2,036 matches
-
în memoria părinților mei, învățătorii Eleonora și Virgil Cernat Cuvânt înainte Profesorul Ion Cernat continuă să scrie; acum își îndreaptă atenția spre locurile în care a deschis ochii spre lume. Sub titlul „Pe Valea Dunavățului. Lunca, sat al bejenarilor bucovineni”, Ion Cernat alcătuiește, cu migală și pricepere „povestea” oamenilor și a locurilor. Prilejul îl oferă împlinirea a 225 de ani de la atestarea venirii primilor bejenari (8 noiembrie 1784). Sensibilitatea actorului la eveniment o vedem amplificată și de refacerea inversă a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Prof. univ. Ioan Ciuperc Universitatea „Al i. Cuza” Iași Introducere: Justificarea gestului de a scrie această carte Mai mult decât alții, din aceeași comună sau din comunele învecinate, luncașii „dorneni” au vrut să aibă cartea lor, istoria lor de bejenari bucovineni, ajunși, prin muncă îndârjită, prin învățătură, să dobândească respectul de sine și respectul celor în mijlocul cărora s-au așezat, să arate lumii că ei nu sunt numai clăcași lipsiți de pământ, legați de moșia boierească, sunt și cei care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mi-a pus la dispoziție documente din arhiva primăriei, fără de care nu s-ar fi putut scrie despre situația actuală și de perspectivă a comunei Filipeni. Lucrarea cu caracter monografic „Pe Valea Dunavățului: Lunca, sat de colonizare târzie, al bejenarilor bucovineni” înfățișează multiple aspecte din viața oamenilor din mai vechea și actuala comună Filipeni, cu accent mai mare pe satul Lunca, satul de reședință, dar, pornind de la realitățile istorice ale zonei, a fost necesar să înscriem, pe baza documentelor istorice, așezările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gratuite care nu au acoperire în documente, dup cum m-am ferit de interpretări forțate sau false, de accentuarea unor cauze care sau dovedit ulterior că vin din insuficienta cunoaștere a fenomenelor socialpolitice, în special cele legate de plecarea bejenarilor bucovineni din satele lor de baștină. Migrațiile sezoniere și definitive au fost o realitate a istoriei românilor, o constantă, nu o excepție, și, migrând românii între români, fenomenul nu poate fi privit drept catastrofic. Economia lucrării m-a determinat să insist
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lor, după documentele istorice) Filipeni, unde era reședința boierului Rosetti, Fruntești (ambele sate răzășești) , Lunca cu Dobreana, Slobozia, apărut în secolul al XVIIIlea, Valea Boțului (robi țigani eliberați). Satul de reședință al comunei Filipeni este Lunca (satul format din bejenari bucovineni, începând cu 1785), iar confuzia între Lunca și Filipeni vine de acolo că, de regulă, numele satului de reședință d numele comunei. Se aude tot mai des: „Mă duc la Filipeni”, dar de fapt merge în satul Lunca. La această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prisacă (și acum în gura Știubienei era o stupină!), boierii din familia Rosetti aveau aici o moară, acareturi și locuințe pentru argați și slugi. Până la sfârșitul secolului al XIXlea, Știubiana era sat, acolo au locuit și câteva familii de bejenari bucovineni, pân a se aduna toți în satul Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După vii, Fundu Sârbului (mulți sârbi și bulgari au alcătuit sate în Moldova, aici trebuie să fi fost un sârb rătăcit!). Poienile Brânzei (loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără să-i știm cu precizie originea, însă este posibil să fie autohton, preroman sau preslav. Stâna, ca mod de organizare a producției și a vieții sezoniere la luncași, a fost descrisă de Olimpia Bădăluță: „Crâmpeie din povestea venirii bejenarilor bucovineni pe valea pârâului Dunavăț, le-am ascultat în multe seri, din primăvar și până toamna târziu, când, copil fiind, eram duși de către părinți la stână. Stâna, așa cum am apucat-o eu, era o încăpere rotundă, de obicei, făcută din pari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de până la 30 de gospodării (150 locuitori!). Și vatra de sat nu ocupa mai mult de 36,6 ha (media) și fiecare gospodărie ocupa în medie, în vatra satului, 0,88 ha. O particularitate a satului Lunca, format de bejenari bucovineni din mai multe sate, o constituie gruparea gospodăriilor în cuiburi de rudenie și cunoștințe, după satele de plecare. Acest sistem de dispunere spațială a dus la unirea cuiburilor de locuințe într-o singură vatră de sat, dând naștere unei așezări
