261 matches
-
aceea. Ea s-a întors cu o plantă verde, a înlăturat pulberea de pe rană și - rugându-mă să nu mă uit - a chemat un copil de la coliba vecină care a urinat pe piciorul meu... Apoi Aia a lipit frunza de brusture pe rană și a legat-o cu o cârpă curată. În tot timpul cât au durat toate astea, rostea concentrată, cu buzele strânse, cuvintele unui descântec. Am fost foarte intrigat. Pe seară mă simțeam exact ca și cum accidentul acela nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
avute în timpul exercițiului, cât și despre progresele obținute față de ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI SPLINĂ-PANCREAS: - ciumărea (parte aeriană) - yin - leuștean (frunze) - yin - lemn dulce (rădăcină) - dud (frunze) - yin - isop (parte aeriană) - yang - brusture (rădăcină) - yang - afin (frunze) - yang - păducel (fructele) - patlagină (frunzele) - portocală (fruct) - cardamom (fructele) - ghimbir (rădăcină) - ginseng (rădăcină) - iarbă mare (florile) - scorțișoară (scoarță) - lemn dulce (rădăcină) Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor de vizualizare și nu
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
față de ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI RINICHI: - limba mielului (partea aeriană) - yin - mesteacăn (frunze) - yin - fenicul (semințe) - yin - pir (rădăcină) - yang - bătrâniș (partea aeriană) - yang - pin (muguri) - yang - afin (frunzele și fructele) - brusture - coada calului - gălbenele (florile) - ghimbir (rădăcină) - soc - schinduf (semințele) - scorțișoară (scoarța) - sevă de mesteacăn Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor de vizualizare și nu numai, în funcție de specificațiile terapeutului dumneavoastră. Simptomele fizice ale dereglării nivelului energetic
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
Fraxini orni Mojdrean 1,00 4,50 55. Hipocastani Castan sălbatic 1,50 6,50 56. Hyosciami Măselarița 2,75 25,00 57. Juniperi gerebelt Ienupăr sitat 1,20 5,00 58. Juglandis Nuc 0,70 5,00 59. Bardanae Brusture 0,70 5,00 60. Castaneae Castan comestibil 1,25 7,00 61. Convallariae Lăcrămioare 1,20 10,00 62. Rubi idaei Zmeur 1,00 5,00 63. Malvae neglectae Cașul popii 1,60 10,00 64. Malvae silvestris Nalba
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
00 RADIX RĂDĂCINI 136. Aconiți Omag 5,25 28,00 137. Althaeae-mundata Nalba cojita 4,00 20,00 138. Althaeae non mundata Nalba necojita 2,00 10,00 139. Alhaeae mundata quadrat Nalba cojita în cuburi - 25,00 140. Bardanae Brusture 2,50 16,00 141. Belladonnae Mătrăguna 2,20 18,00 142. Calami non mundata Obligeana 3,50 16,00 143. Cichorii Cicoare 2,50 15,00 144. Echinatae Cioringlav 1,00 4,00 145. Eryngii campestris Scaiul dracului 2
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
cu constipație habituala chiar la 4 zile). Același efect de optimizare a eliminărilor îl are și ananasul care mai crește și utilizarea caloriilor și nu depozitarea lor sub formă de țesut adipos (țesut gras). 22 Pentru imunitate se indică: aloe, brusture, echinaceea, păducel (benefic și pentru boli cardio-vasculare) iar ceaiul verde are calități antioxidante. Rezultatele sunt asigurate nu de mișcare mai bine zis, ci de exerciții de concentrare, meditație yoga și tăi chi. Caracteristicile grupului BIII Echilibrat Sistem imunitar puternic Tract
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
grupului traco-ilir și armeana grupului traco-frigian. Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
îndeosebi numai acele specii care pot contribui în mare măsură și la combaterea eroziunii solului, la fixarea acestuia. Dintre speciile de plante medicinale și aromatice de pe teritoriul comunei Șipote amintim:Achillea milefolium (coada șoricelului),Althaea officinalis (nalba mare), Arcthium lappa (brusture), Artemisia absinthium (pelin), Brossica nigra (muștarul negru),Cichorium intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul),Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deși secete erau destule, iar acum a dispărut cu totul. Se proceda astfel: ziua în amiaza mare, sub soarele arzător, femei din sat, dintre cele mai sărace, deseori țigănci, își puneau peste îmbrăcămintea obișnuită pe mai multe rânduri foi de brusture, așezate cu cozile în sus. Femeia era înveșmântată în brusturi, din cap până în picioare și chiar pe brațe. Astfel apăreau paparudele. Fiecare, deci nu în grup, începea să umble prin curțile oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
