3,717 matches
-
care pe unde) și-i vom reproșa colegial tendințele de „zbir” de odinioară ne va răspunde invariabil cu aceeași fermitate : „Fără acele opreliști, ce-ați fi fost voi astăzi, măi pezevenghilor?!” Și tot el, ne sugera un răspuns: „Cine știe ce târâie brâie !” ... Referință Bibliografică: Ion Urdea, profesorul și directorul nostru!... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 195, Anul I, 14 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ion_urdea_profesorul_si_directorul_nostru_.html [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
vii în lumea dreaptă! ... iar tu..., nu uita! Când voi veni, atunci, când va să fie, Să mă aștepți, la margine de râu! Eu voi fi mort..., acolo tu ești vie, Cu flori în păr și-n fota prinsă-n brâu... Eu nu voi ști, dar tu-mi alegi în glie Loc de popas și mă vei ține-n frâu. Când voi veni, atunci, când va să fie, Să mă aștepți, la margine de râu! Când voi veni, tu să-mi
DIALOG... MUT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1421947410.html [Corola-blog/BlogPost/350083_a_351412]
-
prin zodiac. Colindele se scandează ca să nu se uite. Sunt cele mai vechi cântece ale omenirii, le-au ctitorit zeii. Colindătorii se rotesc, se reîntorc, retrăiesc calea strămoșilor. Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos este o sărbătoare a darurilor. Colindătorii formează un brâu protector pentru sat, comunică cu lumea divină, cu sufletele morților, deschid porțile timpului și spațiului sacru. Au venit să ne colinde cete de bărbați din Țara Loviștei. Împreună cu ei, vom activa forța magică a cuvântului. Duminică, 27 decembrie, de la ora
Crăciun Fericit la TVR2! by http://revistaderecenzii.ro/craciun-fericit-la-tvr2/ [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
Dimineața fuge-n meri Și - amiroase a primăveri. Pune gândul să lucreze Ține-l sus pe metereze Dă-i o scară și un cui Nu-l lăsa de capul lui! Când se pierde pune-i frâu Și o ramură la brâu Dă-i să bea mereu lumină Și-o să scape și de vină! Cu-n bilet fă-i rezervare, Doar spre o senină zare! Pune-i cerul în priviri Și anunță chiar la știri! foto sura internet 07 mai 2015 Camelia
GÂNDUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1431018400.html [Corola-blog/BlogPost/369561_a_370890]
-
contribuind la partea comică a spectacolului. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu fire de usturoi, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și prinse la brâu 7 plante magice: pelin, leuștean, usturoi, frunze de nuc, sânziene,odolean și busuioc. Bătrânii satului povesteau că mulți oameni s-au vindecat după ce Mutul i-a atins cu „falusul” sau după ce călușarii săreau peste ei, executând un dans magic...Mai
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
direcția E-V(capul spre răsărit). Lângă bolnav se așeza un vas înalt din lut cu o „mănușă”(toarta vasului), plin cu apă neîncepută, scoasă după miezul nopții de la puț. La „mănușă”se legau busuioc, pelin și usturoi. Plantele de la brâul călușarilor se foloseau în ritualul de vindecare. Călușarii formau un cerc magic în jurul bolnavului și dansau, lovindu-i, din când în când, tălpile. Momentul culminant îl constituia clipa când Mutul spărgea oala cu bâta, iar apa se revărsa asupra celui
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
povestea basmului meu scris de tine, de-atâta timp personaje fațetate îmi tulbură nopțile nedescifrate, că-mi termin zilele ghem - totem pe Insula Paștelui cu umbletul pe dinăuntru. Ieri urmăream în grădina lărgită a blocului, leuștean, paparudă zăludă îmbrăcată în brâul lui Josephine Baker din banane dansând, cerând venirea ploilor, acum sunt creanga... ști tu, a lui Satyavan, plecat pe maidan să-și facă relele, damblalele, acum mă urci sus, la colțul camerei păianjen, apoi tu îmi apari incubus călare pe
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
piatră-n piatră Și de bunica cu catrință, care m-aștepta la poartă. Mi-i dor de lanurile aurii de grâu, De macul și cicoarea, ce sună-n adierea vântului, De cele trei culori, care-ți încing mijlocul ca un brâu, De mare-albastră, de zborul pescărușului. Nu plânge Românie și nu-ți mai aștepta copiii, Unii, ți-au lepădat frumoasa-ți ie, Ei au uitat, că tu ești mama ce-și așteaptă fiii Și cum tu i-ai hrănit, cu pâinea
