844 matches
-
unde năștea Lia și toți Îmi spuneau să mă calmez, pentru că În locul acela toată lumea năștea. Până la urmă, nici eu nu știu cum, m-am trezit Într-o cameră. Lia era palidă, dar de o paloare de perlă, și surâdea. Cineva Îi ridicase bretonul, Închizându-l Într-o scufie albă. Pentru prima oară vedeam fruntea Liei În toată splendoarea ei. Avea alături de ea Ceva. „E Giulio“, a zis ea. Rebisul meu. Îl făcusem și eu, și nu din crâmpeie de corpuri moarte, și fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
din pantofii lor clonați. Alianțele se formau pe loc, rânduri întregi căutau să mă supună, în grup, mișelește. Fetele se uitau fix, cu cârligele de rimel în colțul ochilor; băieții, mai puțini și mai prudenți, mă urmăreau pe sub sprâncene sau bretoane. Nu le mergea. Zâmbeam neclintit, mă plimbam printre ei, sfidând amfiteatrul desfăcut îndrăzneț, ca un fluture Cap-de-mort. În plus, aveam ochii verzi și, dacă nu mă născusem fiul unei vrăjitoare, asemenea lui Corto Maltese, fusesem oricum inițiat în tainele privirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îndemnat. Maria mi-a tras un cot. „Apropo de finanțe, îi știți pe frații «Brothers»?“ Îi știam. Cinci băieți de cartier, toți frați, trași la indigo; îi deosebeai doar după vârstă și înălțime. Capete țuguiate, ochi mari, albaștri, aceeași tunsoare: breton scurt, oligofren. Dacă i-ai fi pus să dea la pedale pe-un tandem, ar fi ocupat cinci locuri, în ordine descrescătoare. Habar n-aveam cum îi cheamă. Se zice că erau făcuți de-un bătrân cu fi-sa. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ora 8 dimineața se încolonau pe holuri și-n cancelarie colegele mai vârstnice, „găluștele“, „bombeurile“, „epavele“ (cum le porecliseră golanii), o întreagă armată de creaturi fosilizate după un sfert de secol de învățământ. După ele soseau achizițiile tinere, „nașpetele“ cu breton și tocuri isterice. Prin liceu se mai vânturau câteva suplinitoare și niște sectanți cu etichetă în piept (mormoni sau martori, aterizați din America să predea religie), îi recunoșteai imediat după cămașa albă îndesată în pantalonii negri. Seara, când evadai spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Maria fardată violent, în fustă scurtă și cu ghiozdanul pe umăr: uram fetele astea pe jumătate femei, care clipoceau pe tocuri la școală, cu muțuneii de pluș atârnând de fermoarul rucsacului. Nu ne jucam nici de-a studenta slăbănoagă, cu breton și picioare osoase, cu care să ieși doar noaptea prin Grozăvești; m-ar fi enervat să-i ating fundul plat și inert, de tocilară în blugi. Mă iritau și combinațiile asexuate în care, sub fusta mini și dresurile groase, apăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de cuvinte rotindu-se ca niște stele pitice după Marea Implozie. Acolo e copilul pe care l-am pierdut, embrionul cărnos desprins cu racleta de corpul femeii tăcute, tăcere mai apoi devenită groază, silă, ură. Acolo sunt eu, puștiul cu breton și-o mașinuță Matchbox îndesată-n buzunarele cu nuci și corcodușe.. „Poet, omul nostru...“, l-a apărat Mihnea. „Și savant. Stele, hyper-spațiu, avorturi. Mereu mi-am dorit să scriu despre moarte.“ „Ți-au luat-o alții înainte. Vezi că scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
15 100 150 20 150 200 25 200 30 În aceeași serie: Bucătăria "la minut", Livia Letca, 2004 Calea spre independența financiară, Bodo Schäfer, 2003 Cariera ta. primii pași, Suzana Rusu, 2004 Convinge fără să manipulezi. Învață să argumentezi, Philippe Breton, 2009 Cum să-ți faci publicitate, Dan Ștefanov, 2009 Gastronomice... à la Păstorel, Bogdan Ulmu, 1998 Ghidul consilierului județean, ***, 2000 Ghidul consilierului local, ***, 2000 Ghidul primarului, 2000 Manualul consultantului în carieră, Andreea Szilagyi, 2008 Plante medicinale autohtone, Teodora Robu Constantin
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
publică (anti)romanele Roman de dragoste (1933) și Fata Morgana (1937) - pus sub motouri din Marx și Lautréamont. Intervalul 1934-1938 constituie o perioadă de inițiere în suprarealism, ani în care, revenind în țară după o expoziție pariziană prefațată de André Breton, pictorul Victor Brauner se manifestă ca mesager al mișcării din Franța. L. și Gellu Naum, discipolii cei mai fervenți ai lui Victor Brauner, îl urmează la Paris în 1938, unde frecventează cercurile suprarealiste. La izbucnirea războiului, în iunie 1940, când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
