924 matches
-
Prințesa Celestia). Acest ponei este singurul căreia îi place să citească, de asemeni ea este singurul ponei prințesă din „cele 6”, prințesa prieteniei. Aceasta are două animale, Spike și Owlicios. Spike este un pui de dragon, iar Owlicios e o bufniță. Aceasta are aripi, corn și este mai mare față de celelalte. Este un licorn de culoarea mov, părul său având culoarea albastru închis, mov și roz. În filmul Rainbow Rock ea este pe scurt vocea principală a trupei Rainbows. Voci: Rarity
Lista personajelor din Micul meu ponei: Prietenia este magică () [Corola-website/Science/332718_a_334047]
-
Roh a folosit banii în scopuri personale, inclusiv plata vieții în SUA a copiilor săi. a decedat la 23 mai 2009 după ce a sărit în gol de pe o stâncă înaltă de ca. 30m, cunoscută ca "Bueong'i Bawi" (lit. Stânca bufniței) din spatele locuinței sale din satul Bongha. A suferit o accidentare serioasă la cap și a fost transportat la un spital din orașul vecin Busan cam la 8:15 a.m. (23:15 GMT) unde a fost pronunțat mort la 9:30
Roh Moo-Hyun () [Corola-website/Science/297140_a_298469]
-
planul real și cel fabulos sau a declanșării sugestive unor asociații mitice. Pot fi aduse ca exemple casa presviterei Olimbiada asemănată de personaje cu locuința Sfintei Vineri din basmele românești, străjuită de "„copiii vrăciței”", "„un ursuleț, un lupan și o bufniță”", precum și de o "„cățelușă cu dinții de fier și cu măsele de oțel”", sau confundarea căpitanului Petrea Gânj ce-și fuma luleaua cu Sfântul Ilie, stăpânul furtunilor. O altă scenă cu valențe mitice este și vânătoarea lupului sur de către Nicoară
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
basme. Într-o zi sunt prințesă, într-o zi fata moșului. De când mama îmi spune povești am aflat un nou prieten: Ciupici. Nu știu de ce dar el are aceeași prieteni ca mine:un ursuleț, o albinuță, un măgaruș și o bufniță. Mama lui Ciupici îi dă suc de morcovi când este cuminte. Intru în fiacare seară în lumea fermecată a basmelor și toți prietenii mă așteaptă... iar mama e cu mine. Bîtă Ioana clasa I B
Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_716]
-
cu lapte. Căprioara, naște numai un pui. Alți reprezentanți sunt veverița,hermelina și samurul, de asemenea se găsesc și vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume. Păsări: pițigoi, ciocănitoare, mătăsar, grangur, cocoș de munte, iernuca, gaița de munte, bufnița, cucuveaua, huhurezul și forfecuța. Insecte: furnici, fluturi, țânțari, gândăcei și păianjeni. Tind să fie acide, deoarece rășina căzută pe pămant împiedică descompunerea și reciclarea substanțelor nutritive.Solul de sub copaci este foarte acid și nefertil. Defrișările pentru obținerea de teren agricol
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
uliu păsărar ("Accipiter nisus"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), șerpar ("Circaetus gallicus"), lăstun mare ("Apus melba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoare de stejar
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte păsări întâlnite în zonă sunt guguștiucul, porumbelul sălbatic, ciocârlia, sfrânciocul și dumbrăveanca. Mamiferele sălbatice întâlnite în zona sunt iepurele sălbatic, vulpea, viezurele, hârciogul și cârtița
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Archibald Belaney (n. 8 septembrie 1888; d. 13 aprilie 1938) a fost un scriitor și conservaționist canadian, de origine britanică. La maturitate, el a luat identitatea de băștinaș american și a adoptat numele de Grey Owl/"Bufniță cenușie" (ua-șa-quon-asin, derivat din cuvântul Ojibwe uengiganujiin' , care înseamnă "bufniță cenușie mare"). A fost considerat unul din "cei mai eficienți apostoli ai sălbăticimii". Revelarea originilor sale britanice după moartea sa au afectat advers reputația sa pentru câtva timp. Eforturile sale
Archibald Belaney (Grey Owl) () [Corola-website/Science/322574_a_323903]
-
d. 13 aprilie 1938) a fost un scriitor și conservaționist canadian, de origine britanică. La maturitate, el a luat identitatea de băștinaș american și a adoptat numele de Grey Owl/"Bufniță cenușie" (ua-șa-quon-asin, derivat din cuvântul Ojibwe uengiganujiin' , care înseamnă "bufniță cenușie mare"). A fost considerat unul din "cei mai eficienți apostoli ai sălbăticimii". Revelarea originilor sale britanice după moartea sa au afectat advers reputația sa pentru câtva timp. Eforturile sale pentru conservare au fost din nou apreciate din anii '70
Archibald Belaney (Grey Owl) () [Corola-website/Science/322574_a_323903]
-
nașterii, pe Heket, adesea reprezentată cu capul acestui animal, amintind de fertilitatea deosebită a broaștei. Ea și soțul ei Khnum, au creat ființele marine, ceea ce ar însemna că pentru egipteni, broasca este primul animal ce a populat apa. În mitologie, bufnița este reprezentanta a două noțiuni contradictorii: moartea sau înțelepciunea, care este, conform unor concepții antice, sinonimă cu viața. Contradicția este explicată prin faptul că zeitatea morții, după unele credințe preclasice, cunoaște și secretele vieții, ale nașterii și ale reîncarnării. În
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
concepții antice, sinonimă cu viața. Contradicția este explicată prin faptul că zeitatea morții, după unele credințe preclasice, cunoaște și secretele vieții, ale nașterii și ale reîncarnării. În mitologia sumeriană, zeița morții era reprezentată ca o femeie goală flancată de două bufnițe. În mitologia greacă, bufnița este simbolul Atenei, zeița înțelepciunii. Lilith, vechea zeiță ebraică, diavolița morții infantile era identificată cu această pasăre. Ouăle de bufniță, dimpotrivă, asigurau o viață lungă și o tinerețe durabilă, conform legendelor antichității. Ca orice pasăre răpitoare
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