MI-I DOR DE TOT CE-NSEAMNĂ ROMÂNIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1480618611.html [Corola-blog/BlogPost/370492_a_371821]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ȘI VALOARE PERENA Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului BRĂCIRA-BRÂUL PODOABA ȘI VALOARE PERENA Cămașă se încinge cu brâul, iar peste brâu se încing betele denumite în Mehedinți brăcira. Brâul reprezintă o fâșie de țesătura de aproximativ 3 m., având între 0,20-0,30m se poartă îndoit pe lungime, servind și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1398684326.html [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ȘI VALOARE PERENA Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului BRĂCIRA-BRÂUL PODOABA ȘI VALOARE PERENA Cămașă se încinge cu brâul, iar peste brâu se încing betele denumite în Mehedinți brăcira. Brâul reprezintă o fâșie de țesătura de aproximativ 3 m., având între 0,20-0,30m se poartă îndoit pe lungime, servind și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale necesare(amnar, punguța
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1398684326.html [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ȘI VALOARE PERENA Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului BRĂCIRA-BRÂUL PODOABA ȘI VALOARE PERENA Cămașă se încinge cu brâul, iar peste brâu se încing betele denumite în Mehedinți brăcira. Brâul reprezintă o fâșie de țesătura de aproximativ 3 m., având între 0,20-0,30m se poartă îndoit pe lungime, servind și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale necesare(amnar, punguța cu tutun și iasca, briceag, pungă pentru bani
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1398684326.html [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
fâșie de țesătura de aproximativ 3 m., având între 0,20-0,30m se poartă îndoit pe lungime, servind și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale necesare(amnar, punguța cu tutun și iasca, briceag, pungă pentru bani, etc.). Inițial brâul a fost alb, dar s-a preferat culoarea roșie, care s-a perpetuat în cromatică brâului. Funcția brâului fiind pur utilitara, era confecționat din fir rezistent rezultat din părul lânei, țesut în 4 ițe. Cu timpul aspectul s-a schimbat
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1398684326.html [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
lungime, servind și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale necesare(amnar, punguța cu tutun și iasca, briceag, pungă pentru bani, etc.). Inițial brâul a fost alb, dar s-a preferat culoarea roșie, care s-a perpetuat în cromatică brâului. Funcția brâului fiind pur utilitara, era confecționat din fir rezistent rezultat din părul lânei, țesut în 4 ițe. Cu timpul aspectul s-a schimbat apărând brîuri cu vărguțe, în careuri, s-au îngustat și la capete s-au ornat cu
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1398684326.html [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale necesare(amnar, punguța cu tutun și iasca, briceag, pungă pentru bani, etc.). Inițial brâul a fost alb, dar s-a preferat culoarea roșie, care s-a perpetuat în cromatică brâului. Funcția brâului fiind pur utilitara, era confecționat din fir rezistent rezultat din părul lânei, țesut în 4 ițe. Cu timpul aspectul s-a schimbat apărând brîuri cu vărguțe, în careuri, s-au îngustat și la capete s-au ornat cu motive decorative
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1398684326.html [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
fost alb, dar s-a preferat culoarea roșie, care s-a perpetuat în cromatică brâului. Funcția brâului fiind pur utilitara, era confecționat din fir rezistent rezultat din părul lânei, țesut în 4 ițe. Cu timpul aspectul s-a schimbat apărând brîuri cu vărguțe, în careuri, s-au îngustat și la capete s-au ornat cu motive decorative alelese. În Transilvania și Banat s-au confecționat și purtat brăcire cu tricolorul. În colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier există câteva exemplare provenite
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1398684326.html [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
