849 matches
-
în stomac Sub ploaia florii mov de liliac. Și în iubire îmbobocim, Odată cu liliacul înflorim, Singurătatea o învelim în flori Și-n suflet ne cântă viori. Parfum primăvăratic de iubire Ne-mbată sufletul cu fericire, Din vise ni-l trezește buimac Sub ploaia violet de liliac. Referință Bibliografică: Flori de liliac / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FLORI DE LILIAC de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1491244095.html [Corola-blog/BlogPost/383234_a_384563]
-
grădină, unde oile dorm libere. Era ploaie. O parte din câini dormeau în afara grădinii, unde un vecin lipsit de inspirație a depozitat acum câțiva ani o mașină de rumeguș. Oile s-au speriat, mielul mic a rămas probabil pe loc, buimac, și unul din lupi l-a înhățat. Celălalt n-a mai avut, cu siguranță, timpul necesar să atace profesionist, așa că n-a nimerit gâtul oii, ci botul. Și au ajuns câinii la ei. Câinii și-au făcut treaba și lupii
Am tăiat cea mai grasă oaie pe care o aveam și am lăsat-o într-un părău, s-o mănânce lupii by https://republica.ro/am-taiat-cea-mai-grasa-oaie-pe-care-o-aveam-si-am-lasat-o-intr-un-parau-s-o-manance-lupii [Corola-blog/BlogPost/338918_a_340247]
-
spun că au mai fost câteva marți și joi când l-am așteptat. Ieri am avut o ideie genială. Am așteptat să se termine emisiunea la televizor, am mai cronometrat vreo două ore și l-am sunat acasă. El era buimac, dar eu am afirmat că m-am adresat unui avocat și nu m-am lăsat până ce nu s-a jurat, pe sănătatea lui, că mâine merge după materiale si începe lucrul. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 11 iunie 2015 Referință
SCHIŢE UMORISTICE (40) – VICTORIA PERSEVERENŢEI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1434234725.html [Corola-blog/BlogPost/360509_a_361838]
-
ACOLADE 2 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Epitalamuri se încaieră domol la focul prânzului festin cu ochii umezi sorb licori ce jinduie-n balade arginturi din ninsori și-un vis buimac de zori -Ce prăvălatec e riscantul pas cum să te las refugiul meu d-o viață? ai mers cu pas de blănuri ai tot mas eu călător autopastel din nuferi de povești te tot visez dar doar prin mutul ...............glas
BALADE-N ACOLADE 2 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1477199461.html [Corola-blog/BlogPost/369064_a_370393]
-
magnet fatal atrag spre mine vină să plec, atâta vreau, atât mai am în cap amantă de o viață, de moarte tot nu scap. fanfare nevăzute îmi bubuie-n timpane solemn, țârcovnici triști prohodul cântă-n strane pe străzi sergenți buimaci își termină serviciul și zorile de zi de noapte-și ascut briciul. mi-e inima o brumă, iubito-i dimineață e-atâta frig în mine și-afar' atâta ceață dar chiar de n-am la cine și unde să mai trag
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_din_mitologia_ion_iancu_vale_1362294712.html [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
Toate Articolele Autorului orfeu Cu aripi bete fâlfâie pe dealuri nori de cenușă triști și-nlăcrimați și trec zburlite ciori prin reci portaluri spre pustnicii copaci înnegurați. Îi văd cum sub rafale bat mătănii, cum gem bolnav sub cerul cel buimac când vălmășite-n frunze trec jigănii, îngălbenite gânduri din iatac. Orfeu își plânge iar pe-a toamnei strună iubita lui plecată în Infern și văd prin înserarea verde-brună cum gâlgâie destinul toamnei tern. Cu aripi bete trece-acum prin strune Un
ORFEU de LEONID IACOB în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Orfeu_leonid_iacob_1380737789.html [Corola-blog/BlogPost/345655_a_346984]
-