viața. Contradicția este explicată prin faptul că zeitatea morții, după unele credințe preclasice, cunoaște și secretele vieții, ale nașterii și ale reîncarnării. În mitologia sumeriană, zeița morții era reprezentată ca o femeie goală flancată de două bufnițe. În mitologia greacă, bufnița este simbolul Atenei, zeița înțelepciunii. Lilith, vechea zeiță ebraică, diavolița morții infantile era identificată cu această pasăre. Ouăle de bufniță, dimpotrivă, asigurau o viață lungă și o tinerețe durabilă, conform legendelor antichității. Ca orice pasăre răpitoare de noapte, în multe
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
ale reîncarnării. În mitologia sumeriană, zeița morții era reprezentată ca o femeie goală flancată de două bufnițe. În mitologia greacă, bufnița este simbolul Atenei, zeița înțelepciunii. Lilith, vechea zeiță ebraică, diavolița morții infantile era identificată cu această pasăre. Ouăle de bufniță, dimpotrivă, asigurau o viață lungă și o tinerețe durabilă, conform legendelor antichității. Ca orice pasăre răpitoare de noapte, în multe superstiții ale diferitelor popoare, bufnița anunța moartea într-o casă dacă se arăta deseori prin prejma ei. În multe mitologii
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
înțelepciunii. Lilith, vechea zeiță ebraică, diavolița morții infantile era identificată cu această pasăre. Ouăle de bufniță, dimpotrivă, asigurau o viață lungă și o tinerețe durabilă, conform legendelor antichității. Ca orice pasăre răpitoare de noapte, în multe superstiții ale diferitelor popoare, bufnița anunța moartea într-o casă dacă se arăta deseori prin prejma ei. În multe mitologii, calul era animalul călărit de zeul-soare,însă mai târziu apar care trase de patru cai sau de doi, ca în cazul zeului grec Helios. În
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
ursul brun (animalul național), lupul cenușiu, și elanul. Trei dintre cele mai remarcabile păsări sunt lebăda de iarnă, o lebădă europeană mare și pasărea națională a Finlandei; cocoșul de munte, o pasăre mare, cu penaj negru, din familia fazanilor; și bufnița. Cea din urmă este considerată un indicator al conectivității , și are o populație în scădere din cauza fragmentării peisajului. Cele mai cunoscute păsări care vin aici să se împerecheze sunt , cinteza și . Dintre cele circa șaptezeci de specii de pește de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), acvilă de stepă ("Aquila nipalensis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mică ("Anser erythropus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
munte ("Picoides tridactylus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus") și huhurezul mare (Strix uralensis) care viețuiesc alături de acvila mică ("Hieratus penatus"), ciuful pitic ("Otus scops"), bufniță ("Bubo bubo"), cucuveaua ("Athene noctua"), barză albă ("Ciconia ciconia"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), corbul ("Corvus corax"), cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"). Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
A XVIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfășurat la Nagano, Japonia. Emblema jocurilor a fost o floare ale cărei petale repezentau în mod stilizat atleți ai sporturilor de iarnă. Mascota jocurilor a fost reprezentată de patru bufnițe: Sukki, Nokki, Lekki și Tsukki, nume alese din 47.484 de sugestii venite din partea publicului și în număr de patru pentru că Jocurile Olimpice au loc o dată la patru ani. România participă cu o delegație de 17 sportivi (5 femei și 12
Jocurile Olimpice de iarnă din 1998 () [Corola-website/Science/305640_a_306969]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări semnalate în arealul sitului: ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristei de câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presura de grădină
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
anotimpul anului și fusul orar. În sens strict astronomic, noaptea este timpul întunecimii complete, așadar scurgându-se între sfârșitul crepusculului astronomic (aproape 1⅛ h după apus) și începutul aurorei. Majoritatea animalelor dorm noaptea. Totuși, există specii de animale nocturne, precum bufnițe, lilieci sau molii, acestea nefiind active pe timpul zilei. Majoritatea statelor lumii au legi care controlează nivelul de zgomot și activitățile care pot fi făcute noaptea, așa-numită „liniște de noapte”.
Noapte () [Corola-website/Science/312618_a_313947]
-
ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară stânile. În sezonul rece mai ales, vulpile se
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice); din speciile: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), bufniță ("Bubo bubo"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasia bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Ascalaphus" a văzut-o pe Persephone cum s-a înfruptat în Infern dintr-o rodie. În felul acesta ea s-a legat, o dată pentru totdeauna, de lumea subpământeană. Mânioasă, Ceres îl transformă pe Ascalaphus - singurul martor al sacrilegiului comis - în bufniță. Persephone însă trebuie să rămână alături de Pluto. La insistențele lui Ceres se ajunge totuși la un compromis: șase luni din an Persephone va sta alături de soțul ei în regatul subpământean și șase luni le va petrece pe pământ, lângă mama
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
acest arbore vegetează și gorunul, unele exemplare având peste un secol vechime. Fauna este compusă din diferite specii de animale sălbatice (vulpea, lupul, mistrețul, dihorul de stepă, viezurele, hârciogul, pisica sălbatică) și din păsări (ciocârlia de câmpie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufnița etc.) specifice zonei de deal. Bălțile au de asemenea o mare varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim cleanul și nisiparnița. Satele comunei sunt conectate cu restul localităților țării doar prin drumul județean 703
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]