3,756 matches
-
IARBA FIARELOR Toată lumea auzise de iarba fiarelor, Însă nimeni nu o găsise vreodată. Toți oamenii din aceea țară știa că iarba fiarelor poate deschide orice lacăt. Unii flăcăi povesteau că atunci când au fost la cosit, neștiind căn iarba mare până la brâu crescuseră și câteva fire de iarba fiarelor, au rămas fără coasă: când să mai tragă o brazdă, li s-a rupt coasa În iarbă. Grăjdarii de la curtea Împărătească au dus armăsarii la păscut și ca să nu-i scape cumva prin
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nu putu să rezolve nimic cu apa. Hotărî să facă treaba pe cont propriu, să sape șanțul până la el, până sus, la casă o muncă infernală. Își luă ajutoare la săpat. Îl dureau spatele și brațele. Se încinse cu un brâu și săpă mai departe. Au trecut câteva săptămâni, au venit muncitorii care au montat țevile și au ajuns până sus, în casă. A cumpărat două boilere mari, unul pentru etaj, altul pentru parter. Când prima picătură de apă a curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu' Petre. N-o să vă doară capul! La sfârșit, lelea Maria își făcu apariția cu o farfurie cu plăcinte "poale-n brâu", din care "domnu' Petre" se servi de trei ori și ar fi servit mai mult, dar nu se cădea! Badea Ion se închină la sfârșitul mesei către icoane, se închină și Petre, care după paharele cu afinată și ulcelele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sau de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei fiind culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir din piele de vițel, în care bărbatul purta tutunul, banii și stricnelul, un cuțit cu care se lua sânge la animalele care se îmbolnăveau acasă sau pe câmp, nefiind cadre medicale pregătite. Bundița sau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă bârneața, o cingătoare cu mult mai lungă decât brâul și mult mai îngustă. Bârnețele sunt împodobite cu ornamente ce se armonizează cu cele de pe catrințe. Pe capete
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă bârneața, o cingătoare cu mult mai lungă decât brâul și mult mai îngustă. Bârnețele sunt împodobite cu ornamente ce se armonizează cu cele de pe catrințe. Pe capete au franjuri. Dintre toate obiceiurile cele care se referă la ciclul vieții - nașterea, nunta, înmormântarea - cunosc diferențieri chiar între satele comunei. Nașterea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
treabă, Să cie luat în seamă. ” Apoi îl spala cu apă caldă, îl învelea și îl așeza pe pat lângă mamă. În trecut, în lipsa cadrelor medicale avizate, moașa fricționa cu untdelemn sau rachiu tot corpul mamei, o încingea cu un brâu lat și fierbea rachiu cu zahăr și secară pisată bine dându-i lehuzei să bea un păhărel, fără să mănânce nimic, ca să nu-i facă rău. Abia mai tărziu primea puțină mâncare, ceva ușor și consistent. După aceea, pentru a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
secolului VIII. Povestea lui Genji, primul mare roman al lumii, capodoperă supremă a literaturii japoneze, scrisă de Murasaki Shikibu în jurul anului 1000. Pastă de soia fermentată. Operă literară de la jumătatea secolului XI. Catedrala Ortodoxă Rusă Nikolai, numită oficial „Catedrala Învierii”. Brâu. FILENAME \p D:\Carti BP\Amurg\Surse\Listat\Amurg.doc PAGE 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
al dragostei față de acest refugiat, Bille sfîrșește prin a-și umili iubitul prin chiar atuuri pe care i le conferă originile și pasiunea ei "programatică". în urma unui schimb dur de replici, Dejan, care începuse să poarte din nou cuțitul la brîu, o înjunghie pe Bille. Comițînd în stare de relativă ebrietate crima pasională, Dejan beneficiază de circumstanțe atenuante, "de un bonus multiculturalist". își ispășește pedeapsa învățînd lecția resocializării și se întoarce într-o Iugoslavie care nu-i mai aparține. Dar i-
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
a.m.d. Tinerele generații habar nu au. Moșnegii îl cântă totdeauna cu înfocare. Era pe la Capșa. Niște băbuțe boceau. Tancheta trecu pe lângă ele duduind. La un semn, cortegiul opri. Aici avu loc (în vis) o minune... " Mortul" se ridică de la brâu în sus, proptit pe șezut, jumate scos afară din racla grea de nuc armenesc, și cuvântă înaintea mulțimii îndurerate. Buzele însă nu i se mișcau. Semn că lucra un aparat. Era, clar, o înregistrare de pe timpuri, voce mai tânără: "Dragi
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
răsucit butonul aparatului, ca să ascult vremea. Să-mi intru în obișnuință. Buletinul meteorologic anunță călduri catastrofale pentru ziua ce urma. M-am bucurat că în Groenlanda se topise un ghețar mare, lăsând să apară o felie imensă de viață, un brâu verde pe coasta de est... Iunie 2007 Sinaia
