562 matches
-
diminuează) și se instalează simptomatologia caracteristică [11]. Testul scalenicului (testul Adson): pacientul inspiră profund, extinde gâtul și întoarce capul spre partea afectată. Astfel se întind mușchii scaleni și se micșorează spațiul dintre ei, realizând compresie pe artera subclavie și plexul brahial. Testul costoclavicular (testul poziției militare Halstead): pacientul trage umerii în jos și spre spate, ceea ce apropie clavicula de coasta I. Testul hiperabducției (Wright): pacientul ridică brațul în hiperabducție și astfel se produce efectul de scripete descris mai sus. Pentru manifestările
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
și testul brațului ridicat Mackinnon, Patterson și Novak: pacientul ridică brațul, cotul fiind întins și încheietura mâinii în poziție neutră. Dacă în interval de 1 minut apare simptomatologia testul este pozitiv. Testul poate fi accelerat prin compresiune la nivelul plexului brahial [11]. Blocul scalenic cu xilină poate duce la dispariția simptomatologiei dureroase; testul pozitiv este diagnostic pentru sindromul de apertură toracică superioară [1]. Radiografia toracică față este urmată de radiografia coloanei cervicale și afirmă diagnosticul de coastă cervicală sau apofize transverse
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
supraclaviculară Doppler poate evidenția compresia vasculară și, eventual, anevrismul subclaviei. Examenul computer tomograf descrie detaliat eventualele anomalii osoase. Angiografia CT efectuată împreună cu manevrele posturale evaluează compresiile dinamice [2]. Rezonanța magnetică rămâne metoda de ales în evaluarea compresiei nervoase: evidențiază plexul brahial și raporturile cu structurile vecine [2]. RM descrie o eventuală hernie de disc cervicală. Pentru sindromul de apertură toracică superioară cu manifestări vasculare diagnosticul este angiografic sau prin rezonanță magnetică. Arteriografia selectivă efectuată cu brațul în poziție neutră și în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
ca în abordul posterior). Accesul la coasta I este bun, în special la arcul posterior (greu abordabil prin acces anterior) (fig. 4.8, fig. 4.9). Un alt avantaj este faptul că nu există pericolul tracționării și elongației de plex brahial, ca în abordul supraclavicular. Dezavantajul major constă în accesul insuficient la artera subclavie; un accident vascular impune incizia suplimentară supraclaviculară pentru hemostază. Identificarea corectă a coastei I se realizează cu ajutorul inserțiilor musculare. Scalenul anterior și cel mijlociu sunt apoi dezinserați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
I, riscul principal fiind rezecția coastei II în loc de coasta I [6]. Rezecția coastei cervicale prin abord supraclavicular După rezecția scalenului anterior accesul chirurgical este foarte bun la nivelul coastei cervicale; pentru rezecția arcului său posterior însă este necesară tracționarea plexului brahial, în special a trunchiului inferior, cu riscul de elongare. Rezecția coastei cervicale poate fi realizată în manieră atipică, prin utilizarea instrumentarului din trusa de neurochirurgie (pense ciupitoare și pense Gouge mici), după procedeul descris de T. Horvat (fig. 4.10
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
poate fi realizată în manieră atipică, prin utilizarea instrumentarului din trusa de neurochirurgie (pense ciupitoare și pense Gouge mici), după procedeul descris de T. Horvat (fig. 4.10, 4.11). Această manieră de rezecție permite controlul permanent vizual asupra plexului brahial și nu necesită tracționarea lui excesivă [4]. Pentru accesul la artera subclavie, în scopul corectării anevrismului sau a rezolvării unui eventual accident hemoragic, este necesară rezecția de claviculă. Accesul la vena subclavie poate fi realizat ori prin rezecția de claviculă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea elementelor vasculare și, eventual, simpatectomia toracică înaltă (T1, T2, T3) [11]. Tratamentul sindromului Paget-Schrotter Acești pacienți au indicație de tromboliză (urokinază sau r-TPA [3]) și decompresie chirurgicală precoce - rezecție de coastă I. Dacă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
11]. Tratamentul sindromului Paget-Schrotter Acești pacienți au indicație de tromboliză (urokinază sau r-TPA [3]) și decompresie chirurgicală precoce - rezecție de coastă I. Dacă tromboza este instalată se practică trombectomie. COMPLICAȚII. REZULTATE Intraoperator pot fi lezate vasele subclavii (hemoragii masive), plexul brahial (pareze, paralizii), nervul frenic (paralizie de diafragm), nervul toracic lung (scapula allata), nervul intercostobrahial (anestezie cutanată), canalul toracic (fistulă chiloasă), pleura parietală (pneumotorax), ganglionul stelat (sindromul Claude-Bernard-Horner). Dintre pacienții operați 10% dezvoltă sindroame algice și parestezii, care se remit după
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
