690 matches
-
zona rurală. Românii din Bucovina au întemeiat și alte societăți, precum Societatea cantorilor bisericești „Lumina“, Societatea pedagogică română din Bucovina, Școala Română din Suceava, Societatea corală „Ciprian Porumbescu“ și multe altele. Un moment important pe calea emancipării naționale a românilor bucovineni l-a reprezentat serbarea de la Putna din 15 august 1871, organizată cu ocazia împlinirii a patru sute de ani de la sfințirea mănăstirii (1469). Manifestarea a reunit peste 3.000 de tineri, elevi și studenți din toate teritoriile românești. Au participat, de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a șasea), precum și un al cincilea corp electoral național, menit să-i cuprindă pe evrei. Cum însă constituirea unui corp electoral evreiesc a fost respinsă în mod categoric de guvernul din Viena 44, pentru a putea promova noua lege electorală, bucovinenii au trebuit să cedeze și să se conformeze. Cu toate acestea, în practica electorală, datorită faptului că evreii dețineau o poziție importantă sub aspect numeric, în unele din circumscripțiile electorale germane, mai ales în cazul orașelor, aceștia au reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
competența Comitetului Țării, acesta urma să dezbată și să hotărască în privința lor în cadrul unor consfătuiri colegiale. Pentru valabilitatea unei decizii era nevoie ca aceasta să fie luată în prezența a cel puțin cinci membri 47. Putem conchide că „Ausgleich“-ul bucovinean de la finele primului deceniu al secolului XX, a cărui principale efecte au constat în reformarea sistemului electoral provincial, ce ființa în provincie din a doua jumătate a veacului XIX, s-a aflat în strânsă legătură cu problema introducerii votului universal
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înființată în octombrie 1914 de un grup de oameni politici și universitari filoantantiști) a fost luat de „Federația unionistă“, ce cuprindea Partidul Conservator - N. Filipescu, Partidul Conservator-Democrat (Take Ionescu), membri ai „Ligii pentru unitatea politică a tuturor românilor“, transilvăneni și bucovineni aflați în țară etc. Federația a organizat în diferite localități manifestații, presând guvernul să intre în acțiune 7. Una din cele mai ample acțiuni de acest fel a avut loc la Iași, la 1 noiembrie 1915, cerându-se intrarea imediat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în același timp întemeietorul și directorul Editurii Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, unde au apărut numeroase și importante lucrări referitoare la provincia din nordul țării. De asemenea, se numără printre fondatorii Societății Scriitorilor Bucovineni. A căutat să coaguleze viața culturală a bucovinenilor refugiați după 1940 în alte provincii. Preocupat în mod preponderent de literatura română scrisă pe teritoriul Bucovinei istorice, L. a colaborat, începând din 1923, la majoritatea periodicelor cernăuțene: „Poporul”, „Glasul Bucovinei”, „Codrul Cosminului”, „Cuvântul țărănimii”, „Bucovina”, „Tribuna”, „Revista Bucovinei”, „Bucovina
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
Ion Grămadă, Scrieri literare, Cernăuți, 1924; Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, „Istoria literaturii române din Bucovina”, „Ardealul”, 1926, 39; Perpessicius, Opere, VIII, 153-155; Mircea Streinul, Scrisul bucovinean până la Unire, RFR, 1939, 3; Mircea Lutic, Un mare bucovinean: Const. Loghin, LA, 1992, 50; Satco-Pânzar, Dicționar, 120-121; Dicț. scriit. rom., II, 752-753. D.M.
