357 matches
-
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Bucșani. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Dâmbovița, pe teritoriul nord-estic al satului Bucșani și cel sud-vestic al localității I.L. Caragiale, în apropierea drumului național DN72, care leagă municipiul Târgoviște de Ploiești. Zona a fost declarată sit de
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Bucșani. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Dâmbovița, pe teritoriul nord-estic al satului Bucșani și cel sud-vestic al localității I.L. Caragiale, în apropierea drumului național DN72, care leagă municipiul Târgoviște de Ploiești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
22 martie 2012, s-a realizat aici prima eliberare a zimbrilor din România. Aici s-au filmat câteva secvențe din filmele "Frații Jderi" (1974) și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975). Se găsesc - având un regim de semilibertate la Neagra - Bucșani (județul Dâmbovița) și de captivitate la Valea Zimbrilor din Vama Buzăului (județul Brașov) precum și în Pădurea Slivuț - din Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” (județul Hunedoara).
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
de consangvinitate, toate fiind descendente din doar 12 indivizi. Din acest motiv zimbrii actuali au o diversitate genetică limitată, fiind foarte vulnerabili la boli. În România, zimbrii pot fi admirați în Rezervația Dragoș-Vodă de la Vânători Neamț, în Rezervația Neagra de la Bucșani, Dâmbovița (cea mai mare rezervație din România ca număr de exemplare ), în rezervația Valea zimbrilor din Vama Buzăului, Brașov, la Hațeg - Slivuț, la Grădina Zoologică din Târgoviște, două exemplare la Grădina Zoologică din Reșița și două exemplare la Grădina Zoologică
Zimbru () [Corola-website/Science/297420_a_298749]
-
din bazinul Ialomiței, care au fost atestate în documentele din secolele XIV-XVI, nu mai există în prezent, zona fiind printre cele mai expuse depopulării din cauza năvălirilor și a condițiilor climaterice grele. Iată cîteva exemple: Bădeni, Băicești, Bălești, Berceni, Blagodești, Buciumeni, Bucșani, Căcați, Cacaleți, Căscioare etc. În același mod, Ion Conea a demonstrat că unele sate din Vrancea (Grumaz, Călugărul, Mardoiu), consemnate în hărți din secolele XVIII-XIX nu mai pot fi identificate astăzi, ceea ce înseamnă că nu mai există. Extragerea întregului material
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele de locuri romînești cunosc și ele ezitări în ceea ce privește scrierea potrivit regulilor ortografice. Deși normele ortografice recomandă scrierea sufixului de origine locală -eana, -eanu, -ean inclusiv înainte de ș sau j, Dicționarul geografic grafiază numele formate cu acest sufix fără e: Bucșana, Crișana, Botoșana, Răcușana, Dîrjana, Lujana, Oteteleșanu, Cireșanu, Perișanu, Lupșanu, Trotușanu, Transfăgă rășan, Cojanu, Mureșanu, Mureșana etc. Alte exemple: Ciacova, Ciaracio, Ciarda, Ciatarie (deci ci înainte de a) - dar Cean, Ceanuța, Cearîngu, Ceardac, Ceataricu (așa dar ce înainte de a); Giacăș, Giambașu, Gialacuta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
personajelor lui Shakespeare (Psihologia morbidă). Lui C. Stamati-Ciurea i se tipăresc mai multe nuvele, cu proză colaborează și V. Grigorescu-Elvir, Anton Bacalbașa, Gh. Bengescu-Dabija, V.A. Urechia. Poeții revistei sunt Cincinat Pavelescu, C. Cantilli, Ludovic Dauș, N. Burlănescu-Alin și C. Bucșan. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289318_a_290647]
