1,277 matches
-
practicii indiene vechi, reușise să se identifice cu Spiritul Universal, el depășise orice limită, se transformase într-un fel de nouă Divinitate: iată Supraomul, care e "dincolo de bine și de rău". Dacă pesimismul romantic își adîncește rădăcinile îndeosebi în tărîmul budismului, concepția despre supraom și concepția romantică despre senzații și fenomene se leagă direct de tendința de gîndire și practica indiană veche: mai precis de concepția despre Krsna. Cum vom vedea la timpul potrivit, Hegel, cel mai mare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
la el acasă. Dintre poeții ce și-au realizat opera poetică cu un profund pesimism, în parte din cauza constituției lor fiziologice (așa cum se insistă uneori, în mod unilateral), în bună parte și ca urmare a meditației pesimismului indian, îndeosebi al budismului, ocupă un loc de prim-plan Giacomo Leopardi, îndureratul cîntăreț al infinitului și al colinei singuratice din Recanati, ca și unul dintre cei mai mari poeți ai literaturii române și universale: Mihai Eminescu. Asupra unuia și celuilalt vom avea ocazia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nivelul și prejudecățile culturale ale vremii. Astfel, de exemplu, considerația că sanscrita este o limbă-mamă a latinei și celei grecești [114] se resimte în fervoarea trezită la început de explorările sanscritei; la fel, remarca fie ea și șovăielnică precum că budismul este anterior brahmanismului [115] dovedește oscilația aproape integrală a datelor cronologice privitoare la fiecare din evenimentele istorice, culturale, religioase din lumea indiană străveche, la începuturile indianisticii: aceasta se întîmplă și din cauza lipsei de semnificație a spiritului indian, cum observa Hegel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
-și anihilează existența devenită de nesuferit și care nu dispune decît de opiu, cu ajutorul căruia își creează o lume de visuri și o fericire asemănătoare nebuniei" [43 td]. La p. 170-172 din opera cu același nume, Hegel se oprește asupra budismului: "Ceea ce caracterizează toate populațiile asemănătoare cu indienii, în toată India, este faptul că sînt budiste. Spiritul indian se aruncă asupra tuturor formelor naturii și spiritului și include în sine atît cea mai primitivă senzualitate, cît și prefigurarea gîndirii celei mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acela dispune și căruia nimeni nu i se poate împotrivi. Înțeleptul depășește astfel cadrele umane, proiectîndu-se în domeniul nemuritorilor și al cosmosului. De aceea, are perfectă dreptate C. Formichi (Apologia del Buddhismo, ed. cit.), cînd afirma cu privire specială la budism: Nimic nu e atît de străin de doctrina lui Buddhă ca fatalismul. Hotărît, din punctul de vedere etic, este predicat în mod constant omului că a voi e a putea. Credința în sforțarea umană este nelimitată. Dacă e o putere
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
univers, creează un Buddhă, adică ființa cea mai perfectă, pe care zeii înșiși coboară din cer să o slăvească, cuprinși de admirație și de uimire". Trebuie să precizăm aici că, fără nici o îndoială, cele spuse de C. Formichi referitor la budism se potrivesc, în liniile esențiale, însăși doctrinei brahmanice în speță, vedăntice -, care afirmase identitatea dintre spiritul individual și cel universal. De aici, se poate trage concluzia că, în linii mari, aceeași concepție fundamentală, sprijinită de aceeași practică de comuniune (yogă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în timpul unei furtuni în munți și, când este descoperită de Dominic Matei, ea șoptește: „Shanti, Shanti“. Tânăra afirmă că se numește Rupini și este fiica Kagabhata din casa indiană Kshatria, descendent dintr-una din primele familii din Magadha convenite la budism. Astfel se explică vorbirea ei în sanskrită. Pretinde că se afla într-o peșteră, meditând, când s-a declanșat furtuna. Faptele au avut loc cu 12 secole în urmă, în India; în acest sens, se declanșează o anchetă, în regiunea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
formă prin care trece umanul: "Pulbere?... te înșeli... ce ești tu, rege Tla? Un nume ești... o umbră! Ce numești tu pulbere? Pulberea e ceea ce există întotdeauna... tu nu ești decât o formă prin care pulberea trece." Aceste succesiuni, proprii budismului 1, formează un conglomerat de clipe necesare atomului "pentru a trece dintr-un punct în altul", sunt o "fracționare atomică de țâșniri", "pulbere pe fundalul nemișcat al substratului (zid, mare, pustiu, imagini ale unui spațiu durată)", în care poetul "percepe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
