1,311 matches
-
Farmec dând cărării strâmte,/ Și afară doar de ele/ Nime-n lume nu ne simte./ Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos.[ ... ] Iată lacul. Luna plină,/ Poleindu-l, îl străbate;/ El
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
oricum altă șansă nu are decât a exilului, iar vecinul ahtiat de viață, tocmai dorea să-și mărească curtea. Însă pentru splendori naturale, Lupul trebuie să atace în haită, altfel nu se aseamănă cu oamenii. Coarnele Caprei se pot face bucium și nu este tocmai indicat să se mai cânte doina cea de jale, tocmai acum când Europa a aflat că Delta Dunării, Curba Carpaților și Marea Neagră privesc Cerul, chiar din Centrul ei. Poate că știe el Lupul de ce a trecut
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
-voi găsită în poezii, după trecerea mea. Renăscută de-oi fi în veacuri de vremuri apuse, Căta-voi durerea dorurilor rămasă încă în zbucium, Iar tristețea vieții și moartea lăsa-le-voi duse, Sub adâncul nopților, pe-ndoliata jale de bucium. Referință Bibliografică: SEARA ULTIMEI NOPȚI / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2187, Anul VI, 26 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SEARA ULTIMEI NOPȚI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362138_a_363467]
-
i-au fost Dascălii, părinții ! Avea prea mulți adulatori, de-aceea eu nu l-am atins Doar când l-au părăsit aceia...l-am găsit singur...părul nins Mă bucur că numai în gânduri, Poete-rar, te-ai sinucis Se-aude bucium, sună goarna : de azi mai ai, enorm de scris ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.S.E.Fil.România & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Oricine dorește, poate folosi poeziile mele (menționând numele meu), chiar să
(EU NU !) M-AM SINUCIS ÎN GÂNDURI NE SPUNE SCR.ÎNV.CONSTANTIN STANCIU. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365326_a_366655]
-
multe obiceiuri strămoșești, iar locuitorii se numesc moți, denumire ce vine de la chica, moțul de păr pe care îl purtau în trecut bărbații din bazinul Arieșului. Bazinul râului cuprinde o regiune minieră foarte importantă - Roșia Montană, Baia de Arieș și Bucium - bogată în aur, argint și alte minerale. Orașul Câmpeni este un oraș cu mare încărcătură istorică, datorită luptelor sociale ale moților din secolele XVII - XIX; este o localitate cu o mare rezonanță emoțională în sufletul multora, pentru frumusețea peisajului, dar
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
erau mai bogate. După ce cădeau la înțelegere, fata era invitată la joc și apoi cântărită pe o scândură, în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Moții aveau credința că cele târguite pe culmea Găinii aduceau noroc. Femeile cântau din bucium chemând oaspeții, anunțând începerea sărbătorii, fiindcă tulnicele se foloseau, în general, pentru semnale, chemări. Un loc - simbol a fost și a rămas, acest munte supranumit și Muntele dragostei, prilej de bucurie, de cântec, de dans. Tulnicele - vechi instrumente muzicale de
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
-i curge cerul, prin stânci înnourate, Izvoarele îi cântă-n murmur, în susur lin de ape, Prin munți cutreiera la stâne, ciobanii-i cântă dorul, Din piepturi îi răsună Doina ce-a dezmierdat poporul. Pe câmpuri lin vuiește vântul și buciumul răsună, Sunând în taină-a sa sosire cu basmul său cunună, Un mândru voievod domnește prin slove-a sa psaltire, Nemuritor e tot românul prin ochi plini de iubire. La teiul cel bătrân sosește din când în când în vară
LUI EMINESCU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366564_a_367893]
-
bine să-l continui Dar nu pentru plăcerea ca sufl etul să-ți chinui, Ci spre-a-ți salva moșia și a-ți urma destinul Pe un pământ pe care doar tu ai fost stăpânul. La vremuri de restriște când buciumul răsună Refuză să mai guști cupa cu mătrăgună, Ce zilnic ți-o oferă gloate de buni amici Ce sunt bine plătite de sfinții venetici. Continuă cu versul, schimbă-ți însă Fecioara Ce-arată ca o babă când ție-ți arde
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
amici Ce sunt bine plătite de sfinții venetici. Continuă cu versul, schimbă-ți însă Fecioara Ce-arată ca o babă când ție-ți arde țara Căci bogătașii lumii cu armele în dinți Doresc în România doar sclavi fără părinți! Când buciumul pe dealuri cheamă la libertate De sacrificiul nostru nu te-ndoi, fârtate, Ne-om strânge împreună și vom găsi voinicii Să-ngenunchem tâlharii, și cu ei inamicii! Cu coasa și pistolul se apără o țară Nu cu o rugăciune rostită