spuneau despre el multe. Unele adevărate, altele... ! De pildă se spunea că-și anunța victimele printr-un răvaș pe care-l semna ” Ivan, de meserie hoț, cel mai mare bandit al Olteniei.” Au venit și jandarmii într-un târziu, încă buimaci de somn, seara se încurcaseră mai mult pe lângă o oală de vin la cârciuma lui Nea Tănasie. ” - La o parte oameni buni, lăsați-ne să ne facem datoria ! ” strigă răgușit unul dintre jandarmi, probabil șefu ce urmat de ceilalti doi
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1430982726.html [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
ro ****************VA ROG ,CITIȚI MAI JOS ,O SCURTĂ PREZENTARE : ******* Scriu un sonet. deplină amăgire Că prin canon mai liber mă voi face. Dar sunt ce vreau, ce știu și ce îmi place, Modest cârpaci de vorbe și iubire. Un gând buimac într-un ungher îmi zace Și nu-i găsesc firava limpezire. Mă prinde-n gestul lui de-mpotrivire Și mă aruncă-n lumile oA Trec voci cerșind cărarea neumblata, Dar altele, urlând, ademenesc Cu zarea lor etern împurpuraAA Când verbe
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_munteanu_la_milano_voi_fi_singur_mihai_marin_1350720241.html [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
semn profund că-ncep să mă trezesc.ADRIAN -MUNTEANU Scriu un sonet. deplină amăgire Că prin canon mai liber mă voi face. Dar sunt ce vreau, ce știu și ce îmi place, Modest cârpaci de vorbe și iubire. Un gând buimac într-un ungher îmi zace Și nu-i găsesc firava limpezire. Mă prinde-n gestul lui de-mpotrivire Și mă aruncă-n lumile opace. Trec voci cerșind cărarea neumblata, Dar altele, urlând, ademenesc Cu zarea lor etern împurpurata. Cand verbe
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_munteanu_la_milano_voi_fi_singur_mihai_marin_1350720241.html [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
a fost viața Deșartă aroganță ți-a fost viața Și culmea ai fi vrut tu s-o atingi, Dar n-ai știut cât cerul e de sus Și cât de-ntins pământul să le-ajungi. Amar de viața ta, hoinar buimac, Mai lasă veșnicia să te poarte Pe drum întins, prin negurile sorții, Cu falsa ta mândrie te socoate! Vei mai păși pe nori de fum himeric Când ochii tăi vedeau doar steaua ta Sau vei căta-n pământ, umil, mesianic
DEȘARTĂ AROGANȚĂ ȚI-A FOST VIAȚA de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1440876793.html [Corola-blog/BlogPost/372206_a_373535]
-
CA ȘI GÂNDACI NU MAI VREAU ROMÂNI FURAȚI DE CE-I CE PAR ROMÂNI-BĂRBAȚI NU MAI VREAU MIZERE VIEȚI PUTREGAI DE CIUCIULEȚI NU MAI VREAU SĂ FIU PROSTIT PREFER UN ANIMAL CINSTIT NU MAI VREAU BOLNAVI SĂRACI CE PRIN SPITALE ÎS BUIMACI NU MAI VREAU UN PREȘEDINTE PENTRU ROMÂNI ÎMBRĂCĂMINTE NU MAI VREAU GUVERN MORTAL AJUNS ÎN SUS ACCIDENTAL NU MAI VREAU SĂ FIU UN SCLAV SUB UN ȘEF DE TRIB BOLNAV NU MAI VREAU VEL-AVOCAȚI PRIN PARLAMENT MULT PREA BOGAȚI NU
NU MAI VREAU O ROMÂNIE (POEZIE FĂRĂ ORTOGRAFIE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1451506329.html [Corola-blog/BlogPost/372563_a_373892]
-
peste catapetesmele lumii, iar copacii gem bolnav printre umbre în timp ce vântul hohotind năvălește cu hoardele sale albite de ură. Trec zgribulite ciori printre popoare de cristale-nghețate și-n orgia bolnavă plopii fac mătănii gângăvind rugi fără număr spre cerul buimac. Ninge ca dintru-nceputuri acoperind orașul fumegând melancolic. În odaia mea înnoptată lumina se prelinge cuminte peste albele file-ale sufletului meu îniernat. Leonid IACOB Referință Bibliografică: iarnă atipică / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1139, Anul IV, 12
IARNĂ ATIPICĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Iarna_atipica_leonid_iacob_1392230436.html [Corola-blog/BlogPost/341931_a_343260]