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
avangardei, fără teamă și prihană. Ironia criticului este pe alocuri strivitoare: "Voronca al nostru, păpădia risipită la vânt, funigelul călător la cea mai mică adiere, iepurele de casă ascuns sub foaia de varză, prefăcut într-un războinic cu pistoale la brâu, cu chivără și cu paloșe în mâini și în dinți! Minunată putere bovarică de a te proiecta altfel decât cum ești!" (p. 6) După mai bine de șapte decenii replica profesorului Ion Pop vine calm, argumentat, plină de civilitate. Ea
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
profesie datorită acestor reduceri și s-au făcut notari, perceptori sau comercianți. În 1882 este introdus portul obligatoriu pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
comercianți. În 1882 este introdus portul obligatoriu pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel cu bundița până la brâu. Ca semn
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel cu bundița până la brâu. Ca semn distinctiv, cadrele didactice purtau o medalie stabilită de minister. În 1875, februarie, revizorul ST.Tomescu este înlăturat în urma solicitării de prefectul de Gorj N.Glogoveanu și este înlocuit provizoriu cu D.Bratuianu până la 8 august 1875 când este
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Baiazid nu le putea accepta, orgoliul său nemăsurat, impunându-l ca singur stăpân al Europei sud-estice și Asiei. După ce Timur Lenk a cucerit Siria, acesta a impus lui Baiazid anumite lucruri. Printre aceste, amintim retrocedarea cetății Kemah, să accepte purtarea brâului și a căciulii ( de fapt, supunerea). Sfătuit de Candarli Ali pașa, care îi recomandă se fie ponderat, Baiazid spune „Avem onoare și forțe ca să ne opunem. Nu ne vom supune și nu vom putea trăi lipsiți de independență”. Confruntarea directă
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea, iar ancora semnifică faptul că localitatea este port. Peștele reprezintă bogăția piscicolă a zonei și una dintre ocupațiile tradiționale ale locuitorilor. Gura de mină relevă ponderea activității miniere în economia localității, predominantă fiind exploatarea de cupru
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
salutul prietenesc al oamenilor când se întâlnesc este ,, Hristos s-a înălțat’’, iar răspunsul primit trebuie să fie ,, Adevărat s-a înălțat’’.Dintre obiceiurile legate de această sărbătoare de Ispas amintim unele: -oamenii se încing cu foi de nuc la brâu, pentru că și Isus Hristos și-a pus când s-a înălțat; -vitele se bat cu leuștean ca să se îngrașe; - în această zi nu se dă foc și sare din casă. Explicația este următoarea: nu se dă foc pentru că tot anul vei
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Andrei Moisoiu (Google) Trupul unui copil de 13 ani, care s-a înecat într-un baraj din județul Vaslui în timp ce înota cu pet-uri în jurul brâului, a fost găsit, luni seară, de către scafandrii Inspectoratului pentru Situații de Urgență, după aproximativ trei ore de căutări. Potrivit reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui, trupul băiatului a fost găsit pe fundul lacului de la Gârceni, la o adâncime
Copil, înecat într-un baraj din judeţul Vaslui by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77337_a_78662]
-
Legală Vaslui, pentru efectuarea necropsiei. Băiatul de 13 ani s-a înecat, luni după-amiază, când înota în barajul de la Gârceni, după ce a hotărât să se răcorească în timp ce se afla cu vacile la păscut. Cu mai multe pet-uri legate în jurul brâului cu speranța că va fi ținut la suprafață, băiatul s-a depărtat la aproximativ o sută de metri de mal, moment în care s-a scufundat, fără a mai ieși la suprafață. Ceilalți copii aflați pe mal au fugit imediat
Copil, înecat într-un baraj din judeţul Vaslui by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77337_a_78662]
-
lor lipovenești, mari și ele. Așa că, vorbind, semințele se scuturau din bărbile lor, cele care nu apucaseră să intre în gurile lor căscate; saliva se prinsese de firele roșcate, unele rămâneau acolo, încrustate în saliva care forma un fel de brâu albicios în jurul buzelor... Veterinarul se ținea de nas când vorbea; ori ducea chiar batista lui roșie la nas, - probabil că miroseau, nespălați... - Cum ziceți voi... - le vorbi cu batista roșie la gură, acesta trimițând cuvintele filtrate de pânza tăiată probabil
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7735_a_9060]