38,363 matches
-
romanului baroc, este, dincolo de subiectul obsedant, un omagiu adus limbii engleze în evoluție, frumuseții și perfectibilității limbii literare. Subiectul în sine pare un thriller sau stranie poveste deviaționist-psihologică: Frederik Clegg, tânăr "Caliban" needucat, funcționar mărunt, colecționar de fluturi (ca unică bucurie - frumusețea morții) devine foarte bogat prin câștig la loterie și reușește să o răpească pe frumoasa studentă în arte Miranda (nume shakespearian care duce îndată gândul la insula lui Prospero). Visul de a avea în colecția de fluturi o iubită
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
Grigorescu. Editura Polirom, 2002. Istoria sașilor ardeleni ernst Wagner, născut în 1921 în satul Wallendorf (Unirea) din Bistrița-Năsăud, ajuns înainte de 1945 în Germania, unde, până la sfârșitul zilelor (1996) s-a remarcat prin numeroasele sale studii despre istoria sașilor, a avut bucuria de a vedea publicate șapte ediții din Istoria sașilor ardeleni ("cel mai intact din sudul și estul Europei"). în "Țara de dincolo de păduri", Transsylvania, germanii ocupau până la căderea lui Ceaușescu locul trei (10% din populația României), pentru ca în prezent numărul
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
seamănă bine cu aceea din Lotte la Weimar: Smaranda Posea îl vizitează în celebra bojdeucă după ce împliniseră amîndoi 45 de ani, ea fiind deja, pentru mentalitatea de secol 19, o femeie bătrînă. Creangă "nu mai știa ce să facă de bucurie", spune martorul. e face de asemenea un inventar al plantelor, fructelor și animalelor care apar în scrierile lui Creangă, după modelul "universului" călinescian. Ce e nou și pe gustul nostru de azi e că aceste elemente nu mai sînt puse
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
să nu recunoști, în pofida fobiei d-tale, că fără micul ecran am fi rămas mai săraci? Dar să lăsăm filmele. Talk-show-ul lui Tudor Vornicu, l-ai uitat? Dar Serata muzicală a lui Iosif Sava? Nu ne aduceau ele în casă bucurii de nedescris? Probabil că d-ta, Telefob, te uiți la talk-show-urile de azi ale lui Stelian Tănase, Ion Cristoiu, Marius Tucă și nu mai ții minte ce era pe vremuri o emisiune de acest tip în căpută pe mîinile unui
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
muzical constituie un alt topos, adânc înrădăcinat în tradiția românească folclorică și bizantină. Preluând creator sistematica unisonului enescian, Niculescu îl transformă în pol al gândirii sale. Unisonul ca soteriologie se manifestă multiplu în această muzică: ca agent al plenitudinii și bucuriei, ca imagine a Divinității, ca promisiunii a Judecății, ca salvare și reîntoarcere în matca originară. El adoptă, pe rând funcții de "liman" (Cantata a III-a), de "soclu" (Ison II), de "hierofanie" (Simfonia a II-a, Omagiu lui Enescu și
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
fi greu fiindcă aveți forța de a spune lucruri definitive, se poate că dețineți cheile de interpretare... R.B.: Nu dețin nici o cheie, nu am decît nostalgiile unui ex-filolog, am citit cu plăcere și interes romanul dumneavoastră. A fost o mare bucurie că pot citi din nou după atîta vreme un roman bun. Se scriu azi multe romane, dar prea puține cu adevărat bune. Dacă priviți scena literară actuală, pe care evoluează o generație relativ tînără de autori, ce impresie vă lasă
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
al Epocii de Aur", scrie dl Luca Pițu în FAMILIA din martie. Ce putem spune decît, cu titlul articolului dlui Pițu, Vorbe de șpriț? Așa se îmbată unii, cu vorbe, deși Cotnarul le era mai aproape. Poltronerii peremiste Explozie de bucurie în presa de la București că Jacques Chirac l-a zdrobit în turul doi al prezidențialelor din Franța pe extremistul Le Pen. Chiar dacă nu se îndoia nimeni de victoria lui Chirac, prin proporțiile scorului de la urne "Franța a dovedit lumii întregi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
că a fugit în străinătate. De fapt, Tartagă era în România. Se internase în spital, pentru analize, mai avusese niște afaceri de rezolvat - cînd a terminat s-a dus să se predea, chiar de 1 Mai, făcîndu-le astfel polițiștilor o bucurie de ziua internațională a celor ce muncesc într-un fel sau altul. Ca într-un roman prost, în ziua în care Tartagă s-a predat, tatăl lui provoacă un accident de mașină în care moare o persoană. Tartagă fiul a
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