măcinat, se fierbe 5 minute În 250 ml apă, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. *Decoct din amestec cu flori de trifoi roșu și rădăcini de brusture care ajută la curățirea sângelui. Rețeta autorilor herba rostopască (Chelidonium majus)+coada șoricelului (Achillea millefolium)+turița mare (Agrimonia eupatoria)+frunze anghinare (Cynara scolymus)+rădăcini valeriana (Valeriana officinalis)+păpădie (Taraxacum officinalis)+semințe armurariu (Silybum marianum)+conuri hamei (Humulus lupulus). În utilizări
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
timp de 2 minute și infuzare 10 minute, din care se beau 3 căni pe zi. *infuzie din mătase de porumb (Zea mays) din care se ia câte o lingură la intervale de 3 ore. *Decoct din rădăcini uscate de brusture (Arctium lappa) din care se beau 2-3 ceaiuri Îndulcite, fragmentate În cursul zilei, ultima doză fiind seara Înainte de culcare, cu efecte În reducerea dimensiunilor calculilor. *Vin tonic din amestec, În părți egale, cu mentă, iederă, hamei, pătrunjel de câmp, din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata), herba de coada racului (Potentilla anserina), răchitan (Lythrum salicaria), sânziene galbene (Galium verrum), sunătoare (Hypericum perforatum), flori de gălbenele (Calendula officinalis), rădăcini de cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba de răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului (20 g), mătase de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
din care se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și antibiotice. *Decoct din rădăcini uscate de angelica, brusture, cerențel sau tătăneasă din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, după mesele principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a durerilor. *Decoct din scoarță de alun, mesteacăn sau stejar din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din flori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
câte o lingură de 3 ori pe zi. *Pulbere din lichen de piatră, uscat și măcinat fin din care se iau 4-6 lingurițe pe zi, pe stomacul gol, având puternice acțiuni antitumorale. Efectele cresc dacă se combină cu pulbere de brusture sau Echinaceea (În proporții egale). *Pulbere din amestec cu gălbenele, sunătoare, obligeană, tătăneasă, salvie, năpraznic și trifoi roșu (În părți egale) din care se ia câte o linguriță de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mese, ținută sublingual
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
mai bătrân, căruia îi șiruia transpirația grăbita pe obrajii arși de soare și de vânt. - Uite colo, sub stejarul cela bătrân din marginea pădurii. Ai acolo tot ce-ți trebuie... și apa de izvor este tot acolo, sub frunzele de brusture. Alături, pe sub coasta văii înguste, locul era abrupt și pietros, prelungindu-se până la celălalt capăt al pădurii. Câmpul cosit alunecă parcă în valuri către zidul de copaci al pădurii, prinzându-se pe furiș într-o poiana cu fagi mulți. Coasele
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Vietăți minuscule mișunau prin iarbă și prin apa limpede ca cristalul, căutându-și de-ale gurii. Pești lucitori săgetau apa Sucevei, ce venea gălăgioasă dinspre Ulma și Straja. Câte-un broscoi mai îndrăzneț, apărea pe câte o frunză lată de brusture și orăcăia de răsuna toată lunca. Părea că și el era fericit că primăvara s-a instalat definitiv la noi. Aurel și Vasile luau de pe prund câte o lespede și-o aruncau pe suprafața lină a apei să vadă de câte ori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care se arătau în înaltul cerului fără margini nu puteau ascunde seninătatea și frumusețea acelei zile. Un stol de vrăbiuțe, una și una, apărute ca din senin se lăsaseră jos, ciuguliră ceva foarte repede, apoi de pe niște frunze mari de brusture înghițeau în voia lor câte o picătură de apă rămasă de la ploaia ce bătuse în rafale în timpul nopții. Carlina mergea pe o străduță îngustă, lăturalnică, pe unde se aflau case pe dreapta și pe stânga. Salută în trecere câteva persoane
