888 matches
-
împotriva domnului și a țării să-l spânzure și să-i facă spânzurătorile mult nalte cu un cot decât al altor oameni proști și i-au dat lui Staicu de au citit capul acela și și-au văzut osânda” [Anonimul Brâncovenesc] sau „peste/ fără pravilă”. Năravurile nu se schimbau. Ignoraseră legea - sunt de părere cronicarii călugări: un veac și ceva în urmă, și fiii lui Petru Rareș, Iliaș „Mahmet” - „s-a făcut chinuitor și pierzător de oameni și chinuia pe boieri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiind”. „înfrângerea nemților văzând, cum au putut și el dosul au dat. Și ajungându-l turcii, rău l-au tăiat, și l-au fărâmat; al căruia cap la Constandin Vodă aducându-l, tocma în țară la București, în vederea tuturor [Anonimul Brâncovenesc spune că țeasta a fost înfiptă „într-o suliță în zioa de Sfânta Mărirea mare”] l-au trimis...”228. Și opresc aici înșiruirea. Au fost numeroși și dușmanii lui Alexandru al II-lea Mircea. Și i-a lichidat în maniera
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Menedic (terminată de Doamna Rada), într-un lăcaș fortificat și apărat de o incintă impunătoare. între anii 1679 și 1681, Șerban Cantacuzino a ridicat Mănăstirea Cotroceni din București și a înzestrat-o cu generozitate. Mormântul lui („Deci - își amintește Anonimul Brâncovenesc - l-au ridicat cu cinste domnul [Constantin Brâncoveanu] și l-au dus la Cotroceni, la mănăstirea lui, de l-au îngropat și s-au dus”) a fost acoperit cu o piatră cu o sculptură impresionantă. Alături de fratele lor, și-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și pictat, doi ani mai târziu, de Iosif și Ion, schitul Sfântul Ștefan, fiul Voievodului (a fost ridicat în anul 1703 și i-a avut ca zugravi pe Ionache, Istrate și Hranite) și schitul Sfântul Ioan. Purtătoare exemplară a stilului brâncovenesc, Mănăstirea Hurezi „exprimă tocmai tendința spre clasicism, nevoia de echilibru și coerență, poate tocmai din pricină că, monument domnesc, [ea] dă glas pe plan artistic nevoii de unitate și omogenitate a culturii naționale” 11. Barocul european, vădit în înclinația sa către un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și coerență, poate tocmai din pricină că, monument domnesc, [ea] dă glas pe plan artistic nevoii de unitate și omogenitate a culturii naționale” 11. Barocul european, vădit în înclinația sa către un decorativism frenetic și somptuos, deslușit ici și colo în stilul brâncovenesc (ușor eclectic aici, în interpretarea zugravilor de la Hurezi), apare modificat în această alcătuire periferică, coabitând „cu sugestii ale picturii post bizantine de ambianță cretană”12 (de unde era Constantinos) și acceptând ideea de ordine (precumpănitor autohtonă) care în mod obișnuit îi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
adus unele îmbunătățiri bisericii de la Curtea Veche, înălțată de Mircea Ciobanul [mormântul lui se află, desigur, în partea dreaptă a pronaosului], „omițându-l”, însă, măcar pe Constantin Brâncoveanu, deși „bogatul portal vestic [pe care îl adaugă] [este] decorat în barocului brâncovenesc” 47 - din temelia ei iaste zidită de bătrânul Mircea Vodă și în urmă de fiiu-său Pătrașcu vodă cu frații săi, Radul și Mircea cel Tânăr, o au înfrumusețat și au zugrăvit. Iară când au fost acum în zilele bl(a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi de folos multora: „făcând-o ca în veci bună pomenire stremoșilor, moșilor și părinților lor să râmâe și al lor nemortŭ nume...”. Unii dintre ei (cu o presiune importantă în compunerea inscripției din 1696; datarea este ca la ctitoriile brâncovenești și în cronica lui Radu Coreceanu: „isprăvind-o la al optulea anŭ alŭ domniii lor...”) sunt prezenți și în tablourile voative: „Bunul și creștinul Ioan Costandin Băsărabŭ voevod i g(o)sp(o)žda ego Mariia; Ioanŭ Antonie voevod; jupan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
III-lea, Petru Șchiopul (care era nepot de frate al Ruxandrei, fiind fiu al lui Mircea pretendentul) devine și nepot prin alianță al lui Bogdan al III-lea. Despre însoțirile între rude (e drept, de grade îndepărtate) produse de căsătoriile brâncovenești - pilde ale dificultăților de care se loveau „grupurile de schimb”, vezi Ștefan S. Gorovei-Mihai Sorin Rădulescu, Constantin Basarab Brâncoveanu. Strămoșii, înrudirile și calea spre tron, extras din „ Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopolț”, XXVII, 1990, p. 232-234. 