la adult [20]. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Este greu de diferențiat eventrația diafragmatică de paralizie, în pofida datelor clinice și a investigațiilor paraclinice. Traumatismele obstetricale se pot solda cu lezarea nervului frenic, dar și cu paralizie de corzi vocale sau leziuni ale plexului brahial; când aceste leziuni nu sunt însă asociate, diferențierea paraliziei de eventrația diafragmatică este dificilă [20]. La adulți simptomatologia este datorată de obicei unei paralizii mari diafragmatice, însă nu poate fi exclusă o eventrație diafragmatică ce a devenit manifestă odată cu scăderea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
et al., 1995]. într-un studiu mai recent, Dogra et al. [2002] au evidențiat o corelație inversă între concentrația plasmatică a acizilor grași non-esterificați și a LDL-colesterolului și, respectiv, funcția endotelială determinată prin măsurarea ecografică a dilatației postischemice a arterei brahiale. Pare să nu existe o relație directă dintre hipertrigliceridemie și disfuncția endotelială [Chowienczyk et al., 1997]. Fumatul La fumători, vasodilatația dependentă de endoteliu este diminuată [Celermajer et al., 1993]. De asemenea, răspunsul vasoconstrictor la perfuzia de L-NMMA, un inhibitor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
Ședința de hemodializă caracterizată prin modificări hemodinamice complexe pare să nu influențeze funcția endotelială. Kosch et al. [2001] au studiat 25 de pacienți hemodializați înainte și imediat după ședința de hemodializă. Funcția endotelială a fost determinată prin măsurarea distensiei arterei brahiale prin ecografie convențională și Doppler pulsat mediată de fluxul sangvin, în comparație cu vasodilatația endoteliu-independentă indusă de către nitroglicerină. Atât vasodilatația endoteliu-dependentă, cât și cea endoteliu-independentă nu sunt influențate de către procedura dialitică. Totuși, membranele de hemodializă de tip vechi (celulozice, non-biocompatibile) par să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
de vitamina E [Kosch et al., 2003]. Transplantul renal îmbunătățește considerabil profilul cardiovascular și supraviețuirea pacientului renal. Un studiu recent [Passauer et al., 2003] a investigat în premieră rolul transplantului renal în îmbunătățirea funcției endoteliale, cuantificată prin măsurarea fluxului sangvin brahial cu ajutorul pletismografiei postocluzie venoasă. Răspunsul endotelial la infuzia de acetilcolină a fost deficitar la pacienții hemodializați în comparație cu subiecți non-renali de control; transplantul renal la pacienții dializați a îmbunătățit funcția endotelială. Totuși, medicația imunosupresivă poate menține/amplifica disfuncția endotelială la pacientul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
și, nu în ultimul rând, îmbunătățind în mod considerabil supraviețuirea în comparație cu populația dializată. Datele privind efectul transplantului renal asupra complianței arteriale sunt relativ puține; într-un studiu cross-sectional de dimensiuni reduse, Kosch et al. [2002] au arătat că distensibilitatea arterei brahiale este influențată de către hiperactivitatea simpatică, independent de vârstă, sex, nivelul TA sau al funcției renale. Impactul terapiei imunosupresive asupra complianței arteriale este controversat. Un studiu relativ recent a arătat valori similare ale parametrilor rigidității arteriale, indiferent de tipul de inhibitor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
la șobolanii spontan hipertensivi, că spironolactona previne acumularea de colagen aortic și miocardic, independent de valorile tensiunii arteriale. Totuși, trebuie spus că, într-un studiu pe termen scurt, la subiecți umani, administrarea de spironolactonă nu a modificat semnificativ complianța arterei brahiale [Safar et al., 2004]. Investigațiile privind efectul pe termen lung al spironolactonei asupra rigidității arteriale sunt în curs de desfășurare. Având în vedere efectele multiple ale inhibării sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) asupra endoteliului, blocarea SRAA pare în mod particular promițătoare în ceea ce privește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
la ochiul ispilateral) sau temporare (orbire monoculară tranzitorie, amaurosis fugas). În 50% dintre cazuri, simptomele bolii carotidiene precedă accidentul vascular și sunt anticipate de prezența unor accidente ischemice tranzitorii (AIT) care implică combinarea simptomelor senzitive sau motorii (hemifaciesul controlateral, membrul brahial sau pelvin, vorbirea, limbajul sau simptomele vizuale) (3,4). Notă: ACC - artera carotidă comună; ACE - artera carotidă externă; ACI - artera carotidă internă. Reducerea fluxului sanguin secundar stenozei severe determină alterarea perfuziei în zonele de tranziție dispuse între teritoriile de distribuție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
margo superior) este subțire, prezintăincizura coracoidă, prin care trece nervul suprascapular și pe ea se inseră mușchiul omohioidian. Marginea externă (axilară sau laterală) (margo lateralis) este groasă prezentând superior fațeta rugoasă triunghiulară pentru inserția tendonului lungii porțiuni a mușchiului triceps brahial. La nivelul unghiului superior intern (angulus superior) se realizează inserția mușchiului angular. Pe unghiul inferior (angulus inferior) al omoplatului se realizează inserțiile mușchilor: subscapular, mare rotund, fasciculul inferior al marelui dințat și inconstant marele dorsal. Unghiul anterior-extern (angulus lateralis) prezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