vizibilă a curenților de adîncime, în forfota cosmopolită și nebugetară a unei ordini culturale pe cale de a se legitima." Mai întîi, nu este nimic trist în faptul că toate instituțiile enumerate nu au sprijinit antologia. Este exclusiv un motiv de bucurie. Al doilea punct esențial ar fi spiritul "alternativ": o situare adecvată în spațiul literar de astăzi. Manifestul pe care Dan Lungu îl citează în prefață poartă o mîndrețe de titlu: De ce un monguz vorbitor să fie mai prejos decît o
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
În 1960, când mă aflam în Mexic, i-am vorbit despre miracolul din Calanda unui dominican francez. Acesta a zâmbit și mi-a zis: - Dragul meu prieten, cred totuși că întreci măsura. Moarte și credință. Prezență și putere. În contrast, bucuria de a trăi era cu atât mai intensă. Plăcerile, mereu jinduite, se savurau mai mult când reușeai să ți le satisfaci. Obstacolele amplificau bucuria. În pofida credinței noastre sincere, nimic nu putea domoli neliniștita curiozitate sexuală și o dorință permanentă, obsedantă
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
Dragul meu prieten, cred totuși că întreci măsura. Moarte și credință. Prezență și putere. În contrast, bucuria de a trăi era cu atât mai intensă. Plăcerile, mereu jinduite, se savurau mai mult când reușeai să ți le satisfaci. Obstacolele amplificau bucuria. În pofida credinței noastre sincere, nimic nu putea domoli neliniștita curiozitate sexuală și o dorință permanentă, obsedantă. La doisprezece ani încă mai credeam că copiii veneau de la Paris (dar nu cu barza; ei veneau pur și simplu cu trenul sau cu
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
net - de mutat din loc pentru a găsi ce-i trebuie unui cercetător și chiar Bibliotecii. Aceste maldăre dintr-o arhivă unică (exceptând, menționam, "depozitul din strada Amzei") se află la discreția prafului, a poluării care distruge hârtia, și spre bucuria șobolanilor, care, umplându-se de cultură, au de unde să-și procure hrana zilnică. Am investigat cu exasperare și am aflat că nu există o altă arhivă a presei românești (poate că erau, răzlețe, eșantioane pe la Securitate?). Nimeni nu va putea
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
să-și cîștige existența cu acea „sabie a lui Damocles”, ce ocupă acum un loc de onoare în micul muzeu: a fost fochist, apoi zidar și muncitor manual, asemeni multor artiști și scriitori azi foarte cunoscuți. Jiøí Gruntorád primește cu bucurie darul pe care Jiøí Na ëinec a venit să i-l facă: primul obiect de samizdat românesc din colecția lui, manuscrisul dactilografiat al romanului Adio, Europa! de I.D. Sîrbu, scos clandestin din România de Jiøí și de soția lui Lidia
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
Mario simți o amețeală stranie, o dulceață cumplit de grețoasă. „Aruncă bomboana aia”, ar fi vrut să-i spună. „Arunc-o, să nu cumva s-o bagi în gură fiindcă-i vie, e un șoarece viu”. Apoi îl cuprinse iar bucuria avansării, o auzi pe Delia repetând rețeta lichiorului de ceai, a lichiorului de trandafiri... Își afundă degetele în cutie și mâncă două, trei bomboane una după alta. Delia zâmbea parcă batjocoritor. El își imagina tot felul de lucruri și simți
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
Înțelegând rosturile ființării textelor, În care ne exprimăm, putem să ne-ntrebăm fără Îngrijorare a câta putere În stat este cartea ? Ea Începe de la gând, forță lexicală, revistă, carte, difuzare. Numai Împreună ne vom vedea aura de personalitate și Împlinită bucuria pentru care am fost meniți. Spun toate acestea, deoarece, parcurgând un deceniu de afirmare, Asociația Canadiană a Scriitorilor Români tinde spre maturizare, care pune preț mărturisit pe unitate. Așează cu o reală convingere reuniunile de cenaclu, a căror permanență dă
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
cît și de estetica scriiturii și a demonstrației. Dacă e real că știința e și ea o artă, a gîndirii, a discursului, a structurii și a imaginilor sale, atunci cartea despre joc se referă mai întîi la frumusețea și la bucuria dialogului, prin joc, cu Celălalt. Tocmai de aceea autorul ei evită să se oprească asupra jocurilor tragice sau dramatice ale istoriei, deși face aluzie la ele (un exemplu ar fi putut fi “jocurile” bestiale ale torționarilor cu victimele lor). Situînd
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
că doar ție ți se confesează și fata de măritat, și guraliva pețitoare, și cei cinci pretendenți, aferați, importanți, ridicoli, slabi, și slugile aiurite, îngălate și nepăsătoare. Că ești, ca în “Sonata Kreutzer”, un martor pasiv, călător în trenul poveștilor, bucuriilor și tristeților unor personaje aproape necunoscute, tulburate însă de întîmplări și situații ce nu-ți mai rămîn străine. Am revăzut spectacolul de două ori, iar cîteva scene chiar de trei ori. E voluptate în joc și multă precizie. De fiecare