etapă și se îndrepta către alte orizonturi, presimțite în manifestul Poezia pe care vrem s-o facem. Semnatarii se despart de poezia practicată de predecesorii lor avangardiști și se declară în favoarea „unei estetici elementare a vieții”. Ecourile doctrinei lui André Breton din Manifeste du surréalisme (1924) sunt prezente în acest text. La Beauté convulsive de care vorbea Breton devine în textul românesc „frumusețea violentă”. La fel, cuvântul de ordine preluat de suprarealiști din Lautréamont, la poésie sera faite pour tous, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Semnatarii se despart de poezia practicată de predecesorii lor avangardiști și se declară în favoarea „unei estetici elementare a vieții”. Ecourile doctrinei lui André Breton din Manifeste du surréalisme (1924) sunt prezente în acest text. La Beauté convulsive de care vorbea Breton devine în textul românesc „frumusețea violentă”. La fel, cuvântul de ordine preluat de suprarealiști din Lautréamont, la poésie sera faite pour tous, se regăsește în manifestul din „Viața imediată”, abia modificat în „o poezie pentru toți”. L. se apropie treptat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale de Surréalisme présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Héros-limite, cu o gravură și desene de Jacques Hérold, Paris, 1953; Ce Château pressenti, cu o gravură de Victor Brauner, Paris, 1958; La Clé. Poème-Tract, Paris, 1960; La Lettre, Paris, 1960; L’Extrême-Occidentale, cu gravuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
că mă pândește pericolul de a-mi pierde rațiunea. A trăi are riscurile și pericolele sale, cum spune un proverb suedez. Termin aici pentru că telefonul sună și sunt vizitatori care așteaptă, voi termina de data asta cu un cântec de Breton, despre buze: „A bientôt, ma femme à la chevelure de feu de bois/ Aux pensées d’éclairs de chaleur/ À la taille de sablier/ Ma femme à la taille de loutre entre les dents du tigre/ Ma femme à la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
tău peste pieptul meu; corpul meu era puternic impregnat de esențele tale: mirosurile tale, sudorile tale. N-am resimțit niciodată în viața mea o asemenea prezență și apoi o asemenea absență. Neputând să adorm din nou, m-am consolat cu Breton. Am recitit în întregime Primul Manifest Suprarealist și, lucru curios și adesea repetabil la mine, a fost ca și cum l-aș fi citit pentru prima oară. Ascultă ce a scris: „Totul depinde de credința în viață, în ceea ce viața are mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și ea durează. Și în nici un caz nu e frica de nebunie, care ne va forța să lăsăm în bernă drapelul imaginației.” Iartă-mi citatul mai degrabă lung, dar necesar pentru a-ți arăta punctul de pornire al judecății lui Breton și punctul lui de sosire. Chiar dacă nu ești de acord cu el, trebuie să i se recunoască mai mult decât geniul! À propos de geniu, ai terminat romanul lui Dali? Ce părere ai? Și John Cower Powys? Te invidiez și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dormitor să își pună corsetul și să își răsucească părul în coc, ci pentru a atrage privirile vreunui Vronsky sau Des Grieux septuagenar. Uneori mă convingeam să întrezăresc în spatele tenului ei gălbejit, pătat și al ridurilor și lațelor uscate din breton o femeie mai tânără și plină de resentimente în ochii ei. Însă indiferent ce va fi căutat ea acolo sub bolta din parc, nu ne uita, și astfel mi-a găsit slujba, prin bătrânul Sylvester, supranumit și „Brutarul“ pentru că purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în decolteul adânc al rochiei ei. Și-a arătat limba alene când a rostit cele două-trei vorbe de rigoare. Cinci Proprietăți venise la nuntă ca să împace familia. Îl învățase să își pieptene părul lui scit altfel; acum cobora într-un breton pe fruntea lui aspră fără să modifice rânjetul sceptic al ochilor lui; acel verde sălbatic avea întotdeauna să exprime tot ce gândea Cinci Proprietăți. Și el era îmbrăcat în frac, care stătea pe trunchiul său enorm într-o opulență egală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nu aveai cum să îți închipui că o preocupă ceva deosebit pe o femeie care arăta cum arăta ea, cu asemenea daruri, în nici un caz imateriale, ci solide, cu trupul ei ce se ridica fremătând spre un căpșor delicat cu breton negru și mătăsos. Spațiul