233. Pericolele „amestecului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au făcut gătire de nunta fii-sa Stancăi, care au dat-o după Radul beizadea, fecior lui Ilieaș vodă, carele mai nainte au fost domn la Moldova, fiind neam bătrân de domn, carele să trăgea din Pătru vodă Rareș” - Anonimul Brâncovenesc), având fie relații însemnate la împărăție („Și fiind dragomanul [Alexandru Scherletoglu] rudă Radului beizadea, însă prea de aproape și viind, cu mare dragoste și cu mare cinste l-au priimit Costandin vodă...” - Anonimul Brâncovenesc), fie putința (valorificabilă imediat) de a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trăgea din Pătru vodă Rareș” - Anonimul Brâncovenesc), având fie relații însemnate la împărăție („Și fiind dragomanul [Alexandru Scherletoglu] rudă Radului beizadea, însă prea de aproape și viind, cu mare dragoste și cu mare cinste l-au priimit Costandin vodă...” - Anonimul Brâncovenesc), fie putința (valorificabilă imediat) de a fi propulsați în fruntea ierarhiei („[...] și au mers la caimacanul, prietenul lui Vergo [un grec folosit de Constantin Brâncoveanu pentru diverse misiuni la Istanbul] și dându-i în știre, dând și rugăciunea domnului în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trimis turc, agă, de au luat pă fecioru lu Cantemir vodă, pă Dumitrașco, de-l duseră la Poartă, unde era și frate-său Antiohie beizadea și au îmbrăcat pii fecioru Ducăi vodă cu caftan, dându-i domniea la Moldova” - Anonimul Brâncovenesc) sau descendenți ai unor înalți și influenți funcționari de la Poarta turcească („Atuncea dar, pre câșlegi, având Măriia sa și nuntă a face a fiicăi Mării sale, doamnei Ilinca cu Scarlatache, cuconul lui Alexandru dragomanul cel mare împărătesc, cinstit-au întâi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
constatăm existența unor deosebiri în relatarea faptelor. Aș începe cu acea „Cuvântare adresată - de Voievod - fiilor săi înainte de moarte” (secvență pe care C. Giurescu o identifică drept adaos original în feluritele texte în care apare). Este limpede că aceste discursuri brâncovenești - cuvântarea evocată și cea adresată boierilor și lui Ștefan Cantacuzino înaintea plecării spre Istanbul - se aflau în circulație, într-o formă deja constituită. Altfel nu s-ar putea explica similitudinile evidente dintre versiunea prezentă atât în Istoria Bălăcenească (redactată după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nepoți), responsabilitățile ei sporiseră enorm. Contextul politic, complet nefavorabil (înfrângeri în serie), i-a obligat pe turci să pună capăt prizonieratului urmașilor lui Constantin Brâncoveanu. Istoricii vorbesc și despre amestecul Mavrocordaților (Nicolae și Ioan erau frații lui Scarlat, fostul ginere brâncovenesc), astfel că, în luna mai 1717 (circulă mai multe date „ale sosirii”), Doamna Marica Brâncoveanu se găsea în capitala țării Românești („la pământul nostru în țară”, „mântuită” - va scrie ea într-un act peste doar o lună, act publicat de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sale foarte repede, „în câteva luni”, un palat, care, deși „mic” - pentru el Vodă luase un colț din grădina ce cobora din fața palatului mare spre Dâmbovița - era, cu cele opt camere ale sale, „frumos” și în armonie cu celelalte construcții brâncovenești ale Curții) cronicarul Radu Popescu îi face loc în rândul obedienților: „[...] și mai vârtos că era ghenecolatri, asculta întru céle mai multe pă doamna sa, cât să deschiseră poarta mare despre doamnă-să, ci care mergea despre poarta aceia să folosiia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
erau - spun călătorii străini - și „grădinile frumoase” ale lui Vasile Lupu, cu deosebire grădina interioară, „grădina între ziduri” (unde-și petrecea, poate, clipele de răgaz și Ecaterina Doamna) care se conforma modei italienești. Anton Maria del Chiaro vedea la palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia o grădină „pătrată, în stil italian” și tot după un model familiar lui i se înfățișa și grădina - desenată, se zice, de un arhitect străin, numit Pecena Levin, și îngrijită de specialiști italieni - a palatului domnesc de la București
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
educației fiilor - completarea instrucției lui Radu Popescu. Din pribegie se va întoarce un Radu Popescu cultivat, cu lecturi temeinice de istorie și geografie, știutor al câtorva limbi străine - latina, greaca, turca (că „era învățat în limba latinească”, ne asigura Anonimul Brâncovenesc, că știa bine turcește și îi frecventase pe geografii turci și arabi ne arată limpede textul cronicii sale). Brâncoveanu - deși îi cunoștea capacitatea, căci îl trimite cu o solie importantă în Transilvania, la generalul Heissler, în 1689 - îl va privi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ochi veghetor) pălea, firește, în fața violenței sexuale practicate în vremea „răzmerițelor”, adică în timpul campaniilor militare. Văduvele se numărau atunci printre victimele din prima linie ale violenței sexuale. Turcii erau primii între excesivi și autorii de letopisețe le consemnează faptele. Anonimul Brâncovenesc îi urmărește pe „nemții” care prădau în Ardeal, constatând că luau „muierile de să culca cu dânsele”. De la Miron Costin aflăm că ucrainenii comandați de Timuș Hmelnițki, năvălind în Mănăstirea Dragomirna, s-au dedat la jafuri „[...] rușinând căzacii femei și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după ce erau întâi supuși/se la proba focului și a apei. Muntenii și moldovenii nu le ardeau în foc pe vrăjitoare, dar și dincoace de Carpați manipulatoarelor de farmece li se putea întâmpla moarte. Astfel, au fost spânzurate - spune Anonimul Brâncovenesc - din porunca lui Ștefan Cantacuzino două călugărițe de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, învinuite că ar fi provocat, prin farmece, „îndrăcirea” Doamnei Păuna Cantacuzino. Mihai Viteazul - furnizez aceste exemplu, oferit de Șarolta Solcan (Femeile..., p. 263), pentru a ilustra omnipotența superstițiilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
