526 matches
-
o presă tipografică, ce îi va servi la fabricarea primelor cărți tipărite din Transilvania. Vreme de 9 ani, Johannes Honterus a profesat ca învățător la școala săsească din oraș, făcând cunoscute în tot acest timp învățăturile lui Martin Luther printre brașoveni. În 1543, îi apare lucrarea „Cărticica de reformare pentru Brașov și Țara Bârsei”, în urmă căreia are loc reformarea bisericii. Un sprijin important în desfășurarea acestei acțiuni i-a fost dat lui Honterus de către juzii Lukas Hirscher, Johann Fuchs și
Istoria Țării Bârsei () [Corola-website/Science/304812_a_306141]
-
calvină. Așadar, trebuia mărit la maximum numărul catolicilor și aceasta bineânțeles, pe seama românilor ortodocși care trebuiau siliți să-și lepede credința. Urmează o crâncenă luptă de păstrare a credinței ortodoxe strămoșești, în prima linie aflându-se românii făgărășeni și cei brașoveni. Cu toate cele îndurate, în 1745, ca într-un glas satele de sub munte au răspuns comisiei de comunicare a ""Patentei de unire"", care dispunea unirea cu Roma catolică, asemenea sătenilor din Bucium, că ""...noi suntem gata să lăsăm biserica la
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
banca tehnică, și de managementul lui Gino Iorgulescu. A fost de asemenea o perioadă bună pentru atacantul Radu Niculescu. Ziua de 20 aprilie 1996 a rămas în memoria suporterilor bancarilor, care la finalul jocului disputat pe Stadionul Cotroceni în compania brașovenilor scandau fericiți „Vicecampionii, vicecampionii!”. Echipa urcase de la -8 la adevăr și un golaveraj de 6-17, la locul 2, cu 60 de puncte, cu + 9 la adevăr și cu golaveraj 60-44. Căpitanul echipei, Marin Dună, s-a situat pe locul doi
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
1.185 metri. În martie 2005 s-a descoperit un zid de piatră de 1.8 metri grosime și 1 metru înălțime, în partea superioară a dealului, pe o suprafață de 80 ha. este o zonă turistică pentru săceleni și brașoveni din cele mai vechi timpuri. În ultimii ani zona a devenit foarte poplară pentru amatorii de parapanta și paragliding. Pe dealul Bunloc urca un telescaun. Există o pistă de ski cu o ramificație spre stația intermediară a telescaunului. Trasee turistice
Bunloc () [Corola-website/Science/321361_a_322690]
-
al scriitorului. Se creează un comitet de inițiativă și bustul este comandat sculptorului ardelean Corneliu Medrea. În 1929 Ministerul Artelor aviza organizarea solemnității de dezvelire a bustului, la care participă Virgiliu Ștefan Iosif, poetul Ion Minulescu, autorul bustului precum și mulți brașoveni. Bustul poetului este așezat pe un soclu de trahit de Deva. Pe soclu este montat un basorelief cu trei planuri: la stânga bunica cu fusul, în centru muza inspiratoare Euterpe, iar la dreapta un tablou ce simbolizează eroismul trupelor române în
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
mutată în parc. Detaliile vizibile în fotografii de epocă arată însă că cele două diferă atât ca arhitectură, cât și ca statui. Este fântâna artizanală principală din Brașov cu multiple jocuri de apă, fiind un loc preferat de întâlnire al brașovenilor cât și al turiștilor. Construcția ei a fost realizată în anul 1984 o dată cu resistematizarea centrului istoric, până în acel moment Piața Sfatului având rol de parcare.