-
dealurilor Munteniei și Olteniei 18. Dealurile Buzăului Cernătești Buzău, Zărnești Buzău, Râmnicu Sărat Buzău 19. Drăgășani Dealu Mare Boldești Prahova, Valea Călugarească Prahova, Urlați-Ceptura Prahova, Tohani Prahova, Cricov Prahova, Breaza Buzău, Pietroasa, Merei Buzău, Zorești 3 centre distincte: Costești Argeș, Bucșani Dâmbovița, Valea Voievozilor Dâmbovița 20. Ștefănești Ștefănești Argeș, Topoloveni Argeș, Valea-Mare Dâmbovița 21. Sâmburești Sâmburești Olt, Dobroteasa Olt 22. Drăgășani Drăgășani Vâlcea, Gușoieni Vâlcea, Măciuca Vâlcea, IancuJianu Olt un centru distinct: Jiblea 23. Dealurile Craiovei Banu Mărăcine Dolj, Brădești Dolj
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
așeza în picioare cu spatele la ușa celulei sale. Aici aștepta cu inima la gură să fie chemat la interogatoriu de gardianul căruia i se spunea “caraliu”.. Conform referatului Direcției Regionale Galați a securității și semnată de Locțiitorul Procurorului general, General Maior Bucșan, de Secretarul General-Maior MAI Nicolschi, de Secretar General MAI, Colonel Negrea și Secretarul comisiei, Colonel Nedelcu, se propune să i se fixeze loc de muncă pentru 36 de luni. Astfel tatălui meu i se întocmește dosarul penal P 14 240
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
, Cincinat (20.X.1872, Risipiți, azi Milcovul, j. Vrancea - 30.XI.1934, Brașov), poet. Este fiul Paulinei (n. Bucșan) și al lui Ion Pavelescu, inginer. Între 1883 și 1891 urmează Gimnaziul „Dimitrie Cantemir” și Liceul „Sf. Sava” din București. Pe când era încă elev, semnând cu pseudonimul P. C. de la Milcov, a debutat cu poezia Visuri triste în „Biblioteca familiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
Voința Craiovei”, „Ritmul vremii” ș.a. Mai ales înainte de 1900 traduce versuri de La Fontaine, Jean Richepin, François Coppée, Heine ș.a., precum și un roman, Roza din Grenada de Jean Rameau, tipărit în foiletonul ziarului „Țara” (1894). A mai semnat Anonimul mijlociu, C. Bucșan, Cinci-Natus, P. Cincinat de la Milcov, De la Milcov, Excelsior, Marțial, Petron, Un anonim pauper, Ion și Cincinat (împreună cu I.L. Caragiale) ș.a. Este unul din inițiatorii, în 1908, ai Societății Scriitorilor Români. La propunerea lui Octavian Goga, în 1927 i se decernează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
1993, Colind, 4-5/1993) și Tristan Tzara (Introducerea lui Don Quichote, 2-3/1993), cu o prezentare semnată de Ioan Dănilă. Revista cuprinde de asemenea articole cu valoare documentară despre Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, N. Iorga, Gala Galaction, semnate de Andrei Bucșan, Al. I. Amzulescu, Paul P. Drogeanu și o rubrică nepermanentă, intitulată „Semnal”, unde sunt prezentate apariții editoriale, prin colaborarea lui Iordan Datcu și Nicu Ploscariu. Publicistică și eseuri cu caracter istoric, etnografic, sociologic, religios, pe teme culturale și artistice, semnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286700_a_288029]
-
1959; Cezar Bolliac, București, 1962; Teatru, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1966; Cântece și flăcări, București, 1968. Traduceri: A. Slavutschi, Povestirile lui Ivan Corobov, București, 1952 (în colaborare cu Domnica Curtoglu); A. Arbuzov, În ajun, București, 1957 (în colaborare cu Ludmila Bucșan); Vsevolod Vișnevski, Tragedia optimistă, pref. Horia Deleanu, București, 1957 (în colaborare cu Svetlana Marosin); Ciju Su-Cen, Cincisprezece mii de monezi, București, 1958 (în colaborare cu S. Balter); P. Malearevschi, Pasărea de piatră, București, 1959 (în colaborare cu Ludmila Bucșan); Romain