-
era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele. Ieșit afară din casă, îmi zăream părinții în lumina lunii cum în liniștea nopții cărau sacii de la magazie la căruță și îi încărcau. Din când în când câte un câine buimac spărgea acea tăcere tainică a nopții cu lătratul lui răgușit. Caii erau înhămați la căruță și fornăiau scoțând aburi pe nări. Cum m-am îmbrăcat, m-am și ascuns după cuptor să nu mă simtă părinții și imediat ce tata a
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini_stan_virgil_1388004062.html [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
întinde o telegramă. Literele îi fug din fața ochilor și nu poate să citească. În cele dionn urmă mai mult intuiește decât reușește să descifreze: Primit scrisorile stop. Sosesc duminică stop. Te îmbrățișează mama stop. Și pentru că el continuă să-lm privească buimac pe administrator. - Te felicit. Mama dumitale vine să te vadă. Mai mult ca sigur că te va cere acasă. E un lucru nemaipomenit. Mă bucur pentru dumneata. Acasă? Acasă la cine? Acasă la mine? Ce frumos răsună aceste cuvinte! Îi
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PARTEA A DOUA) de ION UNTARU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_parte_ion_untaru_1389672342.html [Corola-blog/BlogPost/347366_a_348695]
-
noapte visez o cascadă ce iese din munte. Apoi dintr-o dată mă trezesc parcă în altă parte, pe o vale sălbatică pe care înaintez până la un perete stâncos ce-mi stopează calea. Dar spaima și agitația din somn mă trezesc, buimac și lac de transpirație. - Să-i spui părintelui Popa Ștefan să-ți citească din cartea sfântă. - Sau la vrăjitoare să-mi descânte! - surâse soțul. - Te rog, nu face astfel de glume! Mă trec fiorii când îmi amintesc de chipul său
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
lege de nevestele sale și să-și vadă de muierea lui. Când Pătru pătrunse în casă cei de față rămaseră îngroziți. Bărbatul avea chipul galben ca ceara. Soția sa Elena, care plângea în hohote la pieptul Vetei lui Costache, rămase buimacă, cu privirea fixă la acel chip de mort. Pătru care abia își revenise din muțenie rămase și el uimit de felul cum era privit. - Dar ce s-a întâmplat? Ce-i tăcerea asta mormântală? - Ești galben ca ceara. Ce-ai
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
de furie, ajunse în turnul lui Nor Vânat și, când văzu cum doarme beat, pe butoaie, îl plesni cu biciul țipând: - Scoală, bețivan puturos! Aleargă-ți vânturile buhăite și prinde mișeii care mi-au călcat palatul. - Cum? Ce? Hă? sări buimac Nor Vânat. Se rostogoli de pe butoaie și începu să urle ca turbatul: - După mineee! Se roti de vreo două ori și ieși prin fereastra deschisă, cu norii burduhănoși după el. În urma lui Nor Vânăt mai alergau Viscorilă, cu ceata Vânturilor
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421406197.html [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
publicat în Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016. AVEAM ÎN MINE UN URÂT Eram sunat la miezul nopții De la etaju-ntâi, salonul șase; Mi-era o teamă ca de hoții Lui Ali Baba ... n-aveam șanse ! Mă deșteptam din somn buimac; Puneam căștile-n urechi; Pastilele mi-au fost de hac Câteva luni; fără perechi. La vocea-i prea catifelată Conversam chiar ore-n rând; O ascultam. Superbă fată ! O cunoscusem de curând. Boleam singur la rezervă; Mă mângâiam numai cu
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