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cereale, stocarea furajelor, adăposturi pentru vite, aveau și o moară de apă pe Dunavăț, cu siguranță, deoarece pârâul Știubiana are un debit nesemnificativ. Tot acolo au fost construite locuințe pentru cei angajați de boieri, o parte erau chiar dintre bejenarii bucovineni, - slugile și argații - care lucrau acolo unde era „treaba și voia boierului”, după o formulă din vechile documente care vorbesc despre raporturile dintre boieri și țărani. După reforma agrară din 1864, când țăranii au devenit proprietari asupra suprafețelor de teren
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau datori proprietarilor cu zeciuiala, claca, alte dări și plocoane, după obiceiul vechi, înscris în legile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înscriși cu prenumele și în loc de nume de familie s-a trecut fiul lui.., porecla, un defect fizic, funcția, originea etc., găsim pe Apostol Bejenar precum și pe Dumitru Funar care, cu siguranță, sunt veniți din Ardeal sau Bucovina. După venirea bejenarilor bucovineni (1784-1820), unele familii au fost așezate de boierul Ștefan Rosetti sau de urmașul lui în Slobozia, în tiubiana, poate chiar și în Runc. După eliberarea și împroprietărirea țăranilor la 1864, aceste familii s-au așezat în satul Lunca, alături de toți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rotunjiseră averea prin cumpărarea unor părți din moșia Filipeni, dobândiseră mici titluri de căpitan, agă, postelnicel, vorbeau în numele comunității în relațiile cu autoritățile și boierii. Din rândul acestor familii sau desprins Ion Ciuchi, cel care i-a dus pe bejenarii bucovineni pe moșia lui Ștefan Rosetti și care lasă mărturie despre aceasta într-o carte bisericească, Dumitru Corniță care lasă însemnări despre bejenarii veniți în 1784 și despre stabilirea lor în lunca Dunavățului. Procesul de sărăcire a unor familii răzășești s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
regimul comunist, care avea ca obiectiv nivelarea tuturor prin ștergerea deosebirilor sociale. Răzeșii din Fruntești s-au legat de poziția socială până în 1962, la cooperativizarea agriculturii, care i-a transformat în țărănime cooperatistă. II.3 Lunca - Filipeni, sat al bejenarilor bucovineni. Condiționări istorice și economice ale imigrșrilor interromânești La începutul mileniului al II-lea teritoriul de la est de Carpați, dintre Carpați și Nistru, pe care s-a format în secolul al XIV-lea statul medieval țara Românească Moldova, a continuat să fie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau deseori prădate de hoți. Veniturile aduse proprietarului erau nesemnificative, fapt care a făcut ca afacerea să fie lichidată, deși pentru popasul călătorilor era un loc cu priință. Acolo, în jurul hanului, și-au găsit loc de popas și înnoptare bejenarii bucovineni, urmând ca a doua zi să stabilească drumul pe care să apuce. Pe când stăteau în jurul focurilor, așteptând să-și astâmpere foamea, s-a apropiat de ei, venind de la Bacău, un călăreț, locuitor din satul Fruntești, pe nume Ion Ciuchi. Acesta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zicala: „Nu mi-i ciudă că l-au dus / Cum mi-i ciudă că l-au tuns.” Mulți părhănceni și-au găsit locă pe moșia lui Ștefan Roset, alături de cei veniți din Cașvana, Chetroasa (Todirești), Bălăceana și Udești. Toți bejenarii bucovineni au format satul Lunca, dar între ei, multă vreme, se numeau dup numele satului de unde au plecat: cășvănari, părhăușeni, chetroșeni, mai ales că erau grupați pe părți de sat, ținându-se la un locă toți cei veniți dintr-un sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
printre primele venite din Bucovina. în registrele de stare civilă, la rubrica decedați din 1866 se află Gavril Hură, fiul lui Serghie Hură, în vârstă de 82 de ani, ceea ce înseamnă că s-a născut în 1784, anul venirii bejenarilor bucovineni în comuna Filipeni. Familia Gurău, posibil din Cașvana, s-a așezat pe terenul începând de la Hură până la Șipotele lui Gurău, în hotar cu cei din familia Bădăluță. Urmașii gurăienilor au cumpărat pământ în stânga pârâului Dunavăț, începând de la Luca Bârgăoanu, unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Frasin și este posibil ca din acest sat să vină familia Bucșa. în comuna Filipeni, familia Bucșa este cunoscută prin „Huciul lui Bucșa” și „Fântâna lui Bucșa”, pe drumul care ducea spre Parincea. 