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Ludmila Bucșan); Vsevolod Vișnevski, Tragedia optimistă, pref. Horia Deleanu, București, 1957 (în colaborare cu Svetlana Marosin); Ciju Su-Cen, Cincisprezece mii de monezi, București, 1958 (în colaborare cu S. Balter); P. Malearevschi, Pasărea de piatră, București, 1959 (în colaborare cu Ludmila Bucșan); Romain Rolland, 14 iulie, în Teatrul revoluției, pref. Ion Ianoși, București, 1966. Repere bibliografice: Dragoș Vrânceanu, „În halat și papuci”, CRE, 1933, 1 964; Mihail Sevastos, „În halat și papuci”, ADV, 1933, 15 197; Pompiliu Constantinescu, „Constanța”, VRA, 1936, 431
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
cel Mare al unui profesor de istorie, Alexandru Andronic, în loc să apară în revista de specialitate pentru care fusese scris, e publicat într-o gazetă de șantaj, lucrată în aceeași tipografie. Șocat de câteva greșeli de tipar, un pirat economic, Grigore Bucșan, crede că pseudotoponimul Protar e o aluzie la o afacere necurată a sa. Pentru mușamalizarea lucrurilor, el se lansează în demersuri de mituire, de pe urma cărora, prin intervenția unei admiratoare istețe, studenta Magda Minu, profesorul profită cu inocență din plin, subvenționându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
PAVELESCU, Ion I. (1889, București - 29.I.1924, Râmnicu Sărat), poet și epigramist. Frate cu poetul Cincinat Pavelescu, P. era fiul Paulinei (n. Bucșan) și al lui Ion Pavelescu, inginer. Fire liniștită, a dus un trai mai degrabă retras, cu discrete manifestări în viața publică. Șef de cabinet la Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor (1911), evita să iasă în lume, deși, cu șarmul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
TRIBUNA, revista apărută la București, săptămânal, din 20 martie 1915 până în 3 iulie 1916. În 1915 se specifică: „apare sub îngrijirea unui comitet”, iar în 1916: „apare sub îngrijirea d-lor dr. Constantin Bucșan, dr. Onisifor Ghibu și Gheorghe Popp”. În articolul-program A treia „Tribuna”, redactat de Gheorghe Popp, se precizează: „Aceasta e a treia «Tribuna». Ea va fi stăpânita de unitatea unei doctrine, de claritatea unei conștiințe, de mândria unei continuități, a unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
D. N. Ciotori, Ion Iosif Șchiopul, Oct. C. Tăslăuanu, Octavian Goga, Al. Cazaban, Laurian Gabor, contribuții de cultură și istorie dau G. Sima, N. I. Rusu, I. I. Șchiopul, Virgil A. Popescu, Ion Moța, Onisifor Ghibu, Gh. Popp, Emil Panaitescu, Constantin Bucșan, I. U. Soricu, Nicolae Iorga, Gh. Pădure, Ioan Stătescu, Vasile Mangra, Atanasie Popovici, G. Bogdan-Duică, Pamfil Șeicaru (un articol polemic despre Tudor Arghezi), G. Opran. Redactată la Arad și tipărită la București și Craiova, Ț. este pusă în totalitate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
Proces-verbal `ncheiat la 15-16 iulie 1952, `n Adunarea Generală a Organizației de Bază nr. 15, pentru prelucrarea articolului redacțional apărut `n «Sc`nteia» din 3 iunie 1952”, publicat de Marius Oprea `n Interval, nr. 11/2000, pp. 91, 93). Sorin Bucșan, „România `n păienjenișul serviciilor de spionaj hitleriste”, `n Pentru Patrie, nr. 1, ianuarie 1983, pp. 22-23; nr. 2, martie 1983, pp. 20-21; Ștefan M. Găbrian, „Din agenda unui comisar de siguranță” (1-3), Pentru Patrie, nr. 3, martie 1983, pp. 20-21
