258 matches
-
Ismail . După războiul ruso-turc, începând din anul 1814 s-au stabilit aici 154 familii de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării . În 1816 s-au stabilit în sat 71 de familii de găgăuzi. După unele informații, în 1818 în Bulboaca trăiau 489 de persoane (109 familii), iar în 1820 504 de locuitori (107 familii) . În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
s-au stabilit în Gubernia Taurida (aflată în zona Crimeii), unde au primit pământurile tătarilor nogai . În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. La începutul secolului al XX-lea, în Bulboaca erau 489 de case, numărul locuitoriilor fiind de 2.608 de locuitori . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Bolboca a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
Bolboca sunt de religie ortodoxă. În căminul cultural local (refăcut după un incendiu din 1996) sunt organizate spectacole muzicale cu cântece din perioada anilor '70-'80-'90 și melodii contemporane de muzică pop. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bulboaca era vorbitoare de găgăuză (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), ucraineană (%), bulgară (%) și română În 1905 populația satului era de 665 de persoane, apoi în 1910 crescuse la 2.608 persoane. La recensământul din 1930, s-a constatat că
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
mai ales că și-a petrecut copilăria în podgoria tătălui său. Merge la Școala Agricolă Superioară din Montpellier (Franța) unde timp de doi ani studiază metodologia cultivării viței-de-vie. Cunoștințele acumulate în timpul studiilor din Franța le implementeză atât la moșia de la Bulboaca cât și în toată Basarabia prin pozițiile social-politice pe care le-a deținut. Activitatea social-politică a lui Constantin Mimi s-a desfășurat în trei perioade distincte: a) perioada țaristă în care și-a făcut studiile, a activitat pe tărâm social
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
a) perioada țaristă în care și-a făcut studiile, a activitat pe tărâm social dar și în calitate de Guvernator al Basarabiei; b) perioada autonomiei Basarabiei și Unirii cu România - perioadă în care s-a dedicat în mare parte moșiei sale de la Bulboaca; c) în cea de-a treia perioadă s-a manifestat ca funcționar în cadrul administrației românești centrale, activând în calitate de director în cadrul Băncii Naționale Române. La 26 de ani își începe activitatea profesională în cadrul Zemstvei județului Bender (Zemstva era o reprezentanță a
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
hotarele ei zece gubernii, inclusiv Basarabia. După o întâlnire a moldovenilor împuterniciți de la mai multe organizații, Constantin Mimi este delegat să aducă la cunoștința Radei refuzul Basarabiei de a se alipi Ucrainei. După 1918 se retrage la moșia sa de la Bulboaca. În 1926 se stabilește cu traiul la București unde se consacră activității financiare, devenind Director în cadrul Băncii Naționale Române, această fiind și ultima funcție politică pe care a deținut-o. În 1914 Basarabia ocupa primul loc între guberniile ruse după
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
Constantin Mimi îl invită pe prințul Golițin în Basarabia. Ultimul acceptă invitația dar într-un final nu mai vizitează Basarabia. Cunoștințele în domeniul vinificației acumulate la Școala Agricolă Superioadă din Montpellier le-a implementat în întregime la moșiile sale din Bulboaca și Ursoaia unde deținea 992 desetine de pământ. În Bulboaca pune bazele unei vinării de succes, în 1893 fiind efectuate primele plantări de viță-de-vie. La doar 200 metri se afla stația de cale ferată, iar la 2 km șoseaua ce
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
acceptă invitația dar într-un final nu mai vizitează Basarabia. Cunoștințele în domeniul vinificației acumulate la Școala Agricolă Superioadă din Montpellier le-a implementat în întregime la moșiile sale din Bulboaca și Ursoaia unde deținea 992 desetine de pământ. În Bulboaca pune bazele unei vinării de succes, în 1893 fiind efectuate primele plantări de viță-de-vie. La doar 200 metri se afla stația de cale ferată, iar la 2 km șoseaua ce lega Chișinăul cu Benderul - un avantaj economic care nu poate
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