System (1988, 1992), în care se avansează teza potrivit căreia poemele lui Blake (de exemplu, cele din Cîntecele inocentei și ale experienței) funcționează că o hartă a minții, structurile poetice descrise fiind asimilate unor mandala de genul celor întîlnite în Budismul tibetan. Pe aceleași coordonate merg și noile considerații teoretice ale criticului belgian Franca Bellarsi ("William Blake and Allen Ginsberg: Imagination aș a Mirror of Vacuity", 2000), care consideră că sistemul poetic al lui Blake operează că o mandala, ca un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale criticului belgian Franca Bellarsi ("William Blake and Allen Ginsberg: Imagination aș a Mirror of Vacuity", 2000), care consideră că sistemul poetic al lui Blake operează că o mandala, ca un "tipar" pentru transformările mentale ale cititorului, scopul, atît în Budism, cît și la Blake, fiind "decondiționarea" omului de modurile dualiste de percepție pentru a putea avea experiență "ființialității" (beingness)79. Într-adevăr, unul dintre vectorii principali ai oricărui tip de romantism este folosirea cunoașterii experiențiale, perceptive, filosofice, etc., pentru a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe Shakespeare, „Tao, oricum îi spui, este de aceeași măreție”*. Astfel, în tradițiile occidentale monoteiste, aceeași trinitate unită a înțelepciunii, iubirii și puterii este cunoscută sub numele de „Dumnezeu”, în hinduism e „Trimurti”, format din Brahma, Vișnu și Șiva, în budism este reprezentat de vidul, strălucirea și energia lui „Bodhi” sau a „Minții Luminate”, iar în tradiția amerindiană se numește „Marele Spirit”. Datorită naturii sacre a acestei puteri creatoare, accesul la ea a fost protejat cu atâta grijă de practicienii profani
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
fapt, o religie, ci mai curând un întreg mod de viață. Deși o religie populară cunoscută sub numele de „Tao Chiao”, având chiar și un „papă” ereditar, s-a dezvoltat din corpul principal al gândirii taoiste ca reacție la afluența budismului din India în secolele al III-lea - al V-lea d.Hr., adevărata linie a teoriei și practicii taoiste, cunoscută în mod tradițional sub numele de „Tao Chia”, era o filozofie nesectară ateistă, devotată studiului naturii, al cosmosului și al
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
mai direct și mai eficient de atingere a acestui scop. Trinitatea O trinitate fundamentală de forțe și factori se manifestă în întreaga filozofie taoistă, ca și în majoritatea celorlalte tradiții spirituale. În creștinism, există Tatăl, Fiul și Sfântul Duh; în budism, găsim cele trei nestemate ale lui Buddha, Dharma și Sangha; în hinduism, există Trimurti, format din Brahma, Vișnu și Șiva. În tradițiile orientale, cele trei calități primordiale ale universului sunt vidul, strălucirea și energia, care, la rândul lor, sunt surse
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
la niveluri și mai înalte. În timpul dinastiei Liang de Sud (502-557 d.Hr.), a apărut în China un bătrân călugăr budist excentric numit Bodhidharma. Chinezii l-au numit Ta Mo. Îmbrăcat în haine zdrențuite și prredicând un stil neortodox de budism tantric, Ta Mo a intrat în faimosul Templu Shao Lin s-a retras într-o încăpere rece din piatră și a stat acolo izolat timp de nouă ani, meditând într-o liniște totală. Se spune că un călugăr chinez, dornic
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
tehnicilor de yoga din India, el le-a combinat cu exercițiile chineze indigene dao-yin și cu regimurile „Joaca celor cinci fiare”. Rezultatul a fost practica qi gong și artele marțiale chineze așa cum le cunoaștem astăzi. Ta Mo a devenit fondatorul budismului Chan, care combina elemente din taoismul chinez cu budismul tantric pe care l-a adus din India. Această formă de budism s-a răspândit mai târziu în Coreea și Japonia, unde a devenit cunoscut sub numele de Zen. Paradoxul ulterior
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
cu exercițiile chineze indigene dao-yin și cu regimurile „Joaca celor cinci fiare”. Rezultatul a fost practica qi gong și artele marțiale chineze așa cum le cunoaștem astăzi. Ta Mo a devenit fondatorul budismului Chan, care combina elemente din taoismul chinez cu budismul tantric pe care l-a adus din India. Această formă de budism s-a răspândit mai târziu în Coreea și Japonia, unde a devenit cunoscut sub numele de Zen. Paradoxul ulterior al călugărilor luptători și al practicienilor artelor marțiale spirituali
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Rezultatul a fost practica qi gong și artele marțiale chineze așa cum le cunoaștem astăzi. Ta Mo a devenit fondatorul budismului Chan, care combina elemente din taoismul chinez cu budismul tantric pe care l-a adus din India. Această formă de budism s-a răspândit mai târziu în Coreea și Japonia, unde a devenit cunoscut sub numele de Zen. Paradoxul ulterior al călugărilor luptători și al practicienilor artelor marțiale spirituali care a caracterizat în continuare scena budistă și taoistă din China s-
