12,871 matches
-
am avut brad Nu am avut brad ca o curte de ciment, nu am avut brad ca o floare violetă, nu am avut brad ca un cui ruginit, nu am avut brad ca un dumnezeu de plumb nu am avut brad, precum calviția unei pere nu am avut brad, ca o piatră vomitând Eseu Plictiseala sau nemulțumirea ivite din literatură sunt cele mai cumplite, ca o ratare a sublimului, neștiindu-se de la bun început dacă avea cineva nevoie de ficțiune în
Poeme prozaice by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/11971_a_13296]
-
o curte de ciment, nu am avut brad ca o floare violetă, nu am avut brad ca un cui ruginit, nu am avut brad ca un dumnezeu de plumb nu am avut brad, precum calviția unei pere nu am avut brad, ca o piatră vomitând Eseu Plictiseala sau nemulțumirea ivite din literatură sunt cele mai cumplite, ca o ratare a sublimului, neștiindu-se de la bun început dacă avea cineva nevoie de ficțiune în mod absolut. Iubire și cutremur "Și vreau să
Poeme prozaice by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/11971_a_13296]
-
2016. Au venit în țara asta și-alti străini de-au tulburat-o I-au supt sângele și vlaga și săracă au lăsat-o; I-au ucis bărbații-n lupte, s-au stins mame de durere, Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec, Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec. I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână, Ea
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
mai mult Au venit în țara asta și-alti străini de-au tulburat-oI-au supt sângele și vlaga și săracă au lăsat-o;I-au ucis bărbații-n lupte, s-au stins mame de durere,Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec,Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec.I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână,Ea
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Eu Floarea de nufăr plutitoare, Stăpâni pe lacul de cristal, Ne-ar fi iubirea muritoare? De-ai fi Stejar secular, Aș răsări la umbra ta: Sfioasa Floare de mărgăritar. Tu m-ai hrăni, m-ai alinta. De-ai fi tu Bradul veșnic viu, Eu Floare de colț muritoare, Tot acolo am să fiu Să sorb iubireați răbdătoare. De-ai fi Mesteacănul din munte, Casă mi-ar fi stânca ta. M-ar înveli frunzele-ți nude, Tu pe creste m-ai purta
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
malEu Floarea de nufăr plutitoare,Stăpâni pe lacul de cristal, Ne-ar fi iubirea muritoare? De-ai fi Stejar secular,Aș răsări la umbra ta:Sfioasa Floare de mărgăritar.Tu m-ai hrăni, m-ai alinta.De-ai fi tu Bradul veșnic viu,Eu Floare de colț muritoare,Tot acolo am să fiuSă sorb iubireați răbdătoare.De-ai fi Mesteacănul din munte,Casă mi-ar fi stânca ta.M-ar înveli frunzele-ți nude,Tu pe creste m-ai purta.... XXIX
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
surd și mut și sincer: ochii-mi holbează vina... ...da - aștept Învierea - aștept furtuni de raze Fulgerul Mărturiei - orânduit în fraze... sus - pe cresta muntelui stâna blând Părintelui: ieslea stă dărăpănată nu-i potică - nu-i nici vatră s-adunară brazii magi veniră și sfinții fagi: liturghia nu pornește Maica-n cerure bolește născare nu poruncește: bolește pe-aripi de vultur răutățile se scutur' bolește pe ghimpi de stea s-alunge vremea cea rea duhurile de bărbat prea multe s-au
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
fugă Coada Șarpelui iscă Focul Fiului pe Drumul Părintelui iar din Fluierul cel Sfânt Duh să-nvie-ntreg pământ viperele fă-le îngeri dintre luturi iscă sângeri Veghetoarea ardă Cânt din cer până la pământ! vulturii mării s-au lăsat pe brazi bătrâne cetini cântă liturghia nu-i nimeni să măsoare mâine-azi sfiită-n slavă-oprită-i ciocârlia lumina-a înghețat un cântec mut turme-n poiene au făcut popas păstorii au trecut în nevăzut: din cer așteaptă - toate - Sfântul Glas solemn - pâraiele cu
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
pisc - tălăngile vestesc: trepte de nori se dezvelesc minunii ...în mijlocul de magi și de păstori El-Crist aprinde drum de flori... mașini care se scapă pe ele (numai motorină...) înviorând funebru iarba pădurii burtoșii - doi câte doi la grătarul răscrăcărat sub brazi: nemulțumiți că pe tot întinsul sârmelor sleite - nu-ncap și ei - pe de-a-ntregul (...ce friptură gustoasă de porci s-ar obține - la hectar...) sihastrul a-ntemeiat un vast oraș de evlavioase zdrențe (acareturisite) - sub Patrafirul Muntelui olandezi - danezi chinezi
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