înainte, în sus. Legătura dintre cavitatea glenoidiană și restul omoplatului se realizează prin intermediul gâtului omoplatului (collum scapulae). La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: -superior, tuberculul supraglenoidian (tuberculum supraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului biceps brahial; - inferior, tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian (tuberculum infraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: -superior, tuberculul supraglenoidian (tuberculum supraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului biceps brahial; - inferior, tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian (tuberculum infraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară prezintă pentru descriere: - o bază, ce face corp comun cu omoplatul; - un vârf, pe care se inseră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară prezintă pentru descriere: - o bază, ce face corp comun cu omoplatul; - un vârf, pe care se inseră tendonul comun al scurtei porțiuni din bicepsul brahial și tendonul coracobrahialului; - o față superioră, pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral. Omoplatul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fosei supraspinoase, subspinoase, acromionului precum și la nivelul procesului coracoidian. Vascularizatia. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul și procesul coracoid sunt perforate de numeroase orificii vasculare de unde rezultă vascularizarea suplimentară din artera toracoacromială. Nervii provin din plexul brahial fiind reprezentați de nervul infraspinos și subscapular (10, 11, 21). HUMERUSUL (HUMERUS) Humerusul este un os lung pereche care realizează singur scheletul brațului. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Micul trohanter humeral (trohin) 4. Gâtul chiruraical 5. Buza internă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
triunahiulare torsionate în axul luna. Fața anterolaterală (facies anterior lateralis) prezintă deasupra mijlocului linia ruaoasă în formă de V: V-ul deltoidian (tuberositas deltoidea). Pe buza superioară a V- ului deltoidian se inseră mușchiul deltoid în timp ce pe buza inferioară mușchiul brahial anterior. Jumătatea inferioară a feței externe este netedă și servește inserției mușchiului brahial anterior. Fața internă (antero-internă)(facies anterior medialis) prezintă pentru descriere: -o fața ruaoasă localizată puțin deasupra mijlocului feței pentru inserția mușchiului coracobrahial; - deasupra fațetei ruaoase fața internă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
linia ruaoasă în formă de V: V-ul deltoidian (tuberositas deltoidea). Pe buza superioară a V- ului deltoidian se inseră mușchiul deltoid în timp ce pe buza inferioară mușchiul brahial anterior. Jumătatea inferioară a feței externe este netedă și servește inserției mușchiului brahial anterior. Fața internă (antero-internă)(facies anterior medialis) prezintă pentru descriere: -o fața ruaoasă localizată puțin deasupra mijlocului feței pentru inserția mușchiului coracobrahial; - deasupra fațetei ruaoase fața internă vine în raport cu tendoanele mușchilor mare rotund, mare dorsal; - sub fațeta ruaoasă, fața internă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterior medialis) prezintă pentru descriere: -o fața ruaoasă localizată puțin deasupra mijlocului feței pentru inserția mușchiului coracobrahial; - deasupra fațetei ruaoase fața internă vine în raport cu tendoanele mușchilor mare rotund, mare dorsal; - sub fațeta ruaoasă, fața internă are raport cu tendonul mușchiului brahial anterior. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Gâtul chiruraical 4. Marele trohanter 5. Șanțul de torsiune 6. Marainea laterală 7. Fața posterioară 8. Marainea medială 9. Epicondilul medial 10. Șanțul nervului ulnar 11. Trohleea humerală 12. Epicondilul lateral 13
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inseră vastul extern din mușchiul triceps brachial; -sub șanțului de torsiune se inseră vastul intern din mușchiul triceps brachial. Marainea anterioră formează în partea sa anterioară buza externă a șanțului bicipital prin care trece tendonul lunaii porțiuni a mușchiului biceps brahial. în partea inferioară marainea anterioara se bifurcă cuprizând între liniile de bifurcație cavitatea coronoidă. Marainea internă (marao medialis) și cea externă (marao lateralis) sunt mai evidente în extremitatea inferioară a osului și servesc inserțiilor septurilor intermusculare interne respective externe ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tuberozitatea internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al deaetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al deaetelor. Vascularizatia humerusului este realizată de artera brahială. Inervatia humerusului provine din nervul musculocutanat (3, 10, 11, 18, 20). CUBITUSUL (ULNA) Cubitusul este un os luna, pereche poziționat intern, la nivelul antebrațului. în supinația antebrațului este paralel cu radiusul. (Fiaura 31) Extremitatea superioară prezintă următoarele elemente anatomice: - apofiza
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]