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Awakening to the Tao, printre care și această remarcă atentă: Tao este unic, fără dualitate - atunci de ce îl divid persoanele eronat în sus și jos?... Atunci când vei recunoaște că principiile înțelepților sunt aceleași, îți vei dai seama că taoismul și budismul se aseamănă. Dacă nu vei înțelege acest lucru și vei căuta răspunsul în altă parte, te vei pierde pe drumuri ocolite și îți vei irosi viața imaginându-ți în van. Spre finalul acestei perioade, secretul care învăluia odinioară arta qi
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
diversele curente de gândire, pe diferitele scopuri și elemente accentuate în practică. Sursele chineze citează între 2 000 și 4 000 de stiluri diferite de a practica qi gong. Unele au la bază principalele tradiții filozofice, cum ar fi taoismul, budismul și confucianismul, iar altele s-au dezvoltat pentru obținerea anumitor rezultate, cum ar fi vindecarea, puterea marțială sau revelația spirituală, pe când altele sunt forme puternic stilizate, ce poartă numele maeștrilor care le-au creat. În ciuda acestei diversități, toate formele de
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
China, fiind în general, acceptate în cercurile de qi gong de azi ca fiind cele mai importante stiluri. Principalele curente de gândire în qi gong Cele trei mari școli filozofice care au modelat civilizația chineză veche sunt taoismul, confucianismul și budismul. Fiecare dintre aceste școli a adoptat arta qi gong ca sistem de autocultivare și a adaptat practicile scopului particular pe care îl urmărea. În plus, odată cu marile școli filozofice, au mai evoluat două curente de gândire care au un caracter
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Dar, nu după multă vreme, pe măsură ce decadența și corupția au început din nou să se răspândească în rândurile claselor conducătoare ale Chinei, „școala socială” a practicii qi gong confucianiste s-a dizolvat. Într-adevăr, unele dintre motivele principale pentru care budismul și taoismul au devenit din ce în ce mai populare în China începând cu perioada Han și până în perioada Tang au fost interesul personal cinic și comportamentul lipsit de etică afișate de elita confucianistă ce guverna Imperiul. În timpul dinastiei Sung, ca răspuns la influența
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
au devenit din ce în ce mai populare în China începând cu perioada Han și până în perioada Tang au fost interesul personal cinic și comportamentul lipsit de etică afișate de elita confucianistă ce guverna Imperiul. În timpul dinastiei Sung, ca răspuns la influența crescândă a budismului, care era încă privit ca o religie străină, și a taoismului, a cărui concentrare asupra libertății individuale era considerată a fi o amenințare la adresa coeziunii sociale, adepții școlii confucianiste reformate au inițiat o reînviere a filozofiei confucianiste clasice. Împrumutând multe
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ca punct de focalizare în meditațiile prin samatha (liniște) și vipassana (gândire), și nu ca modalități de cultivare a energiei prin intermediul alchimiei interne. Aceste restricții se aplicau totuși doar călugărilor hirotonisiți în ordine monastice consacrate. În cazul practicienilor laici ai budismului, se manifesta o tendință crescândă de a combina practicile sănătății și longevității și libertatea personală a școlii taoiste cu virtutea spirituală și comportamentul disciplinat al școlii budiste și astăzi, practic, toți chinezii care practică qi gong urmează această cale sincretică
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și gol, în mod natural strălucitor și senin și înzestrat cu putere nemărginită, Cerul inundă spiritul uman cu primordiala „Virtute Tao” (dao-deh), care îi oferă minții umane capacitatea de a atinge conștiința primordială pură cunoscută sub numele de „iluminare” în budism și „nemurire” în tradiția taoistă. Cerul este reședința zeităților și e sinonim cu puterea creatoare divină cunoscută sub numele de „Tao” sau „Izvorul” în tradiția chineză, „Brahma” în hinduism, „Buddha” sau „Bodhi” în gândirea budistă și „Dumnezeu” în religiile occidentale
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
se vrea o disciplină al cărei obiect este istoria doctrinelor (apariția, ființarea și dispariția lor). Nu studiul cuvintelor terminate în -ice, ci al celor în -isme. Nimic din ce este atribuibil unui nume propriu și deci unui sufix -ism hitlerism, budism, lacanism producător sau produs al unei afiliații, suport al unei comunități de aderenți, nu-i poate rămîne străin. Prima intenție ar fi fondarea unei istorii sistematice a ceea ce nu-i pe deplin rațional, nici întru totul rezonabil. Ar fi bine
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]