vârfuri nedeslușite/fagii s-au pierdut în nori / În decor tăcut de toamnă am rămas stingheri actori./ Doar sporadic mai răsună ciripit de cintezoi / În desișuri desfrunzite populate de strigoi. // Simfonia de lumini mângâind cărări boltite / Arde pân’ la rădăcini brazi cu frunze ascuțite / Un decor ce nici în vis n-ai să vezi așa bizar / Pregătit e să asculte povești de abecedar” (Somnul pădurii). O altă dimensiune importantă a liricii lui Virgil Ciucă este sentimentul istoric, cel al apartenenței de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
au primit brăduleți împodobiți în care erau agățate lampioane de hârtie. Trupele germane și cele franco-britanice erau așezate față în față în tranșee apropiate, aproximativ la două-trei sute de metri. Își auzeau chiar vocile. În ajunul Crăciunului, germanii au pus brazii împodobiți pe deasupra tranșeelor lor. Privind la ei, s-au văzut parcă dintr-o dată cuprinși de febră Sărbătorii Păcii și au început să cânte „Stille Nacht, Heilige Nacht”, „O Tannenbaum” și altele. Uneori se deslușea câte o voce mai vajnica transmițând
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
au început la rândul lor să intoneze aceleași cântece, în limbi diferite. A urmat un moment absolut răvășitor. Câțiva soldați germani au ieșit neînarmați și s-au îndreptat spre pozițiile inamice cântând și ducând cu ei brăduți sau crengi de brad purtând podoabe și lumini de Crăciun. Tabăra, inamica până ieri, azi era cuprinsă de aceeasi sfințenie a Sărbătorii Crăciunului și au răspuns întinzându-le mâinile, la început cu precauție, dar apoi cu o călduroasă fraternitate, într-un acord tacit să
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
să plece inapoiAcolo unde-s numai lacrimi și ochi goi.... XII. FULGI DE ZĂPADĂ, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015. FULGI DE ZĂPADĂ Cad fulgi, Sunt mari și albi și sunt pufoși. Și cetinile brazilor Se rup sub greutatea lor. Cad fulgi, Și sunt și țurțuri,aici...acolo... Se lasă seară Și tot mai picura,cum pică ceară. Cad fulgi Din ce in ce mai rar și mici. Într-un ocean de sentimente Mă las purtat pe creste de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
românilor. Acum 14 ani, la 18 decembrie 2001, Sala Regilor a Palatului Elisabeta găzduia un eveniment privat, la care erau invitați puținii angajați de atunci ai Majestății Sale, în compania Regelui, a Reginei și a noastră. Oamenii stăteau stingheri, în fața bradului de Crăciun, nici prea mare, nici prea mic, împodobit cu ce s-a găsit la magazinele bucureștene din acea vreme, limitat puțin de bugetul destul de modest al Majestății Sale. Cei prezenți în sală nu se gândeau atunci că participă la
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
pom de Crăciun regal, dedicată angajaților Caselor Militară și Civilă ale Majestății Sale, pentru o perioadă de cincizeci și patru de ani. Atunci, Regele Mihai, care abia împlinise 26 de ani, stătea alături de Regina Elena, în Sala Tronului, aproape de înaltul brad adus din Carpați, mândru împodobit de valeții și majordomii Casei. În jurul lor erau, pe o parte, mese pline cu daruri purtând numele fiecărui angajat, iar pe de altă parte, câteva sute de persoane, reprezentând salariații Casei și familiile lor: soții
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
va fi repetată de aici încolo. Din anul 2001 încoace, Crăciunul regal a fost sărbătorit din ce în ce mai frumos și mai însuflețit, pe pământ românesc. Strămutat la Săvârșin, el a fost precedat, la mijlocul lui decembrie, la Palatul Elisabeta, de o sărbătoare a bradului de Crăciun, în care angajații Majestății Sale au primit daruri pentru ei și pentru familie, înainte ca membrii Familiei Regale să plece la Săvârșin. Etichetele de pe cadouri au devenit din ce în ce mai personale, au apărut prenumele fiecărui membru de familie, iar copiii
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
sărbătoarea pomului de Crăciun la Palatul Elisabeta pentru nimic în lume. Toate acestea au un început mult mai îndepărtat, undeva în decembrie 1866, când tânărul Principe Suveran Carol găzduia, în modestul său Palat Domnesc de pe Calea Victoriei, primul Crăciun în România. Bradul împodobit de Crăciun pare a fi o tradiție adusă în Germania, în secolul al XVII-lea. Există mărturii că obiceiul bradului împodobit întâi cu mere, conuri sau nuci, ar fi existat, încă din secolele al XV-lea și al XVI
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