l-au prins; dar le-au scăpat și au fugit în țara Ungurească. Ci așa să auzea că va să-i omoare, dar Dabijoae, soacra Ducăi vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi și i-au slobozit”- Anonimul Brâncovenesc. Relația era de notorietate (măcar aulică) și istoricii de mai târziu o vor blama pe Doamnă, căci „această faptă la Valahia nu puțină necinste este” (Mihai Cantacuzino, Ghenealoghia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, București, 1902, p. 252). 407. Vezi Nicolae Iorga
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ed. cit., p. 269. 538. în antologia citată supra, p. 768. 539. Antologia citată, p. 503 540. Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei până la Aron Vodă, (1359-1595), ediție de Const. Giurescu, București, Socec, 1916, p. 215. 541. Vezi Ștefan Ionescu, Epoca brâncovenească. Dimensiuni politice. Finalitate culturală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 129 și urm.; Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, pp. 166-170. 542. în Călători străini..., vol. III, pp. 127-128. 543. Deși Anton Maria del Chiaro găsea de cuviință să-i
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
textul este semnat de voievodul Șerban Cantacuzino). În aceste compuneri tipărite sunt distribuite în circulație informații de bun nivel, ce aparțin evident altui registru. Ele se află într-o strânsă relație cu prețul tot mai mare pus, începând din deceniile brâncovenești, pe cărțile de înțelepciune, cu nașterea spiritului laic în cultura românească (Alexandru Duțu), chiar dacă „protecția” ideologică rămâne deocamdată neschimbată. Cărturarii, din ce în ce mai informați și tot mai cutezători (unii aparținând Bisericii), dispunând de forțe variate și de capacități diverse - reprezentanți ai palierului
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
din Cluj. Doctor în medicină, s-a numărat printre primii asistenți ai lui Victor Papillian la Catedra de anatomie a facultății clujene. După refugiul la Sibiu se stabilește și profesează ca medic și director de spital în București (la Spitalul Brâncovenesc și la „Gheorghe Marinescu”). Debutează cu versuri în 1933 la „Hyperion”, iar editorial în 1938, sprijinit de Victor Papilian, cu placheta Către țara ochilor mei, care va inaugura colecția Asociației Scriitorilor Români din Ardeal. Mai e prezent în „Societatea de
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
strângerea șurubului» la cultură, știință, învățământ, cu noile marginalizări și tot cortegiul. Am părăsit «Casa» ca pe ultima relicvă scumpă a familiei, șí aceasta dispărută treptat. Iar «Casa» a murit în 1984, sub buldozerele paranoicului plan al demolărilor, împreună cu «Spitalul Brâncovenesc», cu atâtea biserici și frumoase clădiri ale vechiului București, pentru a face loc monstruosului «Palat al Poporului» și celorlalte construcții care n-au mai apucat să fie terminate de Dictator, precum și unor «magistrale» (ca Bulevardul Libertății), prin care se dorea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dezvăluie personalitatea unui autor nutrit de bune lecturi, cu deschidere spre zone mai puțin frecventate. SCRIERI: Obsesia păsărilor, București, 1970; Mereu peregrinul, București, 1972; Țara fântânilor, București, 1972; Cuvinte de grâu, București, 1975; Rapsodii la vatra Mioriței, București, 1975; Ctitorii brâncovenești, București, 1976; Contemporan cu visul. Oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului, București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul uitat și alte poeme, București, 1981; Diligența cu păsări, București, 1983; Pe urmele lui Vasile Voiculescu, București, 1984; Carte
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
București, 1902; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Eugen Stănescu, București, 1961, 225-577; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, îngr. Constant Grecescu, introd. Constant Grecescu și Eugen Stănescu, București, 1963; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia Mazilu, București, 1988, 308-325. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Studie critice asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. I, fasc. 2; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 224-225; I. G.
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]