ce mă mai doare, Când sosea doctoru-n prag. Citește mai mult AVEAM ÎN MINE UN URÂTEram sunat la miezul nopțiiDe la etaju-ntâi, salonul șase;Mi-era o teamă ca de hoțiiLui Ali Baba ... n-aveam șanse !Mă deșteptam din somn buimac;Puneam căștile-n urechi;Pastilele mi-au fost de hacCâteva luni; fără perechi.La vocea-i prea catifelatăConversam chiar ore-n rând;O ascultam. Superbă fată !O cunoscusem de curând.Boleam singur la rezervă;Mă mângâiam numai cu versul;Era
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > CAUT ROȘUL MACILOR Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului Mă trezesc și buimacă privesc aripile rămase din zborul oniric, sunt încă ude de lacrima regretului venit cam târziu și înțeleg că trebuie să caut roșul macilor din lanul cu grâu pârguit, doar el va reînvia dorința devenită amintire. Încep să mă curăț prin
CAUT ROȘUL MACILOR de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1489781552.html [Corola-blog/BlogPost/375669_a_376998]
-
ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac. Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac, De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac. Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac, Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac, Însă n-avem nicio șansă-s ca semințele de mac. Gustăm porția de viață cu efect elegiac, Râdem - nu e râsul nostru, ci un zâmbet cam posac, Dăm pe gât doar apă chioară, socotind că e caimac. Cotropiți de chinuiala
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac.Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac,De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac.Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac,Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac,Însă n-avem nicio șansă-s ca semințele de mac.Gustăm porția de viață cu efect elegiac,Râdem - nu e râsul nostru, ci un zâmbet cam posac,Dăm pe gât doar apă chioară, socotind că e caimac.Cotropiți de chinuiala
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
nesigur și cu privirea rătăcitoare a omului hăituit. Doar o clipă a privit chipul grefierei de ședință care proceda la apelul părților și, imediat, speriat și nervos, s-a uitat la avocatul său, neștiind ce să facă. S-a reașezat, buimac și stângaci, la semnul liniștitor, degajat și oarecum teatral făcut de acesta cu mâna. Din acel moment, ochii lui au fixat doar podeaua. Încerca să se ascundă privirilor, după cele două persoane așezate pe banca din fața lui. Auzind vocea Violetei
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_6_marian_malciu_1326823158.html [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
urechi, și am închis ochii, ca să mă pitesc în întuneric. - Vă simțiți bine? Am deschis ochii. Un bărbat mă privea cu îngrijorare. Am luat și mâinile de la urechi. Vâjâitul se oprise. - Pot să vă ajut cu ceva? M-am uitat buimacă în jur și am regăsit gara. Fiecare trecător își vedea de ale lui, iar acolo, departe, la coada de la ghișeul de bilete, era Dan, cu părul lui cârlionțat și cu ziarul în mână, citind. Dan, dragostea mea și bărbatul meu
Într-un tren din România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19127_a_20452]
-
șefu’, au venit. Boc pune pe masă gentoiul. Traian: Păi, atunci să arate toată lumea cărțile, hăhă. Toată lumea, mai puțin Vadim, care e încă cu capul pe masă, își întoarce cărțile. Traian și Elena îl zgâlțâie pe Vadim, care se ridică buimac și-și întoarce și el cărțile. Vadim (uimit): Am câștigat! Boc (uimit și el): Da, ai câștigat! Traian: A câștigat pe naiba, hăhăhă (Se întoarce către Elena): Cine-i fată deșteaptă și a câștigaat? Elena (după ce se uită-n jur
Dezvăluire șoc despre guvernarea Boc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19982_a_21307]