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
și a propagandă electorală de mi-a străpuns, (para)normal, nu? până și ecranul MegaVision-ului meu, vă supărați? Ar fi culmea, după ce că însuși Domnul Președinte Ion Iliescu a spus că fiecare început de an școlar este un prilej de bucurie și de speranță! Este! Cu un mic amendament: din reportajele Tv rezultă că, la strigarea cataloagelor, ar fi lipsit cam o sută de mii de pitici de clasa întâi, fapt care nu trebuie să ne alerteze, fiindcă o parte se
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
Irina Marin Sub titlul Destine... Daniel Tei ne propune o colecție eclectică de interviuri și impresii, pagini care, spune autorul, se vor a fi „mărturisirea unui sentiment de bucurie că, de-a lungul a mai bine de trei decenii, am întâlnit destui oameni pe care, invidiindu-i pentru spusa lor, pentru ideile, dar și pentru faptele lor, am avut, iată, putința să contribui, cu modestele-mi puteri, întru statornicirea
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
se urcă-n ceruri/ contemplă acolo o singură clipă/ după care o uită/ în zare peste Jiu/ o coamă de lebede” (Trebăluiește prin parc). Ecouri pencilinsoniene răzbat din poeme precum Ars poetica, unde abstractul capătă concretețe și inefabilul devine o bucurie tactilă: „A locui în propria ta imagine/ a o deretica a o îngriji a o face vie/ cum o casă care altminteri se părăginește/ care altminteri se stinge cum o lumânare.” Mișcarea poeziei din acest volum este una de recul
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
de ce parte era interlocutorul, rolul de avocat al diavolului (pentru acest mandat îl ajuta și vocea), avea mirări jucate și indignări impersonale. Era de fapt primul care se bucura de interlocutor și de discuție, era de-a dreptul fericit, iar bucuria care i se vedea pe chip era transmisibilă. Știa să-l asculte pe celălalt și să-l stîrnească și să-l ajute să “treacă ecranul”. Din cîte îmi dau seama, urmărind discuțiile televizate din ziua de azi, moderatorii au alt
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
o prietenie care nu se poate desface. Suntem uniți prin gânduri, prin concepțiile despre artă și despre viață. “Soția mea a fost îngerul meu păzitor” - Muzeul adăpostește un număr impresionant de lucrări. Ele vorbesc, așa cum spuneați, și despre dumneavoastră, despre bucuriile și tristețile artistului. - Viața mi-a oferit șansa de a-mi forma un bagaj destul de voluminos și de bine închegat de lucrări, multe în bronz, altele în marmură, în piatră, în lemn, în teracotă. Asta e viața mea. Necazurile cele
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
să ne gîndim c-o fi 30 de ani, balzacianul prag (e drept, pentru doamne, nu pentru domni). Ce ne miră pe noi este că dnii C. Stănescu și Cristian Tudor Popescu, redactorii răspunzători de ALA, găzduiesc cu atît neascunsă bucurie pamfletele (net inferioare poeziilor lui Ianuș) junelui furios. Speră că Ianuș îi va excepta de la regula vîrstei critice? Sau se cred tineri în eternitate? Lasă, c-o să vadă ei! l Sub titlul Renașterea Daciei?, istoricul Mircea Babeș publică în Observatorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
regale”. E - mai încape vorbă? - perspectiva unei revitalizări. „Văduva” e femeia, pur și simplu femeia cu inepuizabilul său potențial genetic, care are putința de-a înfrunta marasmul provincial, de a-l depăși, sub proteguirea Atotputernicului: „Are și Văduva asta tehuie bucuriile ei./ Din cînd în cînd, bunul Dumnezeu/ somnolează îngăduitor, iar pîntecele său/ enorm// învăluie în crisalida umbrei binefăcătoare/ orașul de colb, Craiova./ După-amiază de vară, 26 iulie, vineri,/ cîinii comunitari visează ciolane imense,// tresărind doar la foșnetul frunzei/ de castan
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
foșnetul frunzei/ de castan ofilit. Sînt străzi/ în orașul Craiova pe unde s-ar preumbla/ și îngerii gardieni,// dacă le-ar ști. Văduva le descoperă/ din greșeală. Dumnezeu milostivul,/ în grija lui pentru fiecare gîză,/ o ocrotește și pe ea”. (Bucuriile Văduvei). Antidotul ucigătorului plictis provincial, ne comunică Ioana Dinulescu, îl constituie regenerarea feminității. Suculenta reprezentație a inadaptării sfîrșește, așadar, printr-un soi de happy-end. Un happy-end melancolic...
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]