în 1893 fiind efectuate primele plantări de viță-de-vie. La doar 200 metri se afla stația de cale ferată, iar la 2 km șoseaua ce lega Chișinăul cu Benderul - un avantaj economic care nu poate fi ignorat. Datorită vinăriei lui Mimi, Bulboaca devine în scurt timp un centru de intruire a specialiștilor, sătenii find dornici de a cunoaște secretele unei tehnologii noi de creștere a strugurilor. Pentru depozitatea vinului, Mimi a utilizat doar poloboace din lemn de stejar. Vinurile lui Mimi erau
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
1903, urmate de cele obținute la un concurs extrem de prestigios - Expoziția Internațională din Torino, Italia, unde au concurat băuturi din toată Europa. Proprietățile lui Constantin Mimi s-au păstrat și până astăzi. Cea mai importantă moștenire lăsată este Castelul de la Bulboaca, vinăria și vila din Chișinău. În 1900 Constantin Mimi construiește un castel în localitatea Bulboaca. Arhitectura castelului a fost preluată din practica franceză. Acest lucru se datorează faptului că Mimi a studiat viticultura și vinificația la Montpellier. Se consideră că
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
unde au concurat băuturi din toată Europa. Proprietățile lui Constantin Mimi s-au păstrat și până astăzi. Cea mai importantă moștenire lăsată este Castelul de la Bulboaca, vinăria și vila din Chișinău. În 1900 Constantin Mimi construiește un castel în localitatea Bulboaca. Arhitectura castelului a fost preluată din practica franceză. Acest lucru se datorează faptului că Mimi a studiat viticultura și vinificația la Montpellier. Se consideră că acesta a fost primul chateau adevărat din Moldova. Construit din două etaje și beton armat
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
care se afla clădirea au convins realizatorii proiectului că revitalizarea centrului istoric trebuie să înceapă anume cu acest obiect. Din anul 2012 vinurile sunt comercializate cu denumirea "mimí". Vinăria se află în aceeași locație în care a fost fondată - localitatea Bulboaca. În 2015 va fi deschisă o nouă destinație turistică - Castel Mimi.
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
Ucraina (1996), Macedonia (1998), Rusia (1999). Au fost organizate aplicații și în interiorul țării împreună cu militari americani, germani și ucraineni la Centrul de Instrucție de lângă Elizaveta. În 2006 ostașii brigăzii participă la aplicații de la Centrul de Instrucție al Armatei Naționale de la Bulboaca, la care a fost prezinți militari din 27 de state. Drumurile mari care legau între ele capitala țării, Suceava și Iașii cu Hotinul, Soroca și cu Orheiul sau trecătoarele de la Prut Cotești-Ștefănești și Țoțora-Zagarancea, treceau pe locurile mai ridicate ale
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Fetița soldat de Mihaela Michailov, în regia Silviei Roman, cu Silvana Mihai/ Cristina Juncu. Scenografia este semnată de Bianca Veșteman și Sabina Veșteman, muzica de Bogdan Bâlea și inserțiile video de Adi Bulboacă. Preț bilet 30 lei.
Fetița soldat la Teatrul Național () [Corola-website/Science/296148_a_297477]
-
(mai nou, odată cu reconstrucția, conacul este denumit și Castelul Mimi) este un monument de arhitectură de importanță națională din localitatea Bulboaca, raionul Anenii Noi (Republica Moldova), construit spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Construcția conacului, inițiată din ordinul politicianului basarabean Constantin Mimi, a fost finisată în anul 1900. Arhitectura acestuia a fost preluată din practica franceză. Acest lucru s-a datorat faptului
Conacul familiei Mimi () [Corola-website/Science/333857_a_335186]
-
-Nițu (n. 5 iunie 1889, Bulboaca, Briceni, fostul județ Hotin - d. 19 aprilie 1961) a fost un profesor universitar, doctor în filozofie a Universității din Lvov (1928), întemeietorul facultății de fizică și matematică a USM, a stației seismice din Chișinău și primul șef al catedrei de
Mihail Pavlov () [Corola-website/Science/313114_a_314443]
-
Universității din Lvov (1928), întemeietorul facultății de fizică și matematică a USM, a stației seismice din Chișinău și primul șef al catedrei de fizică a Universității agrare din Chișinău în anii postbelici S-a născut la 5 iunie 1889 la Bulboaca, Briceni, fostul județ Hotin din mamă evreică și tată român. A învățat la gimnaziul Rovneanov din Odesa și a absolvit gimnaziul la Vilno (Vilnius). A fost admis la Universitatea din Sankt-Petersburg, însă a fost înrolat în armată, revenind cu grad
Mihail Pavlov () [Corola-website/Science/313114_a_314443]
-