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
în oaze luminoase, acolo unde se lasă ispitit de noile izvoare ale inspirației. Lirismul subtil, filtrat printr-un „ochi transcendent”, ne prezintă un poet stăpân pe mijloacele stilistice, deschizându-și astfel calea spre adevărata personalitate poetică. „Ca un sunet de bucium aș striga / dar glasul mi-e alb / și nu pot să-l aud, / dar ochii mi-s înalți / până la cer / și nu pot să-i ating,/ și nu pot să le plâng eu menirea, / Ca sunetul de bucium aș striga
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
sunet de bucium aș striga / dar glasul mi-e alb / și nu pot să-l aud, / dar ochii mi-s înalți / până la cer / și nu pot să-i ating,/ și nu pot să le plâng eu menirea, / Ca sunetul de bucium aș striga) Cuvintele au o curgere molatică, revărsându-se în albia alchimică, cu infinite reprezentări în conștiința estetică. Aplecat „peste umărul înserării”, contemplă, fără a aluneca în apele tulburi ale disperării... cum „drumul vieții trece prin mine”, căutând pretutindeni „trupul
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
o duc greu dulce Românie cum ai spus și tu dusă-i pe vecie pururi și amu sloboziți la gură veșnic epigoni caimac în scursură săraci dar coconi rai ar fi fost țara locu-i ideal ce-ar mai suna sara buciumul pe deal dacă noi bădiță n-am fi fost aici fragedă mlădiță din stejari pitici Referință Bibliografică: ce să-ți spun eu ție?... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
CE SĂ-ŢI SPUN EU ŢIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361730_a_363059]
-
Acasa > Strofe > Creatie > DIALOG Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 778 din 16 februarie 2013 Toate Articolele Autorului rămâi-mi-a zis codrul la sânul meu pe veci, rămâi să te fac bucium în dimineți cu soare uitat prin rămurele, mai vino și mai treci să-mi cânți și veșnicia și dorul de izvoare. de n-ar mai veni toamne, eu sigur aș rămâne, să-ți cânt doina și dorul cu glasul trăgănat
DIALOG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351914_a_353243]
-
Redactor și colaborator la alte reviste din țară și străinătate. Colaborator la posturi de radio. Poeziile ne prezintă Preotul, Creștinul, Omul, Românul. Mi s-au lipit de suflet. Iată una dintre ele: DIN SUFLET ORIȘICÂND RĂSUNĂ Din Basarabia răsună Un bucium peste plai străbun, Parcă din ceruri se adună Și îngerii și Tatăl Bun. Din Basarabia răzbate Ecou de frate pân' la cer, Iar Prutul inima împarte În mare jale și mister Din Basarabia se vede Salutul fratelui cuprins De dorul
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
Ecou de frate pân' la cer, Iar Prutul inima împarte În mare jale și mister Din Basarabia se vede Salutul fratelui cuprins De dorul sfânt în care crede Și de oftat pe veci nestins. Din Mama Țară tot răsună Alt bucium peste plai straăbun, Parcă din ceruri se adună Și îngerii și Tatăl Bun. Este atât de complexă și de profundă personalitatea preotului Radu Botiș, încât demersul meu se va limita doar la câteva aspecte, poate nu cele mai relevante din
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
este cinste și plecăciune demnă în fața istoriei, a vetrei de unde am văzut lumina zilei. Patriotismul este statura ta dreaptă oriunde te-ai afla pe pământul acesta: bogat ori sărac, fericit ori cuprins de amărăciune și neîmpliniri. Da, purtăm în suflet buciumul și doina noastră, desprinse dintru legendare începuturi, pământul binecuvântat pe care au călcat picioarele Sfîntului Andrei-Apostolul Românilor, apăratorii lui Tudor, drepții lui Cuza, Sfinții Români ai lui Hristos, amintirea grijii mamelor la căpătâiul pruncilor, sărbătorile noastre creștine întru bucuria Învierii
REVISTA SLOVA CRESTINA , IZVOR DE LUMINA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352253_a_353582]
-
George Barițiu a crezut că a reușit să îl potolească pe Avram Iancu, dar acesta din urmă pleacă la 5 iunie 1848 din Sibiu, hotărât să organizeze o rezistență armată în munți. La 6 iunie, Avram Iancu vorbește populației din Bucium Cerbu, împotrivindu-se unirii Ardealului cu Ungaria și arătând cele petrecute la Mihalț. Moții știau deja de masacrul de la Mihalț, atmosfera fiind tensionată în urma acestui eveniment nefericit. Alte zvonuri referitoare la abuzurile soldaților secui au făcut ca sângele să fiarbă
