3,579 matches
-
al XIV-lea, Cetatea Sibiului cu statut de oraș, care devine important centru al producției de breaslă și al comerțului din Transilvania. De altfel, la sfârșitul secolului al XVII-lea, în orașul de pe Cibin existau mai mult de 40 de bresle, activitatea lor reprezentând suportul creșterii demografice și al dezvoltării urbanistice potențate de incontestabile valori culturale. Prima școală comunală din Sibiu este atestată în anul 1380; un secol mai târziu, avea local și internat propriu. În 1526 călugării dominicani patronau aici
Agenda2004-40-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282955_a_284284]
-
s-au prezentat lucrări de interes local („Pădurea Sibiului”, „Trei tablouri ale Sibiului de altă dată”), dar și piese de Schiller, Shakespeare, Molière, Goethe. În aceeași perioadă, ASTRA și Reuniunea română de muzică încurajează afirmarea spectacolelor teatral-muzicale în limba română. Breasla muzicanților, cunoscută încă din secolul al XVI-lea, își va extinde activitatea; orchestre de renume interpretau oratorii religioase în biserici și catedrale, alăturându-se formațiilor corale. În palatul baronului Brukenthal (1721-1803) se organizau serate muzicale, audiindu-se piese simfonice. „Sibiul
Agenda2004-40-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282955_a_284284]
-
Pusă la cale de organizația ce-și spune TMBase și de boss-ul acesteia, Florin Unguraș. Cunoscut și sub numele de U.F.O. , Festivalul internațional TMBase a ajuns la cea de-a 7-a ediție. Invidiat de colegii de breaslă și stimat de absolut toți străinii, festivalul poate oferi o nouă imagine a țării, în Vest. Dacă în anii de început TMBase era o noțiune cu-noscută strict de pasionații de muzică electronică urbană, grație renumelui de care se bucură, festivalul
Agenda2004-43-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282984_a_284313]
-
al XIV- lea și care marchează poarta principală de intrare în Cetate. Înalt de 64 m, Turnul cu ceas se remarcă din orice parte a orașului, devenind cu timpul simbolul Sighișoarei. De altfel, acest turn nu a reprezentat emblema unei bresle, fiind destinat de la bun început autorității publice - până în 1556, a găzduit Sfatul orașului. De existența ceasului din turn se amintește în documente certe abia în anul 1648, când maestrul ceasornicar Johann Kirschel îl modernizează, astfel încât să anunțe și sferturile de
Agenda2004-34-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282800_a_284129]
-
pe site-ul www. burse. edu. ro. Ana-Maria Grad Programul acțiunilor cinegetice l Desfășurate de A.J.V.P.S. Timiș în 2004 Cu un număr de membri (peste 2 300 de vânători și 1 900 de pescari) ce ar stârni invidia altor bresle, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Timiș și-a propus un generos program de acțiuni aferent anului în curs. În capul listei stă, după cum este și firesc, continuarea demersurilor în vederea achiziționării imobilului de pe strada Bela Bartok nr. 17 (în care
Agenda2004-21-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282449_a_283778]
-
carte, dezbateri pe teme precum promovarea tinerelor talente și a geniului creator românesc, prezentarea unui film documentar despre orașul Sighișoara, un spectacol al grupului Vox Animi, o seară de dans și tradiții românești. Artista timișoreancă le va prezenta colegilor de breaslă din Germania considerații despre mediul artistic în care își desfășoară activitatea. „Cei doi purceluși“ l Păpuși moldovenești la Merlin Teatrul pentru Copii și Tineri Merlin își încheie stagiunea cu... un început: premiera spectacolului „Cei doi purceluși“, primul pas într-un
Agenda2004-27-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282601_a_283930]
-
revistă lunară, „Banat Business“ (www. banatbusiness. ro), editată de persoana fizică autorizată Mitruțiu Mircea. O privire în istorie Istoria Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara se leagă, evident, de istoria Banatului, respectiv a Timișului și Timișoarei. Meșteșugarii, organizați în bresle, nu au văzut de la început cu ochi buni inițiativa ministrului von Brück, aprobată imediat de împăratul Franz Josef I, de înființare a camerelor de comerț pe cuprinsul Imperiului Austro-Ungar. Aceasta mai cu seamă pentru faptul că era văzută ca o
Agenda2005-05-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283340_a_284669]
-
în anul 2000, și „Almanahul Agenda“, ce apare în fiecare an în luna decembrie, începând cu 1994, în primii ani publicându-se și ediții estivale, astfel încât în prezent, la 15 ani de existență, numărăm 15 almanahuri. Întâlnire între colegii de breaslă Aniversarea de 15 ani a săptămânalului „Agenda“ a fost marcată printr-o serie de momente, primul fiind o întâlnire a conducerii publicației cu colegii din mass-media locale. Evenimentul a fost găzduit de Salonul VIP al Complexului Continental. Urmând linia obișnuită