Barta, Cartal, Frecăței și Satu-Nou. În centrul raional Reni, populația de limbă română avea o pondere de 49% din totalul locuitorilor, fiind etnia cea mai importantă numeric din localitate. Ar mai fi de menționat și faptul că în satul Bolboca (Bulboaca) majoritatea populației este formată din etnici găgăuzi, iar în satul Caragacii-Vechi din etnici bulgari. Principalele activități economice ale Raionului Reni sunt agricultura intensivă, pescuitul, turismul balnear și de recreere. Ca resurse naturale ale zonei sunt nisipul și argila, folosite în
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
în Dobrogea, de-a lungul litoralului, la sud de gurile Dunării, anume : Razim (altădată Razelm, și mai înainte Iancina, iar în antichitate Argamos), Golovița (altădată Lupilor), Zmeica (altădată Șerpilor), Sinoe (altădată Galazu, iar în antichitate Halmyris, ca golf), Gargalîc (altădată Bulboaca), Tașaul (altădată Pietroasa), Siutghiol (altădată Canara), Agigea, Tuzla, Techirghiol, Mangea (altădată Bivolu), Schitu, Tatlageac (altădată Glica), Comorova și Mangalia, formate prin închiderea parțială a unui fost golf maritim printr-un cordon (grind) litoral (perisip) și comunicând cu marea printr-o
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
Goruneto-șleau cu productivitate mijlocie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pm; - Stejăreto goruneto-șleau de productivitate mijlocie, Pm; - Stejăret de deal cu gorun, Pm; - Zăvoi de salcie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pi. Rezervatia include 3 canioane: Rudi, Arionesti, Tatarauca. Canionul Rudi are 5 km în lungime, râușorul Bulboaca formează multe praguri și o cascadă de 10 m în înălțime. Sub cimitirul satului Rudi se află Peșteră Răposaților. Pe partea stângă a Nistrului se află mănăstirea de la Rudi. Canionul Rudi include, de asemenea, 2 văgăuni foarte adânci, de origine
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
raza dimineții mișcă solzii lui de aur. "Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apă curge și la cotiri ea se perde, "Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, " Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.”" (Vasile Alecsandri - Malul Șiretului) "„Lunca, lunca, draga lunca! răi frumos al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
tâmplarii și dogarii Alexandru Florin și Ciuraru Constantin, pe țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă în arta culinară, participanță la manifestări folclorice din Statele Unite, Germania și din mai multe localități din țară. La Dragomirești sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de tehnologie didactică, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, nr. 5,mai, 1982, p. 10. [56] BUGA, MARIN; NICOLESCU, DANIEL, Raportul dintre competența gramaticală și latura performatică în procesul de predare-învățare a limbii române, ca limbă străină, LM, 138-147. [57] BULBOACĂ, EUGEN, Organizarea și funcționalitatea cabinetului de limba și literatura română de la Liceul industrial agricol de la Podu Turcului județul Bacău, PLLL, 141-150. [58] BULGĂR, GH., Valoarea, instructivă a textului literar, LLR, ll, nn2, 1982, 11-14. [59] BULGĂR, GHEORGHE, [La rubrica: Invitatul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1982, p. 2. [230] Probleme privind lecția de limbă și literatură română. Consultații metodice. Culegere de studii și articole elaborate de Marin Cosmescu în colaborare cu profesorii: Stela Costandache, Stan Ghena, Liviu Chiscop, Ioan Neacșu, Gh. Movilă, Maria Pop, Eugen Bulboacă, Tatiana Galan, Bacău,[f.e.]1982, (Inspectoratul școlar județean Bacău. Casa Personalului Didactic Bacău SȘF -Filiala Bacău-) [231] PUIU; GH.; NEȘTIAN, VALERIU, [La rubrica: “Creșterea limbii românești”]. Răspunderea autorilor de manuale [I]. în: Cronica, 17, nr. 18, 1982, p. 5
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
89, nr. 11, 1983, p. 13. [174] Probleme privind lecția de limbă si literatură. Culegere de studii, și articole elaborate de Marin Cosmescu în colaborare cu profesorii Stela Constandache, Stan Ghena, Liviu Chiscop Ioan Neacșu, Gh. Movilă, Maria Pop, Eugen Bulboacă, Tatiana Galan, Bacău [175] Programa de limba română pentru clasele V VIII. Aprobată cu nr. 41039/ 1983, București, (f.c.), 128 p. multigr. (MEI, DIPPG). [176] Programa de limba și literatura română pentru învățământul liceal de zi și seral, în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]