258 matches
-
47/1992 , cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de contestatorul Dumitru Bulboacă, prin reprezentant Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în Dosarul nr. 2.152/40/2012 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 17 ianuarie 2013. PREȘEDINTE, ACSINTE
DECIZIE nr. 7*) din 17 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249282_a_250611]
-
Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) 6. Buga Eugenia, fiica lui Postica Gheorghe (născut la 18.11.1920 în localitatea Băcioi, raionul Ialoveni) și Sofia, născută la data de 2 octombrie 1961 în localitatea Băcioi, județul Bulboaca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) Copii minori: Buga Patrisia, născută la data 16.05.1995. 7. Ciumpe Ruxanda, fiica lui Lotocovschi Vasile și Raisa (fiica lui Nemțelea Nicolae
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272444_a_273773]
-
Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) 6. Buga Eugenia, fiica lui Postica Gheorghe (născut la 18.11.1920 în localitatea Băcioi, raionul Ialoveni) și Sofia, născută la data de 2 octombrie 1961 în localitatea Băcioi, județul Bulboaca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) Copii minori: Buga Patrisia, născută la data 16.05.1995. 7. Ciumpe Ruxanda, fiica lui Lotocovschi Vasile și Raisa (fiica lui Nemțelea Nicolae
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272445_a_273774]
-
Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) 6. Buga Eugenia, fiica lui Postica Gheorghe (născut la 18.11.1920 în localitatea Băcioi, raionul Ialoveni) și Sofia, născută la data de 2 octombrie 1961 în localitatea Băcioi, județul Bulboaca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) Copii minori: Buga Patrisia, născută la data 16.05.1995. 7. Ciumpe Ruxanda, fiica lui Lotocovschi Vasile și Raisa (fiica lui Nemțelea Nicolae
ORDIN nr. 1.214/C din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272442_a_273771]
-
Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) 6. Buga Eugenia, fiica lui Postica Gheorghe (născut la 18.11.1920 în localitatea Băcioi, raionul Ialoveni) și Sofia, născută la data de 2 octombrie 1961 în localitatea Băcioi, județul Bulboaca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) Copii minori: Buga Patrisia, născută la data 16.05.1995. 7. Ciumpe Ruxanda, fiica lui Lotocovschi Vasile și Raisa (fiica lui Nemțelea Nicolae
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272446_a_273775]
-
Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) 6. Buga Eugenia, fiica lui Postica Gheorghe (născut la 18.11.1920 în localitatea Băcioi, raionul Ialoveni) și Sofia, născută la data de 2 octombrie 1961 în localitatea Băcioi, județul Bulboaca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) Copii minori: Buga Patrisia, născută la data 16.05.1995. 7. Ciumpe Ruxanda, fiica lui Lotocovschi Vasile și Raisa (fiica lui Nemțelea Nicolae
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272448_a_273777]
-
Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) 6. Buga Eugenia, fiica lui Postica Gheorghe (născut la 18.11.1920 în localitatea Băcioi, raionul Ialoveni) și Sofia, născută la data de 2 octombrie 1961 în localitatea Băcioi, județul Bulboaca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) Copii minori: Buga Patrisia, născută la data 16.05.1995. 7. Ciumpe Ruxanda, fiica lui Lotocovschi Vasile și Raisa (fiica lui Nemțelea Nicolae
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272447_a_273776]
-
Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) 6. Buga Eugenia, fiica lui Postica Gheorghe (născut la 18.11.1920 în localitatea Băcioi, raionul Ialoveni) și Sofia, născută la data de 2 octombrie 1961 în localitatea Băcioi, județul Bulboaca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) Copii minori: Buga Patrisia, născută la data 16.05.1995. 7. Ciumpe Ruxanda, fiica lui Lotocovschi Vasile și Raisa (fiica lui Nemțelea Nicolae
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272449_a_273778]
-
Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) 6. Buga Eugenia, fiica lui Postica Gheorghe (născut la 18.11.1920 în localitatea Băcioi, raionul Ialoveni) și Sofia, născută la data de 2 octombrie 1961 în localitatea Băcioi, județul Bulboaca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Codru nr. 4. (10.294/2003) Copii minori: Buga Patrisia, născută la data 16.05.1995. 7. Ciumpe Ruxanda, fiica lui Lotocovschi Vasile și Raisa (fiica lui Nemțelea Nicolae
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272443_a_273772]
-
Răchiteni a fost reînființata în 2004, de atunci comună Mircești având componentă actuala. Cinci obiective din comuna Mircești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Bulboaca”, la 2 km nord-est de satul Mircești, sit cuprinzând urme de așezări din Latène-ul târziu (cultură Poienești-Lukașevka), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea (Evul Mediu). Alte trei obiective sunt clasificate
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
raza dimineții mișcă solzii lui de aur. "Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apă curge și la cotiri ea se perde, "Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, " Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.”" (Vasile Alecsandri - Malul Șiretului) "„Lunca, lunca, draga lunca! răi frumos al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
moșii, se află 2 sate - Nicolaevca Nouă nemțească și Nicolaevca Veche rusă, fiecare cu biserica și școala lor. Rușii, avînd mai puțin pămînt, lucrau la construcția caselor în satul nemțesc. Creștinii ortodocși moldoveni și ruși umblau la biserica din satul Bulboaca. La 1 ianuarie 1926 Nicolaevca Nouă își schimbă denumirea în Anenii Noi iar Nicolaevca Veche în Anenii Vechi. În 1940 nemții au plecat în Germania, lăsînd 106 gospodării cu 120 de case frumoase și 1713 ha de pămînt arabil. În
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
Fetița soldat de Mihaela Michailov, în regia Silviei Roman, cu Silvana Mihai/ Cristina Juncu. Scenografia este semnată de Bianca Veșteman și Sabina Veșteman, muzica de Bogdan Bâlea și inserțiile video de Adi Bulboacă. Preț bilet 30 lei.