3.2 De ce luncașii sunt „dorneni”? Bejenarii bucovineni așezați în lunca pârâului Dunavăț, pe moșia boierului Rosetti, nu au fost priviți cu ochi buni de răzeșii din jur, din satele Fruntești, Mărăști și Oțelești. Lipsiți de pământ, în situație de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în seamă, buni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în actualul sat Lunca au fost aduși bejenarii pe moșia Rosetti și stabiliți pe locul numit La Vie, apoi pe dealul Petrii, dar n-au vrut să stea acolo și atunci au fost stabiliți în Lunca. Cei mai vechi bejenari bucovineni determinați după Registrele de stare civil introduce în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza la 1865* Nr. crt. Numele și prenumele Anul decesului Vârsta Anul nașterii Observații 1. Boghian Ion 1869 100 1969 E posibil să fi avut 104 ani, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
65 1807 15. Munteanu Chifor 1873 65 1808 16. Bârgăoanu Gheorghe 1873 65 1808 17. Galeș Iacob 1870 60 1810 Nu se poate trage concluzia că toți cei născuți după 1874 s-au născut în Lunca - Filipeni. Știm că bejenarii bucovineni au venit în mai multe „valuri” între 1784-1830, dar și după această dată. Mulți dintre cei înregistrați cu anul nașterii în Lunca trebuie să se fi născut în Bucovina. 18. Andriescu Niță 1870 60 1810 Se desparte în dou 134
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
supusă exproprierii reprezintă pământurile aflate în folosința ranilor clăcași și, potrivit legii, ar fi trebuit să cuprindă din moșie, așa cum se statornicise prin alte legi de reglementare a raporturilor dintre țărani și proprietari. [vezi supra]. Chiar în anul plecării bejenarilor bucovineni spre locurile unde s-au așezat definitiv, în Bucovina s-a aplicat patenta imperială din 24 februarie 1784 prin care pământurile au fost împărțite în pământuri rusticale, aflate în folosința țăranilor și pământuri domenicale, aflate în deplina proprietate a statului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
documentele (statistici, tabele, proceseverbale) se referă numai la o parte dintre cei împroprietăriți (aproximativ 190 din 309), în principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele maluri ale Dunavățului: o parte s-au așezat în stânga, care au muncit pe moșia lui Sterian, pe partea dreaptă cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
120 ha pădure de la Florica Cantili din Viforeni, comuna Ungureni. Luncașii, clăcași desconsiderați de răzeșii din jur, au ajuns să-i concureze și să-i întreacă, schimbându-și statutul social, prin vrednicie, hărnicie, muncă și învățătură. Ei, luncașii, urmașii bejenarilor bucovineni, pot fi mândri de realizările înaintașilor care, neavând nicio palmă de pământ, au ajuns să stăpânească aproape toată vechea moșie Filipeni. De la 1907 și până după al doilea război mondial, luncașii au intrat în posesia următoarelor suprafețe de teren: A
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
români din nord-vestul Moldovei, Bucovina habsburgică, plecarea peste „codun” s-a făcut cu luarea vitelor, pământ propriu nu aveau, iar locuința, casa, nu era o pierdere așa de mare. Locuitorii din satul Lunca și din toate satele întemeiate de bejenarii bucovineni în Moldova au procedat după un foarte vechi obicei, când, în fugă, se căuta un loc de izbăvire. Într-o vreme când circulația monedei se făcea cu dificultate, când nu se putea vorbi de o economie de schimb, banii fiind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori de esență moale, sălcii și lozii, plop, dar și arbori cu valoare economică mai ridicată. Cu o asemenea vegetație de luncă au avut de luptat bejenarii bucovineni care au format satul Lunca. Satele vechi răzășești, Filipeni și Fruntești, procedaseră la fel, dar cu câteva sute de ani mai înainte; dar și satele din jur, Mărăști, Oțelești, Oncești, Poeni, Ungureni, Zlătari, Viforeni, n-au fost scutite de efortul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a mai menținut vița veche în terenurile nisipoase din județul Galați, iar prin gospodăriile oamenilor, lângă casă, s-au mai păstrat câțiva „butuci” de vie pânăă la primul război mondial. Asemenea vii aveau locuitorii răzeși, iar după venirea bejenarilor bucovineni, unii dintre ei și-au plantat vii și livezi. Chiar dacă nu aveau teren propriu, țăranii așezați pe moșia boierească care plantau vii și livezi rămâneau să le stăpânăească ei și urmașii lor, cu condiția să plătească „zeciuiala” (a zecea parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]