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
texte era de altfel mărturisit: „Dorim să aducem, și pe această cale, modesta noastră contribuție la stimularea unei opinii de masă combative, a unei vigilențe cetățenești, revoluționare, pentru prevenirea, respingerea și demascarea oricăror acțiuni ostile `ndreptate `mpotriva patriei noastre” (Sorin Bucșan, art.cit., nr. 1, ianuarie 1983, p. 22). `ncercarea legionarilor și a germanilor de a schimba `n favoarea lor situația din România `n ultima parte a războiului a fost apreciată drept o „acțiune aventuristă” (Florin Constantiniu, „Victoria insurecției din august
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unchiului soției sale, Alexandru al II-lea Mircea, și a murit - avea doar 23 de ani - la Jiliște în 1574170) sau luptând contra grupărilor adverse (banul Detco din Izvorani a stat alături de Craiovești până la sfârșit 171; marele clucer Badea din Bucșani - numele soției nu ne este cunoscut, dar a avut un fiu, pe Udriște pitarul - a murit la Șerpătești, bătându-se cu boierii aflați de partea Doamnei Chiajna 172) sau a Domnilor pe care voiau să-i înlăture de pe tron (între
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ivașco Ceparul (nepot al marelui logofăt Teodosie Rudeanu și înrudit cu Bălenii) - era mare medelnicer când a fost omorât -, cel însurat cu Slamna, fiica marelui stolnic Dumitrașcu Filipescu (îi venea, deci, cumnat lui Pană Filipescu), și marele ban Preda din Bucșani, căsătorit cu Zamfira, fiică a logofătului Dragu din Crăcani. Tot într-o luptă, cea de la Zărnești din 1690, a murit și aga Constantin Bălăceanu, ginere al lui Șerban Cantacuzino (era însurat cu Maria), și dușman înverșunat al lui Constantin Brâncoveanu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
două ori: întâi cu Ilinca și apoi cu Maria din neamul Dudeștilor (era fiica logofătului Radu Dudescu și nepoată a lui Dumitru Dudescu, fixat - pentru nereguli în „istoria financiară” a țării); știm, la fel, că marele portar Pătrașcu Urziceanu (un Bucșan), pe care oamenii Voievodului l-au spânzurat la Mănăstirea Snagov în 1680, a fost însurat cu Anghelina, fiica lui Colțea Doicescu; știm că soția vistiernicului Hrizea Karydă din Popești, mama viitorului cronicar Radu Popescu, era o Băleancă (fiica marelui ban
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
semnul întrebării. Marele stolnic Barcan din Merișani, inamic al lui Radu Mihnea (căruia îi și găsise un contracandidat în persoana lui Mihai Cămărășul, va sfârși însă, de sabie în 1611, din porunca Voievodului), a avut un fiu, pe Pătrașcu din Bucșani 252. Fiii marelui vornic Udrea din Boldești - combatant și el, împreună cu Radu de la Afumați, contra turcilor -, născuți dintr-o mamă nenumită, au ajuns și ei dregători: Barbu - mare comis, Dragomir - mare postelnic, Crăcea - mare paharnic. Urmași direcți (chiar dacă ignorăm prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pământ din Negoiești), iar Doamna Ilinca, soția lui, era legată de stăpânitorii din Bucov și Mănești (C. Gane). Să adăugăm și zestrea primită de Neacșa, nevasta lui Neagoe (sau Neagoi ori Negoiță) postelnicul, din partea rudelor ei, boierii din Merișani și Bucșani. Când bunicul ei se afla pe tronul țării Românești, Domnița Marica, trăitoare la Curte, era în floarea vârstei (Ștefan D. Grecianu), iar doi ani mai târziu devenea soția (s-o socotim răspunzătoare pentru această alegere pe Stanca Brâncoveanu-Cantacuzino) lui Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]