Fetița soldat la Teatrul Național () [Corola-website/Science/296148_a_297477]
-
rezervații naturale: Saharna (de 670 ha) și Țipova (de 430 ha). De o rară frumusețe este râulețul Saharna, care formează 22 cascade mici. Printre cele mai impresionante se numără „Cascada Țiganului” cu înălțimea de 4m și lățimea de 6m, însuși bulboaca având adâncimea de 10m. Rezervația naturală Țipova se întinde pe vechile terase ale Nistrului și pe valea râului Țipova, care, curgând prin defileu, formează mai multe cascade cu o înălțime de 10-16 m. Pe malul drept al acestui râu, între
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
Goruneto-șleau cu productivitate mijlocie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pm; - Stejăreto goruneto-șleau de productivitate mijlocie, Pm; - Stejăret de deal cu gorun, Pm; - Zăvoi de salcie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pi. Rezervatia include 3 canioane: Rudi, Arionesti, Tatarauca. Canionul Rudi are 5 km în lungime, râușorul Bulboaca formează multe praguri și o cascadă de 10 m în înălțime. Sub cimitirul satului Rudi se află Peșteră Răposaților. Pe partea stângă a Nistrului se află mănăstirea de la Rudi. Canionul Rudi include, de asemenea, 2 văgăuni foarte adânci, de origine
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
-Nițu (n. 5 iunie 1889, Bulboaca, Briceni, fostul județ Hotin - d. 19 aprilie 1961) a fost un profesor universitar, doctor în filozofie a Universității din Lvov (1928), întemeietorul facultății de fizică și matematică a USM, a stației seismice din Chișinău și primul șef al catedrei de
Mihail Pavlov () [Corola-website/Science/313114_a_314443]
-
Universității din Lvov (1928), întemeietorul facultății de fizică și matematică a USM, a stației seismice din Chișinău și primul șef al catedrei de fizică a Universității agrare din Chișinău în anii postbelici S-a născut la 5 iunie 1889 la Bulboaca, Briceni, fostul județ Hotin din mamă evreică și tată român. A învățat la gimnaziul Rovneanov din Odesa și a absolvit gimnaziul la Vilno (Vilnius). A fost admis la Universitatea din Sankt-Petersburg, însă a fost înrolat în armată, revenind cu grad
Mihail Pavlov () [Corola-website/Science/313114_a_314443]
-
Bulboaca, întâlnit și sub formele Bolboca și Cotlovina (în , în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent găgăuzi. Satul este situat la o altitudine de 30 metri, pe malul vestic al
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
raionului Reni. El se află la o distanță de 55 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Bolboca (în ), în acel an el fiind redenumit Kotlovina ("bazin" sau "vale" în limba rusă). Localitatea Bulboaca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1752, populația fiind formată din moldoveni . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Bulboaca făcea parte din Ocolul Cahulului a Ținutului Ismail . După războiul ruso-turc, începând din anul 1814 s-au stabilit aici 154 familii de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării . În 1816 s-au stabilit în sat 71 de familii de
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
Ismail . După războiul ruso-turc, începând din anul 1814 s-au stabilit aici 154 familii de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării . În 1816 s-au stabilit în sat 71 de familii de găgăuzi. După unele informații, în 1818 în Bulboaca trăiau 489 de persoane (109 familii), iar în 1820 504 de locuitori (107 familii) . În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
s-au stabilit în Gubernia Taurida (aflată în zona Crimeii), unde au primit pământurile tătarilor nogai . În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. La începutul secolului al XX-lea, în Bulboaca erau 489 de case, numărul locuitoriilor fiind de 2.608 de locuitori . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Bolboca a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
Bolboca sunt de religie ortodoxă. În căminul cultural local (refăcut după un incendiu din 1996) sunt organizate spectacole muzicale cu cântece din perioada anilor '70-'80-'90 și melodii contemporane de muzică pop. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bulboaca era vorbitoare de găgăuză (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), ucraineană (%), bulgară (%) și română În 1905 populația satului era de 665 de persoane, apoi în 1910 crescuse la 2.608 persoane. La recensământul din 1930, s-a constatat că
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
Barta, Cartal, Frecăței și Satu-Nou. În centrul raional Reni, populația de limbă română avea o pondere de 49% din totalul locuitorilor, fiind etnia cea mai importantă numeric din localitate. Ar mai fi de menționat și faptul că în satul Bolboca (Bulboaca) majoritatea populației este formată din etnici găgăuzi, iar în satul Caragacii-Vechi din etnici bulgari. Principalele activități economice ale Raionului Reni sunt agricultura intensivă, pescuitul, turismul balnear și de recreere. Ca resurse naturale ale zonei sunt nisipul și argila, folosite în
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
foc atât dinspre oraș cât și dinspre satele înconjurătoare. În seara de 16 ianuarie, trupele române ajung la est de calea ferată; dar din rațiunea de a nu fi atacați în timpul nopții, detașamentul a fost retras și cantonat în satul Bulboaca. Bolșevicii în schimb, voiau să încercuiască detașamentul român ca să-i rupă legăturile cu Divizia. Lt. col. Macovescu cere imediat întăriri, iar în dimineața de 17 ianuarie, comandantul diviziei a trimis ca întărire, încă un detașament, compus din 2 batalioane, condus de
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]