist. lit. (1941), 816, Ist. lit. (1982), 901; Eugen Jebeleanu, Simion Stolnicu, CNT, 1966, 9; Laurențiu Ulici, Fișe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
valabil mai ales în ceea ce privește colecțiile literare. De la finele anilor '50 și până la încetarea activității, se poate observa din nou o scădere semnificativă a numărului de titluri. O parte dintre cei care prefațează volumele sunt și traducătorii acestora (Al. Philippide, Lucian Boz, Petre Solomon, Ion Biberi, Mihai Beniuc etc.). Altă categorie de prefațatori era cea a vocilor de autoritate (ideologică): N. Moraru, Ion Călugăru etc. Multe dintre prefețe sunt preluate direct din ediții rusești, semn al unei neîncrederi în capacitatea cititorilor profesioniști
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Ion Biberi (2), Radu Tudoran (2), Victor Eftimiu (2), Petru Vintilă (2), Camil Petrescu (2), Laurențiu Fulga (2), Tudor Vianu (2), Tudor Șoimaru (2), Geo Dumitrescu (2), Virgil Teodorescu (2), C. }oiu (2), Al. Andrițoiu (2), Ion Frunzetti (2), Lucian Boz (1), Mihail Sadoveanu (1), Al. Piru (1), N. Moraru (1), Oscar Lemnaru (1), Alexandru Graur (1), Ov. Crohmălniceanu (1), Damian Stănoiu (1), Veronica Porumbacu (1), N. Cerna (1), Ion Marin Sadoveanu (1), I. Negoițescu (1), Gellu Naum (1), Eugen Jebeleanu
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
schimbând ce e de schimbat, perioade literare care cultivă, fatal, schița. Între ele, anii ’30. „Pe vremuri din astea, nimeni nu mai închide socoteli, ci deschide conturi noui”, scria, în prefața Cărții sale cu poeți, de la Vremea, din 1935, Lucian Boz. Cel care ar fi putut deveni, dacă vremurile ar fi fost răbdătoare, un cronicar de etapă, cel puțin. Repezeala augurilor sub care a început să scrie l-a livrat unei vieți de aventurier (v. reconstituirea lui Ilie Rad din România
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
Bacovia a pus în circulație o seamă de motive și de stări sufletești, a creat pentru anumite lucruri tiparele cuvintelor și muzica și alhimia emoției - și așa vor rămâne.” (p. 22) Se vede, fie și din câteva exemple, că Lucian Boz nu este un demolator de statui. Pe Ion Barbu, de pildă, îl execută elegant („în definitiv, ce vrea omul acesta cu poezia sa? Nici mai mult, nici mai puțin decât absolutul. Absolutul este un gong, care de-atâta izbire începe
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
dezamăgirile unui iubitor de forme frumoase, mai mult decât de esențe alambicate. E firesc, atunci, să-i placă, mai degrabă, tristețile lui Demostene Botez, traduceri „pentru ziua de azi a melancoliei eminesciene - p.70”. De fapt, în urmă cronicilor lui Boz nu rămân criterii, ci empatii. Un mic zodiac, cum însuși sugerează, în prefață, încercând să citească, în câte un vers, un destin. Un destin împreună, al poetului și al cititorului ce nu-și zice (tocmai) critic: „vibrațiile de lumină și
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
de emoție ale cărților cari m-au plăcut și pătruns - p.8”. Așadar, cu erudiție fină, care nu ajunge, nicăieri, să încarce pagină și să supere, și cu instrumente moi, care nu rănesc ființa subțire a plachetelor de versuri, Lucian Boz se apropie de o generație amestecată, care fierbe încă, din care destui rezistă și mulți se pierd. Îi întâlnim, în enumerarea lui, care împarte paginile, firește, inegal, pe George Gregorian sau pe Dragoș Vrânceanu, trecuți în fugă, și peste care
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
destui rezistă și mulți se pierd. Îi întâlnim, în enumerarea lui, care împarte paginile, firește, inegal, pe George Gregorian sau pe Dragoș Vrânceanu, trecuți în fugă, și peste care istoria literaturii va trece de tot. Spre sfârșitul Cărții cu poeți Boz se joacă. Așa încât îl regăsim pe Urmuz ca poet, și pe Bonciu ca traducător de poezie. Încă o dovadă că lectura cronicarului e pleziristă, alegând, din fiecare, fâșii care-i convin, lipindu-le și dezlipindu-le într-un portret de generație
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
cronicarului e pleziristă, alegând, din fiecare, fâșii care-i convin, lipindu-le și dezlipindu-le într-un portret de generație încă nefixat. Începând cu Arghezi, încheind cu Bogza, între două forme de violență și două stări de scandal, survolul lui Lucian Boz e o dare de seamă liniștită despre o epocă tulbure. În care încape multă căutare de sine, mult experiment, mult simulacru și multă fanfară. Peste toate zgomotele acestei lupte, cronicarul nu țipă mai tare, cum fac destui congeneri și prieteni
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
de idei. Rezistența - cu puține excepții - a părerilor lui vine dintro prețuire nepartizană, căreia i se pot reproșa, cel mult, înclinații de gust, dar nu concesii de tabără. Echilibrat și bine citit, fără să dea lecții de comparatism ostentativ, Lucian Boz ar fi putut fi vocea unei critici fără parti-pris-uri, întro vreme a tuturor invectivelor. Sorții momentului au vrut, însă, altfel.
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]