Agenda2005-08-05-15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283398_a_284727]
-
pentru a ciocni o cupă de șampanie la aniversarea celui mai mare săptămânal regional și reprezentanți ai administrației publice locale, ai instituțiilor descentralizate și ai justiției, ai mediului de afaceri din Timișoara și străinătate, oameni de cultură și colegi de breaslă. Cu toții au vrut să fie alături de gazde - angajați și colaboratori ai săptămânalului - și de prietenii de suflet ai „Agendei”. După deschiderea oficială a recepției, făcută de directorul Trustului de Presă Agenda, s-a dat citire mesajelor care ne-au fost
Agenda2005-08-05-15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283398_a_284727]
-
arhivă atestă faptul că în secolele XII-XIII, Sibiul avea încă o înfățișare rurală. De la începutul secolului al XIV-lea, însă, a cunoscut o pregnantă ascensiune urbană („civium Cibinium“), susținută de dezvoltarea meșteșugurilor și a comerțului, în 1376 fiind înregistrate 19 bresle, numărul acestora ajungând să depășească 40. O dată cu afirmarea meșteșugurilor, va crește și populația orașului; în aceste condiții, interesul pentru apărarea Cetății s-a impus de la sine. Cetatea, extinsă într-un nou perimetru, a fost străjuită de un puternic zid de
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
dintre cei mai subtili și admirați creatori români, mulți ani conducător al Atelierului Graphium, conferențiar și doctorand la Facultatea de Arte Plastice a Universității de Vest, va trece în 25 septembrie pragul rotundei vârste de 50 de ani. Sărbătorit de breaslă, artistul și-a întâmpinat aniversarea cu o nouă expoziție personală de grafică, deschisă până în 15 septembrie la galeria Helios. În 16 septembrie, la ora 18, în același spațiu se va deschide expoziția artistei plastice Dorothea Fleiss din Stuttgart. Născută în
Agenda2004-37-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282860_a_284189]
-
Parcul Rozelor nu s-a schimbat... Nici prietenii mei, pe care-i reîntâlnesc întotdeauna cu plăcere: Pavel Dehelean, directorul Casei de Cultură a Municipiului, interpretul de muzică populară Ioniță Ienea, Karl Singer de la Forumul German, Sigfried Thiel, colegul dumneavoastră de breaslă de la ziarul german. Voi fi întotdeauna împărțit între Germania și România...“ Original Kaiserstühler Musikanten Original Kaiserstühler Musikanten există de 26 de ani, funcționează la fel de bine în formulă restrânsă, de 5-6 oameni, sau extinsă până la 17 artiști, și are cotă. „Este
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
din Timișoara se va deschide duminică, 5 decembrie, la ora 11, la Secția de Artă a Muzeului Banatului (str. Mercy), misiunea de a rosti cuvântul de deschidere fiindu-i încredințată criticului de artă Ioan Iovan. „Evenimentul a suscitat, firesc, interesul breslei, căci 142 de artiști au propus 238 de lucrări. Selecția va fi făcută de un juriu de specialiști, prezidat de sculptorul Peter Jecza“, ne-a precizat istoricul de artă Ioan Szekernyés, președintele U.A.P. Timiș. În expoziție vor fi prezenți
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Arte Plastice. Teatrul „Csiky Gergely“ va prezenta în 10 aprilie, ora 19, spectacolul „Lecția“ de E. Ionesco. I. S. In memoriam Diodor Dure a fost și va rămâne un maestru incontestabil al penelului, un talent respectat deopotrivă de colegi de breaslă și de iubitorii de artă. S-a afirmat prin rezultate artistice remarcabile în pastel, ulei și acuarelă. Din 1951 s-a numărat printre membrii Filialei Timișoara a U.A.P. Tablourile sale au fost remarcate la saloanele județene și interjudețene, precum și
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
mai finalizează din lipsă de fonduri, ci în cele date în lucru, pentru care continuă să fie sau pot fi găsiți bani. Confundarea planurilor (după unii autori definiție a prostiei însăși) e în schimb descalificantă pentru un critic și pentru breaslă criticii, în măsura în care o paralizează confuzia. Complice în juriul care a dispus intrarea în producție a ultimelor pelicule C.N.C., comentatorul înainte citat (nu-i vina noastră că-l reîntîlnim) e atît de onorat de împrejurare, încît prezintă malversația sub aură glorioasa
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
în sine ("bunele intenții inițiale" din Triunghiul morții), o dată cu convingerea că filmul îl fac "scenariul" și actorii înșiși complimentați sindicalist ("principalele mijloace de expresie", cf. Ș.A. Gherasimov). Ar fi însă impropriu și nedrept să nu recunoaștem că precedentele stigmate ale breslei de mai multe ori decapitate de succesivele dictaturi (începînd cu suspendarea unor publicații și a unor semnături de către Carol al II-lea) - filistinismul din anii '40, fariseismul anilor '50 ș.a.m.d. - sînt aproape de nerecunoscut, atît de organic sînt topite
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