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
Pagini, I, 223-227; Chendi, Fragmente, 178-185; Ibrăileanu, Opere, II, 280-282; Lovinescu, Critice, VI, 139-141; Dafin, Figuri, I, 22-24; Artur Gorovei, Alte vremuri. Amintiri literare, Fălticeni, 1930, 118-128; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 131-132, 205, 246, 262-263, 340; Leca Morariu, Bucovineanul N. Gane, Cernăuți, 1938; Călinescu, Ist. lit. (1941), 374-377, Ist. lit. (1982), 431-434; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 201-203; Rotaru, Ist. lit., I, 302-305; Vârgolici, Comentarii, 202-222; Vlad, Povestirea, 63-64; Ist. lit., III, 49-53, 329-331; Dan, Proza, 181-183; Dicț. lit. 1900, 377-379
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
operă. Se identifică în personalitatea lui suspinul cronicarului suferind „supt vremi” și voluptatea aceluiași în fața citirii și scrierii cărților, aviditatea îndârjită a cărturarilor din secolul al XVIII-lea în a da la iveală documentele identității naționale, pasiunea arhivistică a Hurmuzăcheștilor bucovineni ori a lui Hasdeu și iubirea de trecut a tuturor acelora pentru care prețuirea generațiilor ce i-au precedat este, după vorba lui Fustel de Coulanges - citată de M. - un semn obligatoriu al patriotismului. Două jurnale, din 1931 și din
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
a Estului) ș.a. Diverse aspecte ale vieții cultural-literare din Bucovina sunt ilustrate și în alte rubrici: „Personalități istorice și culturale bucovinene” (în special, suita de articole despre ierarhii Bucovinei, semnată de Mircea Lutic), „Arhiva Bucovinei”, „Restituiri”, „Aniversări bucovinene”, „Dialoguri cu bucovinenii”. G.B. publică ample grupaje de versuri (Arcadie Suceveanu, Grigore Bostan, Dumitru Grinciuc, Ilie Motrescu, Ștefan Hostiuc, Vasile Levițchi, Vasile Tărâțeanu, Dumitru Mintencu, Lucia Nenati-Olaru, Marcel Mureșanu ș.a.). Rubrica „Artă, folclor, etnografie” cuprinde studii ale lui Grigore Bostan (Teatrul popular în
GLASUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287291_a_288620]
-
literară și științifică” a studenților români la Viena, creată în 1864, numărul membrilor era mic, întemeiază o nouă asociație, cu un program mai apropiat de aspirațiile și idealurile lor. Cea dintâi grupare personifica eforturile depuse încă din 1858 de alt bucovinean, I. G. Sbiera. Dacă această societate, avându-l la conducere pe Iosif Gall, punea accentul pe „cultivarea limbii și literaturii naționale prin producerea de teme în limba română”, noua instituție înscria în program, alături de aceste obiective, depunerea tuturor diligențelor pe lângă
SOCIETATEA LITERAR-SOCIALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289758_a_291087]
-
număr de colaboratori, aparținând tuturor provinciilor românești. Printre cei care au desfășurat o activitate bogată și substanțială se numără moldovenii G. T. Kirileanu și S. T. Kirileanu, Teodor T. Burada, Tudor Pamfile, Gh. Ghibănescu, N. Mateescu, Radu Marinescu, V. Radovici, bucovineanul Dimitrie Dan, ardelenii Nicolae Spirlea și Vasile Sala, muntenii Christea N. Țapu, Simion Crainic, M. T. Adameșteanu, I. G. Bibicescu, oltenii Teodor Bălășel, I. N. Popescu, C. N. Mateescu ș.a. Cei mai mulți aveau nevoie de un îndreptar metodologic privind culegerea producțiilor
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
relațiilor pentru aproximativ o lună, la sfârșitul anului 1881. Mai mult, Regatul României nu a Încetat să fie niciodată unul al dacoromânilor, autoritățile de la București implicându-se În sprijinirea, În primul rând culturală, dar și prin intervenții politice, a ardelenilor, bucovinenilor și chiar a „cuțovlahilor”, conturându-se, astfel, o politică națională tot mai fermă.