dește; Limba va simți iar gustul De sarut ce ispitește. Voi bea vin pe săturate, M-oi rătăci prin cucuruz, Doruri multe, cenzurate, Din vise m-or trezi confuz. Și-oi pune murături la beci, Iar tu, cu poalele în brâu, Vei face gemuri și ghiveci Și pâine ai să coci, din grâu. De va mai fi să apucăm Următoarea primăvară, Ce multe o să aruncăm! Dar, va fi ultima oară! Voi studia la marketing; Ce să mai car la tomberon! Doar
FĂ-MI, DOAMNE, O BUCURIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fa_mi_doamne_o_bucurie_.html [Corola-blog/BlogPost/346461_a_347790]
-
stânci, coroane de chiparoși verde-întunecați, profilați pe cer. Peisaj cu trepte ce urcau, trepte multe-multe. Eu n-aveam probleme cu treptele, eram primul. Dar mai buni ca mine la urcat erau niște chinezi budiști, tuciurii, dezbrăcați în soare arzător până la brâu, cărând în spate niște butuci de lemn cumpărați din vale, pe care-i duceau ca recunoștință lui Budda, tocmai până spre vârful muntelui. În sfârșit, a venit seara, am ajuns în vârful muntelui, unde era un fel de motel al
PE MUNTELE SFÂNT DE LA TAIAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1455456937.html [Corola-blog/BlogPost/373687_a_375016]
-
de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
satiric / Noaptea ... doar satir era!”)aluzii fine,luatul în răspăr, admitația prefăcută, (Evoluția unui epigramist rival: Cum ai umor cât pentru trei / Și nu-ți ții poantele în frâu / Ai mai crescut în ochii mei / Și-mi vii, amice, pân-la brâu!, zeflemeua benignă cu substrat critic, precum și alte tehnici înrudite, asigură implinirea scopului urmărit: acela de a contribui la înfrumusetarea comportamentului semenilor noștri și la eradicarea trăsăturilor negative de caracter. De remarcat „duelul” epigramistic purtat cu Niki Ursei, cu Sanda Alecu
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
deștept, țăranul l-a tăiat, Sunt econom și hotărât!!?!! Când credeți? Tocmai de Ignat! * Vai, clipele frumoase nu se-ntorc.. Morala: Ce morală? Porcu-i porc! Sonet pentru egalitate Jalbă agricolă Eu dau partidelor dreptate, Grea e sapa, loboda-i la brâu, Când ne declară supărate , Apele pe mine curg pârâu, Că nu pot fi nicicum egale, Mă scuzați că vă întreb ceva: Atâta timp cât n-au parale ... Mie-agricultură-mi trebuia? Câte din ele ne pot spune, Somnul meu de noapte-i chinuit, C-
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
în sensul acelor de ceasornic perpetuum mobile în rotire de aștri scrâșnete interioare la atingere între spate dealuri lungi fire de păr pe ceafă se strâng ceară de albine culcuș șaua umerilor nu las nimic frigului acoperindu-ți spatele până-n brâu omoplații supuși rozelor fragede crăpate drese din busuioc sau frunză de salcie și mă scutur să-și lase pe tine întreagă aroma grădina din mijlocul verii sunt altoi tai ochiuri lăstari lângă tine să crească de la mijloc în jos și
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1478586084.html [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
Așteptare Ograda cu nuc sub ceață plutind, Mic voievodat la marginea Oltului, Primăvara în roua căzută din frunze, Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpăna
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
și gurița” (C.D.-ul cu înregistrarea vocii Nadiei mai are protagoniste pe mămicile Olivia Steer, Ioana Moldovan și Raluca Moianu). Programul românesc s-a sfârșit cu o horă pe muzica de pe același CD, în interpretarea Ralucăi Moianu. A fost un brâu coregrafic al națiunilor împrietenite, o prindere de mâini în comuniunea afectivă pe care o creează solemnitatea unor astfel de momente. „Cutiuța Muzicală” a fost oferită Danielei de către fosta mare sportivă înotătoare, Carmen Bunaciu. Celelalte daruri s-au oferit prin sprijinul
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
colindăm prin parcul Copou, pe aleile sale bine iluminate, pline cu statui reprezentând diferite personalități culturale, sau reprezentative ale unor timpuri de distinsă și memorabilă glorie ale Moldovei. Așa am ajuns în fața teiului lui Eminescu, acum încins cu un rezistent brâu metalic pentru a nu i se risipi în zeci de bucăți trunchiul secular, ajuns într-un real grad de putrezire. Cum Eminescu va dăinui pentru cultura românească de-a lungul timpurilor viitoare, în pofida faptului că aceasta a devenit o soră
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443597894.html [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]