mereu în cadru, iar - din motive de minimă politețe masculină - de a fi evitat să citam, cum ar veni, suratele țapului ispășitor voluntar, greu de numit politicos prin pluralul feminin în cauză, mai ales că ele domină nomenclatorul postbelic al breslei. De pildă, suratele corespondențe de la revista de cinema lansată în 1963 și autosuspendată - concidentă! - în anul triunghiului morții. Ele solicită menajarea și pentru că nu-l pot egală, necum întrece pe cavalerul sacrificat, decît la capitolul considerației de sine în derivă
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
nu diferă în foarte mare măsură de cele ce au fost scrise (probabil) sub frică de a nu fi descoperite de cine nu trebuia. Mai în toate acele file, autorii se dovedesc a fi profund nemulțumiți de colegii lor de breaslă, ecourile nemulțumirilor semănând izbitor cu niste delațiuni. Pentru că, dacă înainte de decembrie ^89 era greu de presupus că multe asemenea file vor avea șansa (?) de a fi tipărite, acum jurnalul intim (?) - mai ales cel aparținând unui trecut foarte apropiat - este evident
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
spre dialog. Singur, artistul, scriitorul este o fire ieșită din comun - ca să nu spun patologica -, cu ambiții de alt soi decât omul "normal". Dar nu telefonul a distrus genul epistolar, ci involuția capacității de a mai avea relații colegiale de breaslă. Scriitorul vorbește acum cu el însuși (fiindcă n-a avut curajul, fiindcă n-a fost prudent să vorbească timp de cincizeci de ani cu ceilalți?), considerându-se pe șine cel mai stimabil conlocutor, chiar dacă se exprimă în prezența masei de
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
-uri absurde, ridicole și grotești, uneori, în care aparițiile lor ies cu totul din sfera esteticului și, oricum, din aceea a teatralității. Această practic abandonare a profesiunii a atras, am spune în mod paradoxal, o stare materială de invidiat în breaslă și eticheta de vedetă aplicată de marele public. Un actor important trece astăzi pe strada fără să stîrnească vîlvă. O vedetă lansată de genul emisiunilor cu mult prea comerciale face valuri cum nici n-ar fi visat vreodată să facă
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
un mijloc mai nou pentru această rezolvare. Un luptător, C.T. Popescu, nu-și iartă, nici după zece ani, ca a putut urmări de pe geam, din imensă Casă a Scînteii, cum urmau să fie victime ale "solidarității muncitorești" colegii săi de breaslă. Totuși de aici pînă la dorința să de a-i vedea venind pe mineri în București, în '99 ca să-i rezolve problemele de lehamite personală, distanța e mare. Adică exact distanță dintre o analiză de ziarist și un text care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
mare parte din cremă scriitorimii românești. Puțini și-au pus atunci întrebarea dacă Mircea, scriitorul de succes, n-ar fi putut să aibă asemenea raporturi cu scriitorimea și că redactor la o editură sau la o revistă. Mulți colegi de breaslă erau, pe vremea aceea, de părerea că nu trebuie să-l plîngem pe Nedelciu. Circulau pe seama lui și tot soiul de zvonuri, colportate prostește sau cu rea intenție, pentru a-i diminua puterea de influențare. Pe atunci, n-avea cum
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
a tot spus, cu puterea comunistă în anii postbelici, cu Sadoveanu, Arghezi, Călinescu, Ralea, cărora nu le aduce mai deloc reproșuri, văzându-i mai ales prin prisma actelor benefice pe care le-au săvârșit atunci. Au apărat cu prestigiul lor breaslă de loviturile prea dure, atât cât au putut, girând unele inițiative mai curajoase ale tinerilor, obținând unele înlesniri materiale pentru scriitori de la autorități. Acum este încredințat că acei mari oameni nu aderaseră din convingere la regim, că se văzuseră obligați
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
la curent, desigur, în anii următori, cu vertiginoasa ascensiune a tînărului autor ce-mi deșteptase o simpatie admirativa, ajuns nu doar un prozator în vogă, din rîndul saizecistilor, ci și membru în C.C. și diriguitor al principalei noastre reviste de breaslă, România literară. Deși nu-i puteam împărtăși încrederea inițială în acel n.e.p. cultural pe care l-a constituit "liberalizarea" lansată în primii ani de domnie a lui Nicolae Ceaușescu (dictatorul mi-a repugnat din prima clipă, ca un concentrat de
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
românească. Sunt puțini autorii de filme de artă în orice țară, sunt puțini în lume. El a fost unul dintre aceștia. Prin filmele sale el aparține mereu viitorului. Ne-a părăsit un adevărat prieten. Un luptător lucid, neobosit, pentru interesele breslei, pentru valoare în cultura filmului oriunde trebuia ea apărată. Iulian Mihu este un adevărat creator de filme irepetabile și inimitabile, un autor total. Iată-l debutând cu un film absolut remarcabil - Moartea tânărului cu termen redus, după Alexandru Sahia, Pe
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]