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
oameni....................................... ........ ............................................. ........ ................ 2. Recunoașteți raporturile logice ilustrate de tabelele de adevăr. Alcătuiți propoziții compuse din propozițiile date: a) Franța este stat american; Franța este stat african; ............................................. ........ ............................................. ........ .b) 30 este divizibil cu 3; 30 este divizibil cu 5; ............................................. ........ ............................................. ........ .c) unii români sînt bucovineni; unii români nu sînt bucovineni; ............................................. ........ ............................................. ........ .d) x este noțiune; x nu este noțiune; e) copii sînt simpatici; nici un copil nu este simpatic ............................................. ........ ............................................. ........ 4. Precizați forma logică a expresiilor date: a) dacă și numai dacă voi avea motive temeinice, atunci voi
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
ilustrate de tabelele de adevăr. Alcătuiți propoziții compuse din propozițiile date: a) Franța este stat american; Franța este stat african; ............................................. ........ ............................................. ........ .b) 30 este divizibil cu 3; 30 este divizibil cu 5; ............................................. ........ ............................................. ........ .c) unii români sînt bucovineni; unii români nu sînt bucovineni; ............................................. ........ ............................................. ........ .d) x este noțiune; x nu este noțiune; e) copii sînt simpatici; nici un copil nu este simpatic ............................................. ........ ............................................. ........ 4. Precizați forma logică a expresiilor date: a) dacă și numai dacă voi avea motive temeinice, atunci voi renunța la concediu; ............................................. ........ ............................................. ........ .b) nici un
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
ȚOPA, Tudor (27.V.1928, Cernăuți - 10.VIII. 2008, București), prozator și traducător. Descendent pe linie paternă al unei familii de cărturari și militanți pentru drepturile românilor bucovineni, Ț. este fiul Angelei Țopa (n. Almăjanu), profesoară, directoare a Școlii Normale din Cernăuți, și al lui Ovidiu Țopa, profesor, doctor în istorie. Învață la Cernăuți și, în timpul celor două refugii, la București, unde este elev la liceele „Sf. Sava
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
pare să ia multe în joacă. O joacă fără pretenții, dar cu o doză de insolit este Epistolar cu 3 proști (2001), împricinații ce se recomandă astfel fiind Mircea Cavadia, Ananie Gagniuc și Bogdan Ulmu, „un reșițean din Brăila, un bucovinean din Constanța și un bucureștean din Iași”, cum zice în prefață Cornel Udrea. Un simpatic trialog, hârjoană a unor „proști” veselindu-se nevoie mare (chiar și când pomenesc de Cumătra), tachinându-se cu buruienoase voroave, insultându-se cordial, până la urmă
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
și Nicolae Nicolau, Cernăuți, 1943; Două studii literare, Cernăuți, 1944; Dragoste și moarte, Cernăuți, 1944; Intelectualismul lui Eminescu, Cernăuți, 1944. Ediții: Vasile Alecsandri, Pasteluri, București, 1933. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Cartea sonetelor”, ALA, 1937, 850; Octav Rusu, „Cartea sonetelor”, „Gazeta bucovinenilor”, 1937, 52-53; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; D. Missir, „Cartea sonetelor”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, 1940, 6; Traian Chelariu, Note românești, UVR, 1943, 24; Traian Chelariu, „Melopei”, UVR, 1943, 29; Traian Chelariu, Anul literar bucovinean, „Almanahul ziarelor
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
grupului de colaboratori, iar Coșbuc a răspuns de aproape întreaga muncă redacțională. Scriu aici și V. D. Păun, Ion Russu-Șirianu, Virgil Onițiu, Gr. Sima al lui Ion, Sextil Pușcariu, clericul I. Moța, Maria Cunțan, toți ardeleni de origine, dar și bucovinenii Simion Florea Marian, Constantin Berariu, debutant în poezie, alături de mulți alții: Th. D. Speranția, Dumitru Stăncescu, N. D. Popescu, Ioan Adam, Jean Boniface Hétrat, H. G. Lecca, George Murnu, Petre Dulfu, C. Xeni, N. Iorga, C. Spiru-Hasnaș, Ion Păun-Pincio, Panaite Zosîn