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână cât piua de mare ;/ urechioarele, cât frunza de brusture ;/ ochii mari, cât niște cepoaie ;/ niște dinți colțați, cât teslele de mari ;/ testiculele, cât niște ulcioare ;/ penisul gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p. 49)"/>. Există o voluptate a sperierii evreului fie cu apariția lupului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
are o semnificație specială pentru Alfonso. Odată ce terminăm cu trebăluiala și ne privim unii pe alții în lumina pâlpâitoare a focului, Alfonso anunță că a venit timpul să luăm masa și ne întinde la fiecare câte o frunză mare de brusture. „Aici veți pune ofrandă către Urusona” ne comunică și începe să ne împartă din mâncare la fiecare. „Puneți fiecare pe frunză câte șapte boabe de strugure, un măr și o bucată de cozonac”, adăugă, făcând și el același lucru. Odată
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de la poziția nr. 07.14 (poziția nr. 11.06). ... d) Unele plante și părți de plante, chiar folosite uneori în scopuri culinare, cum ar fi busuiocul, limba-mielului, isopul, diverse specii de mentă, rozmarinul, virnanțul, salvia că și rădăcinile uscate de brusture (Actium lappa) (poziția nr. 12.11). ... e) Algele comestibile (poziția nr. 12.12). ... f) Varză cu rădăcina comestibila, sfecla furajera, rădăcinile furajere, fânul, lucerna, trifoiul, dulcișorul, varză furajera, cafeluțele, măzărichea și produsele furajere similare de la poziția nr. 12.14. ... g
ANEXĂ nr. 7 din 5 ianuarie 2000 LEGUME, PLANTE, RADACINI ŞI TUBERCULI ALIMENTARI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166449_a_167778]
-
SIMILARE, ÎN STARE PROASPĂTĂ SAU REFRIGERATA. 0706.10 - Morcovi și napi 0706.90 - Altele Rădacinoasele comestibile proaspete sau refrigerate de la această poziție sunt, îndeosebi: morcovii, napii, sfecla roșie pentru salată, barba-caprei, țelina, ridichile luceafărul, hreanul, hreanul de Japonia (Stachys affinis), brusturele (Arctium lappa) și păstârnacul (Pastinaca sativa). Aceste produse se clasifică la această poziție, indiferent dacă frunzele lor au fost sau nu curățate. Poziția nu cuprinde: a) Țelină de la poziția nr. 07.09. ... b) Rădăcinile de brusture conservate provizoriu (poziția nr.
ANEXĂ nr. 7 din 5 ianuarie 2000 LEGUME, PLANTE, RADACINI ŞI TUBERCULI ALIMENTARI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166449_a_167778]
-
de Japonia (Stachys affinis), brusturele (Arctium lappa) și păstârnacul (Pastinaca sativa). Aceste produse se clasifică la această poziție, indiferent dacă frunzele lor au fost sau nu curățate. Poziția nu cuprinde: a) Țelină de la poziția nr. 07.09. ... b) Rădăcinile de brusture conservate provizoriu (poziția nr. 07.11) ... c) Produsele furajere de la poziția nr. 12.14. ... 07.07 - CASTRAVEȚI ȘI CASTRAVECIORI, PROASPEȚI SAU REFRIGERAȚI. Poziția nu cuprinde decât castraveții și castraveciorii în stare proaspătă sau refrigerata. 07.08 - LEGUME CU PĂSTAIE, CURĂȚATE
ANEXĂ nr. 7 din 5 ianuarie 2000 LEGUME, PLANTE, RADACINI ŞI TUBERCULI ALIMENTARI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166449_a_167778]
-
De exemplu: coriandru, castane, măceș, dracilă etc. ● Rădăcinile (radix), rizomii (rhizoma), bulbii (bulbus) și tuberculii (tubera) se recoltează toamna, la sfârșitul perioadei de vegetație, când sunt mai bogate în principii active sau primăvara, înainte de intrarea în vegetație. De exemplu: tătăneasă, brusture, cicoare, lemn-dulce etc. 4. Condițiile de calitate se referă la: ● caracterizarea biomorfologică și botanică a speciilor: aspect, culoare, miros, gust, descriere botanică macro- și microscopică, puritate (corpuri străine și impurități minerale); ● caracterizarea chimică a produselor include determinarea cantitativă a compușilor
ORDIN nr. 170 din 11 iulie 2011 privind aprobarea Ghidului de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]