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
fost la început, materie moartă. ( respiră adânc ) Acum mai putem, mă întreb, să spunem că materia vie, conștiința este superioară materiei stelare ? (după un timp, se scarpină după ceafă. Undeva pe dealurile din apropiere se aude cântecul trist al unui bucium) CONSTANTIN BRÎÂNCUȘI : Ei, drăcia dracului, parcă n-ar fi așa... (încurcat) Dar materia conștientă și gânditoare oglindește cealălaltă materie, materia moartă, nu ?... (rămâne trist, privind înaintea lui, ca și cum și-ar fi adus aminte de ceva ce-l îngrozește ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
și o ființă sărmană, și o fiară. S-ar mai putea încă o dată sinucide, cum a mai făcut-o în al doilea război mondial, când atâtea popoare s-au sinucis prin mințile de care erau conduse.( sunetul stins al unui bucium se pierde în depărtări) CONSTANTIN BRÂMCUȘI : Cei mai vinovați de destinul lumii sunt conducătorii de popoare. Aceștia sunt marii criminali ai omenirii. (respiră adânc, gâjâit) Cum să spun eu, omul să fie neiertător cu aceia care de începuturile lumii nu
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Care au trăit mai înainte, cuminte - / Și cum nu au trăit niciodată îndeajuns / / au rămas printre noi / Să trăiască și prin cuvinte - // Și a mai existat o limbă / A tuturor limbilor / De aceeași limbă / Care bătea clopotul, / Sau toaca, / Sau buciumul, / Sau plugul, / Sau sabia, / Sau doina, / Sau altor scorburi înalte / ale inimii, le dădea foc / să ne lase cuvintele, pe pământ, / calde, / să le coacem în vatră, / să punem pe ele sarea lacrimlor, / să le dăm să le guste / lumii
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
se ascund Și plâns, și cântec împreună Acestea toate te străpung, În suflet îți produc furtună. - În al clopotelor dangăt lung E o arhivă-ntreagă de credință, Că multe vieți nu îți ajung, Să-ți înțelegi a ta ființă. - Al buciumului cântec de seară, Ce îți aduce somnul lin, În scurta noapte de vară, Din viața când eram copil. - În drumul stelelor pe cer Am mers călătorind agale, Fără un țel sau un reper Prin nesfârșita, Lactee Cale. Moldova Veche 2003
VECHI AMINTIRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346621_a_347950]
-
335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului E mare sărbătoare azi în țară, Decembrie întâi, o zi cu soare. Pe vatra vechii Dacii, milenară, Români, veniți la sfânta adunare! Din Alba Iulia ne vine zvonul, Un zvon aprins, de buciume purtat, Căci de la Burebista ori Brav Domnul Același dor din veacuri l-am oftat. În ziua-aceasta soarele-i mai vesel Și gerul iernii parcă-i mai domol; În inimile noastre arde-un țel, Purtat prin vremuri de-al simțirii
1 DECEMBRIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351009_a_352338]
-
toate acestea duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel"). Echivalentele toamnei sunt memorabile mai ales prin modulațiile sonore "bucium", "târție", "răgete", "sună dogit", care converg spre un vaier cosmic dezlănțuit. Prezența sinesteziilor se afirmă în această poezie descriptivă, elementele vizuale ale pastelului fiind transpuse în analogii auditive ce stârnesc plăceri, volens nolens, relația poet-societate implică nu rămânerea nemijlocită la
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ridică-te, Ștefane, Scoală, Măria Ta! Că țara ta doarme! Cum poți îndura Să vezi răstignită Moștenirea ta? Ridică-te, Ștefane! Doar tu poți aduna Plăieșii la arme, Că țara ta doarme! Sună din bucium Moldova să scoale; Luptă și zbucium! Adună-ți din oale Și ulcele de lut Moaștele-ți sfinte, Ieși din morminte Cu tine să lupt! Ridică-te, Ștefane! Școală-te, Înălțate! Trezește-te, Ioane! Ne sug pe la spate, Averile toate, Vampirii
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
care tăifăsuim coacerea ce nu cruță vremii, căpăstrul legat de hornul colibei din mijlocul lunii unde se strâng din când în când cerbii rostogolindu-se-n tine, ca-ntr-o petrecere blândă cu apă și miriști Patria-i ocol de bucium consemn la intrarea-n cetate ! Referință Bibliografică: Patria II / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PATRIA II de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356007_a_357336]