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
o versiune românească la Faust), Schiller, Heine - sunt dominate numai de grija redării exacte, suferind prin ignorarea atmosferei lirice și puțina mlădiere a limbii. SCRIERI: Culturhistorische und ethnographische Skizzen über die Rumänen der Bukowina, Resicza-Viena, 1888-1891; Părți din istoria românilor bucovineni, I-II, Cernăuți, 1893-1894; Câteva cuvinte despre folosul limbei românești, Cernăuți, 1896; Moșia și limba noastră, Cernăuți, 1901; Versuri originale și traduse, Cernăuți, 1924; Versuri (originale și traduse), Cernăuți, 1937. Traduceri: Goethe, Herman și Dorotea, Gherla, 1884, [Poezii], în Poezii
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
Robeanu, Cernăuți, 1926; De vorbă cu stilistul I. Gorun, Cernăuți, 1926; Eminescu. Note pentru o monografie, Suceava, 1932; ed. îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001; Pe marginea cărților, Cernăuți, 1932; La semicentenarul C. Porumbescu, Suceava, 1933; Eminesciene, Cernăuți, 1937; Bucovineanul N. Gane, Cernăuți, 1938; Iraclie Porumbescu (1823-1896), Cernăuți, 1938; Precizări, Cernăuți, 1938; Studii, Cernăuți, 1939; Eminescu și Veronica Micle, Cernăuți, 1939; Multe și mărunte, Cernăuți, 1940; Eminescu, Cernăuți, 1940; Creangă, Cernăuți, 1940; Drumuri cirebire, I, București, 1941; La munte, Iași
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
condițiile materiale nu i-au fost favorabile. La M. r. au colaborat cu lirică erotică și patriotică, alături de literații transilvăneni At. M. Marienescu, Aron Densușianu, Carol Grama, Iulian Grozescu, George Marchiș, Iosif Vulcan, Vincențiu Babeș și moldoveanul Gheorghe Tăutu sau bucovineanul Vasile Bumbac. Nuvele istorice și articole politice dau Vincențiu Babeș și G. Marchiș, iar A. Trâmbițașu-Betlen scrie un articol despre posibilitățile artistice și literare ale femeilor. R.Z.
MUZA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288338_a_289667]
-
-i o operă de ficțiune, nu-i nici o carte deocumentară în sensul strict al fenomenului. Este o confesiune care, prin autenticitatea și savoarea limbajului, se impune ca un excepțional roman indirect” (Eugen Simion). Valoros document istoric despre calvarul multor români bucovineni în gulagurile staliniste, scrierea este totodată un jurnal literar caligrafiat într-un stil sobru. SCRIERI: 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, București, 1991. Repere bibliografice: Șt. Hostiuc, O țărancă din nordul Bucovinei premiată de Academia Română, „Glasul Bucovinei”, 1994, 3
NANDRIS–CUDLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288350_a_289679]
-
sociologice, metafizice - totul într-un symposion destins, în fine, narațiune ca pretext pentru parada lingvistică. Cuvintele, de o mare diversitate ca extracție și culoare, se dau în spectacol, autorul palpând un ambitus lexical enorm: vânjosul și dulcele grai maramureșan și bucovinean lângă hibrizi bizari făcuți din aluviuni slave, maghiare, nemțești, evreiești etc., neaoșisme coexistând cu vorbirea gazdelor, care nu sunt din partea locului (căci „noi vobiăm limbiele toatie, numai franțuzeinește spețial mă abțin”). Și limbajul naratorului se împănează cu forme vernaculare, unele
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
însă și ca autor de beletristică propriu-zisă. Remarcabile sunt paginile de evocare a anilor copilăriei, cu un ton ușor nostalgic, cele despre detențiunea de la Vác surprinzând cu vervă, umor și nu rareori cu sarcasm atmosfera din închisoare, portretul colectiv al bucovinenilor, așa cum i-a cunoscut la Cernăuți, în anii de apariție a gazetei „Patria” (1897-1900). Istoricul, omul politic, sociologul, publicistul și literatul sunt mereu prezenți. Informației, deseori inedită, i se adaugă judecăți rapide și precise, o ironie fină. SCRIERI: Mureșianu András
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
și Emil Pangrati, ministrul Lucrărilor Publice 3100. La 13-14 mai 1912 a avut loc la Constanța un congres al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor cu scopul de a "hotărî ajutoarele salvatoare ce trebuie să dăm fraților noștri: transilvăneni, bucovineni, basarabeni și macedoneni spre a-și păstra și cultiva dulcea limbă românească ce este atât de asuprită, atât de prigonită, în ținuturile lor"3101. Congresul s-a desfășurat la împlinirea a 100 de ani de la ocuparea Basarabiei de către Imperiul Țarist
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]