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
loc o luptă în care oștirea brașoveană a fost înfrântă. Michael Weiss a fost prins și ucis. A fost decapitat, iar capul său i-a fost dus lui Gabriel Báthory, la Sibiu, ca dovadă a victoriei. În memoria conducătorului lor, brașovenii au bătut o monedă comemorativă din aur cu inscripția: "„Michael Weiss 1612. Și-a făcut datoria față de patrie”". În 1887 "Nonnengasse" (Ulița Călugărițelor) din Brașov a primit denumirea de Michael Weiss în cinstea fostului său primar, care s-a opus
Michael Weiss () [Corola-website/Science/317708_a_319037]
-
Iran sau Liban. „După ce în primăvară Consiliul Local i-a conferit lui Radu Prișcu titlul de Cetățean de Onoare Post-Mortem al Brașovului, astăzi facem un nou pas către păstrarea amintirii acestui mare savant. Am dezvelit placa comemorativă care va aminti brașovenilor că aici s-a născut un mare brașovean. Solicităm Consiliului Local și Primăriei să analizeze și schimbarea numelui străzii Băilor, care desparte casa în care s-a născut Radu Prișcu de Colegiul Național A.Șaguna, în strada Radu Prișcu, ceea ce
Radu Prișcu () [Corola-website/Science/311601_a_312930]
-
i-a conferit lui Radu Prișcu titlul de Cetățean de Onoare Post-Mortem al Brașovului, astăzi facem un nou pas către păstrarea amintirii acestui mare savant. Am dezvelit placa comemorativă care va aminti brașovenilor că aici s-a născut un mare brașovean. Solicităm Consiliului Local și Primăriei să analizeze și schimbarea numelui străzii Băilor, care desparte casa în care s-a născut Radu Prișcu de Colegiul Național A.Șaguna, în strada Radu Prișcu, ceea ce ar însemna recunoașterea definitivă a valorii acestui mare
Radu Prișcu () [Corola-website/Science/311601_a_312930]
-
de legătură cu Brașovul, la care au lucrat muncitori italieni, iar în 1874 a fost construită și gara din Măieruș, pe linia nou apărută. În 1883 a fost ridicată vechea școală, înlocuită în 1911-1912 cu cea actuală, după planurile inginerilor brașoveni Bruss și Wagner. În timpul ciumei din 1718-1719 din această localitate au pierit 230 de oameni. După depopularea masivă a satului, aceasta a primit un aflux de români, fapt care a modificat proporțiile demografice. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
și să tranziteze pe teritoriul stăpânit de acesta. Cetatea Bran i-a fost oferită lui Mircea de către Sigismund în 1395. Va rămâne sub stăpânirea Țării Românești până în timpul lui Mihail I, când, pe 7 iunie 1419, în urma numeroaselor proteste ale brașovenilor împotriva castelanilor munteni, cetatea este luată înapoi de regele ungar. Între 1399 și 1410 Mircea cel Bătrân a mai stăpânit în Ardeal și cetatea Bologa. Aceasta i-a fost acordată de către regele Sigismund fie după lupta de la Nicopole, fie în preajma
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
aceasta erau exportate în Ardeal și alte zone (spre exemplu, cetatea Caffa a cumpărat trei clopote de aramă în 1419). Țara Românească întreținea legături comerciale intense cu Ardealul, în special cu orașul Brașov. Cel mai important drum comercial, pe care brașovenii erau obligați să-l urmeze, făcea legătura între Bran și Brăila, trecând prin Cetatea Dâmbovița, Rucăr, Câmpulung, Târgoviște și Târgșor. Ei mai puteau opta ca destinație finală pentru portul Orașului de Floci. Din Ardeal se importau produse industriale, în special
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
exporta mai mult produse agricole. Vămile erau plătite de către negustori numai în cazul mărfurilor exportate (adică cele cu care plecau în Ardeal). Acestea erau la Bran în cazul Brașovului și la vadul Oltului pentru Sibiu, ultima dăruită mănăstirii Cozia. În timp ce brașovenii aveau voie să-și desfacă produsele în partea răsăriteană a țării, sibienilor le revenea apusul. În contextul acestor schimburi se remarcă existența privilegiilor comerciale amănunțite. Acestea stabileau vămile și cuantumul lor pentru diverse categorii de produse, drepturile și îndatoririle negustorilor
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
mantale de atlas, tivite cu blănuri. În picioare purtau ghete sau pantofi. Bărbații au păstrat însă portul simplu, ei având cămașă albă din pânză țesută, cioareci de dimie albă și căciula pătrată mare. Un loc aparte îl ocupă portul [[Junii brașoveni|junilor brașoveni]], fastuos și decorat cu migală. Brănenii poartă un costum popular cu certe influențe din zona [[Muscel]]ului. Femeile îmbracă fotă roșie, vărgată vertical cu galben și negru, ori cu pulpene și ie cu mânecă răsucită sau cămașă cu
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
atlas, tivite cu blănuri. În picioare purtau ghete sau pantofi. Bărbații au păstrat însă portul simplu, ei având cămașă albă din pânză țesută, cioareci de dimie albă și căciula pătrată mare. Un loc aparte îl ocupă portul [[Junii brașoveni|junilor brașoveni]], fastuos și decorat cu migală. Brănenii poartă un costum popular cu certe influențe din zona [[Muscel]]ului. Femeile îmbracă fotă roșie, vărgată vertical cu galben și negru, ori cu pulpene și ie cu mânecă răsucită sau cămașă cu pumni. Fetele
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
versantul sudic, în Țara Românească. Juzi sau foști juzi ai Brașovului au avut și ei însemnate turme de oi. În 1653 marele comis Radu îi scrie fostului jude Mihai că „pentru rândul oilor, va înțelege din cartea Măriei Sale”. Hărman Mihai Brașoveanul primește de la Duca vodă îngăduința de a-și ține oile în Moldova, fără bir, cu condiția ca ciobanii să fie bârsani. [[Constantin Brâncoveanu]] scria magistratului brașovean, în [[1707]], că deși toate stările din țara sa erau datoare a plăti birul