decembrie 1866, când tânărul Principe Suveran Carol găzduia, în modestul său Palat Domnesc de pe Calea Victoriei, primul Crăciun în România. Bradul împodobit de Crăciun pare a fi o tradiție adusă în Germania, în secolul al XVII-lea. Există mărturii că obiceiul bradului împodobit întâi cu mere, conuri sau nuci, ar fi existat, încă din secolele al XV-lea și al XVI-lea, mai ales în țările scandinave, când apare cutuma creștinilor devotați de a aduce în casele lor brazi împodobiți. Există, însă
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
mărturii că obiceiul bradului împodobit întâi cu mere, conuri sau nuci, ar fi existat, încă din secolele al XV-lea și al XVI-lea, mai ales în țările scandinave, când apare cutuma creștinilor devotați de a aduce în casele lor brazi împodobiți. Există, însă, cercetări potrivit cărora folosirea crengilor de brad, precum și a coroanelor și ghirlandelor din frunze veșnic verzi, pentru a simboliza viața eternă, a fost o tradiție a egiptenilor antici, a chinezilor și a evreilor. Enciclopedia britanică afirmă că
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
nuci, ar fi existat, încă din secolele al XV-lea și al XVI-lea, mai ales în țările scandinave, când apare cutuma creștinilor devotați de a aduce în casele lor brazi împodobiți. Există, însă, cercetări potrivit cărora folosirea crengilor de brad, precum și a coroanelor și ghirlandelor din frunze veșnic verzi, pentru a simboliza viața eternă, a fost o tradiție a egiptenilor antici, a chinezilor și a evreilor. Enciclopedia britanică afirmă că rugile îndreptate către copac au fost practici păgâne pe teritoriul
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
evreilor. Enciclopedia britanică afirmă că rugile îndreptate către copac au fost practici păgâne pe teritoriul european precreștin și că ele s-au transmis, după convertirea la Creștinism, în obiceiul scandinav de decorarea a casei și al hambarului cu frunze de brad, pentru a speria și îndepărta răul. Din Scandinavia, obiceiul ar fi trecut în Germania secolului al XVII-lea. Tradiția nu a cuprins, însă, întreaga societate germană decât în secolul al XVIII-lea. Atunci, bradul începe să fie iluminat cu lumânări
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
și al hambarului cu frunze de brad, pentru a speria și îndepărta răul. Din Scandinavia, obiceiul ar fi trecut în Germania secolului al XVII-lea. Tradiția nu a cuprins, însă, întreaga societate germană decât în secolul al XVIII-lea. Atunci, bradul începe să fie iluminat cu lumânări aprinse, iar prezența lui în casele oamenilor devine un fapt obișnuit. Bradul de Crăciun ajunge la Curtea Regală a Marii Britanii prin bunicul Reginei Maria, Principele Consort Albert, la mijlocul secolului al XVIII-lea. Apoi, după ce
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
trecut în Germania secolului al XVII-lea. Tradiția nu a cuprins, însă, întreaga societate germană decât în secolul al XVIII-lea. Atunci, bradul începe să fie iluminat cu lumânări aprinse, iar prezența lui în casele oamenilor devine un fapt obișnuit. Bradul de Crăciun ajunge la Curtea Regală a Marii Britanii prin bunicul Reginei Maria, Principele Consort Albert, la mijlocul secolului al XVIII-lea. Apoi, după ce Anglia și Franța adoptă obiceiul pomului împodobit de Crăciun, el devine iute definitiv împământenit pe tot continentul. Principele
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
vieții cu simțământul de neșters că sunt tatăl și mama unui popor întreg. Regele Ferdinand și Regina Maria au avut o casă plină de copii. Căsătoriți de foarte tineri (la 27 și, respectiv, la 17 ani) ei au adunat în jurul bradului de Crăciun viață, veselie, daruri și căldură familială. Întreaga lor domnie a fost una a continuității dinastice și a tradiției. În ciuda cumplitelor greutăți ale Primului Război Mondial și ale perioadei de lipsuri ce a urmat conflagrației, România a trăit o epocă de
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
a devenit domnul Spirea Buică, cunoscut și admirat și în comunele învecinate. Astăzi, când mă duc în Tigăneștiul natal, încă aud spunând cu admirație nereținută: „Eheiiii, cine a fost odată domnul Spirea Buică! Parcă îl văd și acuma, înalt ca bradul, pe unde călca, duduia pământul. Te bucurai când îl întâlneai.” Dacă eu m-am deosebit de frații mei care au luat calea finanțelor și am arătat interes pentru carte, tatăl meu a înțeles vocația mea și a contribuit cu eforturi supraomenești
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]