893 matches
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida
Matroasca-Cuhurlui, Ismail () [Corola-website/Science/318385_a_319714]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida
Băneasa, Bolgrad () [Corola-website/Science/318272_a_319601]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
Ucraina, cu reședința în orașul Arciz. A fost înființat în 1940, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Este unul din cele 9 raioane ale regiunii care se află în Bugeac. Cel mai numeros grup etnic al raionului este cel al bulgarilor (39%). Comunitatea românească are o pondere de 6% în raion. Românii sunt grupați în principal în Tașlâc - singura localitate încă majoritar românească. Conform recensământului din 2001, nu exista o
Raionul Arciz () [Corola-website/Science/318894_a_320223]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). În urma Tratatului de la Paris
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Odată cu retragerea otomanilor din
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Mihăileanca, Secureni () [Corola-website/Science/315978_a_317307]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida
Necrasovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318377_a_319706]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). După războiul ruso-turc, începând
Ciișia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318258_a_319587]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). După războiul ruso-turc, începând
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Satul Tăriceni a fost
Tăriceni, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318534_a_319863]
-
Sturdza. În mod tradițional, ocrotitorul marinarilor în bisericile ortodoxe de miazăzi (români, sârbi, bulgari și greci) este Sfântul Nicolae, căruia îi erau închinate schiturile marinărești (azi dispărute) de la Capul Caliacra în Dobrogea și de la Pardina (pe malul din față, în Bugeac). În bisericile ortodoxe de miazănoapte (fostul Imperiu rus) ocrotitorul marinarilor militari este Sfântul Andrei care în România este socotit ocrotitorul (și uneori, în mod abuziv, întemeietorul) Bisericii ortodoxe române.
Marina Română () [Corola-website/Science/320323_a_321652]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Neporotova, Secureni () [Corola-website/Science/315947_a_317276]
-
Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului din 1806 - 1812, teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, țariștii l-au alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Ismail și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău. Ocupația din 1812, a
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
pustiau Pannonia, iar gepizii și longobarzii jefuiau Helvetia și Rhaetia. Aurelianus (270- 275), din cauza atacurilor perșilor din Iran, hotărăște să retragă armata și administrația din Dacia, care este cedată goților. Goții de apus (vizigoții) s-au stabilit în Muntenia și Bugeac, iar cei de răsărit (ostrogoții) în Ucraina. Germanicii atacau provinciile zilnic. Teodosiu I (378- 395), nemaiputând administra întregul imperiu, și-l împarte între fii săi: Arcadius ia în stăpânire bogatul Orient (Imperiu Roman de Est), iar Honorius primește Apusul (Imperiul
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului din 1806-1812, Rusia ca cedare teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Ismail și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău.) Încă înainte de 1812, administrația de
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
pe parcursul secolului al XIX-lea, așezarea în Basarabia a coloniștilor (cazaci ruși, bulgari, găgăuzi, germani, elvețieni, albanezi, greci ș.a.) și imigranților (țărani ruși și ucraineni și evreii). Printre primii coloniști s‐au numărat cazacii dunăreni, care au fost așezați în Bugeac în anul 1807, din ordinul lui Michelson, comandantul șef al armatei țariste de la Dunăre. Înainte, în timpul și după încheierea războiului ruso-turc (1806-12), sudul Basarabiei a început să fie colonizat cu bulgari și găgăuzi. Primii erau partizani ai rușilor în perioada
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
Tvardița, Vaisal, etc. Bulgarii și găgăuzii au fost scutiți de recrutare pentru 50 ani. Lor li s‐a garantat libertatea cultului și a meseriilor. În plus, ei au obținut dreptul de a produce rachiu fără vreo restricție. Până la 1827, în Bugeac au fost întemeiate 42 de colonii bulgărești și găgăuze. O creștere semnificativă a numărului acestor etnici s‐ a produs în urma războiului ruso‐turc din 1828-29 și a războiului Crimeei (1853-56). La 1841, în 73 de colonii bulgare și găgăuze existau
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
de rai”, „de paradis”. De aceea, acești țărani șerbi nu mai vroiau să lucreze gratis, degeaba la boierii ruși. Ei lăsau casele lor, moșiile boierilor și se refugiau în alte gubernii, inclusiv în Basarabia. Numai în 1810-1811 au venit în Bugeac peste 15.000 de țărani fugari ruși, dar și ucraineni. Dacă în 1812 în 12 sate rusești din Bugeac locuiau 312 familii, apoi în 1822 deja locuiau peste 1.248 de familii rusești. A doua categorie de țărani ruși care
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
Ei lăsau casele lor, moșiile boierilor și se refugiau în alte gubernii, inclusiv în Basarabia. Numai în 1810-1811 au venit în Bugeac peste 15.000 de țărani fugari ruși, dar și ucraineni. Dacă în 1812 în 12 sate rusești din Bugeac locuiau 312 familii, apoi în 1822 deja locuiau peste 1.248 de familii rusești. A doua categorie de țărani ruși care au colonizat Basarabia erau „rascolnicii”, reprezentanții credinței de rit vechi ortodox. Ei nu au acceptat reforma bisericească a patriarhului
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
Primii elvețieni au început să vină în Basarabia, în anul următor (1822). Elvețienii, de religie calvină, au construit una dintre cele mai frumoase așezări din Basarabia. Casele lor, străzile și biserica protestantă erau considerate drept repere ale arhitecturii din zona Bugeacului, iar vinurile obținute de coloniștii elvețieni erau apreciate atât la mesele magnaților din Rusia, dar și de aristocrații de la curtea țarului. Documentele arată că relațiile dintre coloniștii elvețieni și populația majoritară românească au fost tot timpul excelente. Declinul coloniei elvețiene
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
vinurile obținute de coloniștii elvețieni erau apreciate atât la mesele magnaților din Rusia, dar și de aristocrații de la curtea țarului. Documentele arată că relațiile dintre coloniștii elvețieni și populația majoritară românească au fost tot timpul excelente. Declinul coloniei elvețiene din Bugeac a început la câteva zeci de ani de la stabilirea coloniștilor la Șaba. Autoritățile țariste au anulat o mare parte dintre privilegiile coloniștilor elvețieni. Unii dintre ei au fost deznaționalizați. Alții au părăsit Basarabia după ce această provincie a fost anexată de
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
a Basarabiei. La sfârșitul secolului al XIX‐lea, 84,36% dintre basarabeni erau ortodocși, 11,65% erau mozaici, 2,88% protestanți, 0,95% catolici, 0,13% reprezentanți ai altor culte creștine și 0.03% musulmani. În urma politicii de colonizare, populația Bugeacului va crește de la circa 40.000 de locuitori, în anul 1812, la 297.642, în 1859. Sub impactul măsurilor administrative rusești, structura etnică a sudului Basarabiei a devenit predominant ne-românească. Astfel, în câțiva ani, Bugeacul a devenit un veritabil
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
politicii de colonizare, populația Bugeacului va crește de la circa 40.000 de locuitori, în anul 1812, la 297.642, în 1859. Sub impactul măsurilor administrative rusești, structura etnică a sudului Basarabiei a devenit predominant ne-românească. Astfel, în câțiva ani, Bugeacul a devenit un veritabil mozaic de naționalități. Deja în 1827, conform unei statistici, populația sa era repartizată astfel: români 33,6%, bulgari și găgăuzi 22,8%, ucrainieni 19,4%, ruși și lipoveni 9,1%, germani 5,7%, polonezi 2,9
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]