din jurul anumitor oameni este de fapt spațiul lor personal, și, când vrei să te apropii de ei, trebuie să o faci traversându-le teritoriul și prin urmare modul în care te vei comporta este în principiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mătase sau un halat. Avea brațele dezgolite de la cot în jos. Rămase în picioare în spatele lui Palmer al cărui trup relaxat parcă iradia, arătând limpede că percepe prezența ei; amândoi mă studiau cu atenție, Honor își ținea capul plecat iar bretonul lucios îi cădea peste frunte încadrându-i ochii. Cum ea stătea în spatele lui Palmer ca un învingător, trupul lui relaxat voluptuos parcă purta eticheta „victimă”. Am simțit că trebuie să-mi feresc privirea. — L-am invitat pe Martin să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
clipa aceea Valentina o ura, căci acum avea certitudinea că nu se vor mai Întoarce vreodată În Carlo Alberto și nu avea să-l mai vadă vreodată pe tata, de aceea Își Întoarse capul brusc, iar Emma se ciocni de bretonul ei aspru. Pentru o clipă rămase cu buzele lipite de ea, dar fu apoi smulsă și legănată de zgâlțâielile metroului care ieșea la suprafață pentru a traversa Tibrul ce se zărea prin ferestrele murdare, de la Ponte Nenni. Vru să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu oglinzi, Kevin simți lipsa dureroasă a mamei și trebui să se ciupească pe ascuns, de teamă să nu plângă. — La ce-ce oră? o Întrebă șoptit pe doamna Fioravanti, care se zgâia În oglindă lingându-și buzele și aranjându-și bretonul. — Ce anume? Îi replică Maja absentă, Întrebându-se neliniștită dacă noua sa coafură pe care i-o făcuse Michael o făcea, Într-adevăr, să pară mai tânără. Un june amenințător și urât mirositor, cu părul violet și cu inel În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pentru o sarcină cu risc de avort - dar tu n-ai cum să știi toate astea, pentru că nu mă cunoșteai Încă. Lui Aris Îi părea incredibil că existase un timp când numele Majei nu corespundea chipului său, ochilor ei Întunecați, bretonului ei, surâsului ei. — E cea mai frumoasă poveste de dragoste a cinematografului din ultimii zece ani - spuse -, povestea contelui renegat și a rafinatei și blândei Mina. — Ei bine, atunci Înseamnă că ar trebui să-l văd. Nu, mâine nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ani, cu părul vopsit Într-un blond cenușiu și trăsături puternice - colega lui de facultate, avocat și ea, asociata lui, de-acum sora lui. Cea de-a doua, micuță și firavă ca Audrey Hepburn, cu părul castaniu și scurt, cu breton, cu ochi de căprioară, tânără, așa cum ar fi vrut și Elio să fie. Aris - fiul nereușit pentru care tatăl Își reproșa nașterea, educația, gusturile, totul - refuzase s-o cunoască timp de aproape doi ani. După ce, Într-o zi, pe neașteptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
o liniștească pe tânăra mamă, spunându-i că În trei luni de zile avea să fie din nou slabă ca Înainte. Și apoi o zărise pe ea - Întinsă pe pat, cu spatele rezemat În pernă. Chipul Îi era umbrit de bretonul negru, iar În brațul drept avea o perfuzie. Cezariană - fără nici un pic de jenă, dama aceea repeta tuturor, cu voce tare, că fiica ei Înfruntase cu curaj o sarcină dificilă, intrând apoi În amănunte legate de fibroame uterine și contracții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fără nici o grabă zeci de perechi de ochelari de soare la oculistul ei de Încredere Bernabei. Schimba ochelarii de soare În fiecare anotimp. Cum, de altfel, Își schimba gențile, pantofii, coafura și toate celelalte. Acum avea părul tuns scurt, cu breton, și părea mai tânără. Antonio nu schiță nici măcar un surâs, nici nu reuși să zdrobească impenetrabila răceală a Majei, care o asculta distrată pe mama Carlottei, În timp ce un surâs gol Îi plutea pe buze. Din bâțâiala ritmică a degetelor ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și apă minerală pentru el, Îi făcu o Întreagă teorie, arteră cu arteră, despre cum se deteriorează sistemul cardiovascular al unei persoane trecute de cincizeci de ani. În timp ce vorbea, ea Îi observă fruntea lată și bombată și bărbia alungită. Cu bretonul Împărțit de cărare În două „perdele“, nu se putu abține să nu-l compare ca look - ca să nu mai vorbim de felul În care vorbea - cu un director de pompe funebrede prin anii nouăzeci. Îi era destul de clar că ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]