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
fostului jude Mihai că „pentru rândul oilor, va înțelege din cartea Măriei Sale”. Hărman Mihai Brașoveanul primește de la Duca vodă îngăduința de a-și ține oile în Moldova, fără bir, cu condiția ca ciobanii să fie bârsani. [[Constantin Brâncoveanu]] scria magistratului brașovean, în [[1707]], că deși toate stările din țara sa erau datoare a plăti birul după numărul vitelor deținute, totuși oile brașovenilor „vor fi nesupărate, și ale dumneavoastră judeților și ale fălnogilor”. Ulterior, datorită creșterii pretențiilor otomane, păstorii brașoveni for fi
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
a-și ține oile în Moldova, fără bir, cu condiția ca ciobanii să fie bârsani. [[Constantin Brâncoveanu]] scria magistratului brașovean, în [[1707]], că deși toate stările din țara sa erau datoare a plăti birul după numărul vitelor deținute, totuși oile brașovenilor „vor fi nesupărate, și ale dumneavoastră judeților și ale fălnogilor”. Ulterior, datorită creșterii pretențiilor otomane, păstorii brașoveni for fi nevoiți să plătească taxe, ori să vândă chiar și 13 oi dintr-o sută pe un preț de nimic. Abia în
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
rasa autohtonă [[sura de stepă]]. Comerțul cu produse animaliere a fost frecvent în această zonă. Lâna, carnea, blănurile, pieile, produsele lactate au adus un mare câștig proprietarilor de turme și vânătorilor. [[Privilegiu comercial|Privilegiul comercial]] acordat de [[Mircea cel Bătrân]] brașovenilor, în [[1413]], prevedea mai multe taxe pentru piei și blănuri de fiară. Șcheienii se ocupau cu comerțul peștelui, adus cu carul de la baltă. În baza privilegiilor acordate de către principii Ardealului, cărăușia spre [[Țara Românească]] și [[Balcani]], precum și spre [[Europa Centrală
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Brașov și suburbiile acestuia. Privilegiile date de [[Vlaicu Vodă]] și [[Mircea cel Bătrân]] fuseseră acordate pentru "„toți cetățenii, musafirii și locuitorii cetății Brașovului, al întegului ținut al Bârsei”". De-a lungul vremii, domnitori români au acordat mai multe privilegii comerciale brașovenilor și locuitorilor bârsani. De la Brașov proveneau mărfuri de calitate, așa numitele "brașoveníi", apreciate chiar însuși [[papa Honoriu al III-lea]], care printr-o diplomă îi scutea pe locuitorii acestei țări de vămi. Ulterior, brașoveniile au devenit produse de referință, orașul
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
precum și Kakas ütés (împușcatul cocoșului) în Săcele. [[Image:JuniiBrasoveni 1918.jpg|right|thumb|250px|Juni brașoveni, delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din [[1918]]]] În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după [[Paști]] - a Tomii - atât brașovenii cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe carea aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. "„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
și-a pus capăt vieții, în ziua de 8 iulie 1993. La doar 32 de ani, acesta s-a spânzurat în podul casei sale. Prin aceasta, Călin Nemeș n-a făcut decât să arate că din 2 martie 1989 când brașoveanul Liviu Babeș și-a dat foc în public, și până în 8 iulie 1993 când revoluționarul clujean s-a spânzurat, în România încă nu se schimbaseră prea multe lucruri. În 28 decembrie 2006 primăria municipiului Cluj-Napoca a conferit lui Călin Nemeș
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
fiu de domn și pretendent la tronul părinților săi. Iancu îl ține pe lângă el căci planurile lui ambițioase necesitau și contribuția fără rezerve a celorlalte două țări române, iar în luptele pentru tron din acel an îl recomandă cu căldură brașovenilor. De altfel politica sa de amestec brutal în afacerile dinastice ale Țării Românești și Moldovei, mai târziu, îi vor atrage reproșurile regelui maghiar Ladislau Postumul care afirmă într-un act din 21 martie 1457 că „a suprimat voievozi ai Țării
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
gramaticul Dragomir. Schimbarea sistemului monetar, ca și participarea la ceremoniile de investire a noului sultan Mehmed II aveau să schimbe optica lui Iancu de Hunedoara despre domnitorul valah. Iancu declanșează o serie represalii. Astfel în octombrie 1452 voievodul Transilvaniei cerea brașovenilor să nu mai primească „nici asprii, nici moneda voievodului transalpin“, pentru ca anul următor să își pună în practică și amenințările de anexare a celor două feude din Transilvania, Amlașul și Făgărașul, încredințând la 3 februarie 1453 Amlașul sibienilor. Cu toate
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
Vrânceanul", menținându-și reședința la Mănăstirea "Sf. Treime" din satul Cucova (jud. Bacău). Pentru a-l ajuta în activitatea sa, Sinodul Mitropoliei de la Mănăstirea Slătioara i-a hirotonit întru arhierei pe doi ucenici ai săi mai tineri, PS Teodosie Scutaru Brașoveanul (în 1995) și PS Antonie Tătaru Ploieșteanul (în 2004), care viețuiau la aceeași Mănăstire. În afară de Mănăstirea de la Cucova, PS Pahomie a construit încă trei mănăstiri, două de maici și una de călugări: "Sfinții Voievozi" din Bolotești, "Sfintele Mironosițe" din Caregna
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]