214 matches
-
-se... Bârsan întoarce capul să nu i se vadă ochiul, dar vocea tremurată, înăbușită, se aude: Mălina... Mălina era printre fetele robite, legate cu cozile două câte două. Le treceau Nistrul... S-au vorbit și... Și s-au aruncat în bulboană, toate odată... toate... Ștefan îl îmbrățișează, îl strânge aproape. Bârsan, cu capul pe umărul Domnului, plânge încetișor, pe înfundate. Într-un târziu, Ștefan șoptește: Moldovencele mele... Voi înălța, acolo pe mal, o troiță. Și pe ea voi scrie, voi săpa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde, Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboane, săpând malul năsipos. Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, Când o mreană saltă-n aer dup-o viespe sprinteioară, Când sălbatecele rațe se abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Și gândirea mea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. ION VINEA Ion Vinea a publicat proză cu aspect suprarealist și foarte dificilă la lectură, în care se întîlnește metoda lui Urmuz (excesul de importanță dat laturii minerale a omului) și unde în fond se cultivă autenticitatea în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
flăcări în inima pădurii Și înfloresc mărgele nesărutate gene: Ileană din poveste, în chiot, duc pandurii Ca să-i nuntească trupul și dragostea'n poiene. Luntrașul Spre moarte mă tot duce, lin, inima vâslind Prin valuri de agată și clocot de bulboane. Așteaptă Haron ora, cu luntrea scoasă'n grind Să-și ieie vamă dreaptă cu trecerea'n nirvane. Despăduriri Se duc pe râul vremii toți anii mei, bușteni, Să risipească'n lume scump cântec de comoară. Stejarii tinereții n'or mai
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
științific principal la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, cu specializarea în istoria culturii și a literaturii române, publicând articole, culegeri și monografii despre fenomenul literar românesc. Din opera lui Sadoveanu a tălmăcit în rusește Bulboana lui Vălimaș, Neamul Șoimăreștilor, Venea o moară pe Siret, Viața lui Ștefan cel Mare, Frații Jderi, Baltagul, Aventurile șahului etc. A mai tradus din creația lui Cezar Petrescu (Apostol), Marin Preda (Moromeții) ș.a. A publicat și literatură originală, romanele Întoarcerea
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
principala a praznicului și atît de pregătit se transformase într-o descompunere atît de grandioasă și de pestilențiala, încît praznicul, ratat, ar fi fost mai degrabă pe placul Satanei și al tuturor drăcușorilor ce locuiau sigur sub ape, sub iazuri, bulboane și bălti...
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb; jârebgie=scul mai mare de fire de cânepă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
caii la păscut. Pe cei rămași, pâlpâirile focului îi descopereau când și când, apoi umbra îi cufunda ca într-un necunoscut. Venea până la foc sunet de ape de la un vad al Moldovei. Subt malul înalt, râul sclipea lin într-o bulboană, în care dintrodată și-a oglindit globul luna în scădere, răsărită deasupra piscului Bourei".”
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei. O explicație științifică a toponimicului „Dorna” este greu de oferit. Dicționarul limbii române editat de Academia Republicii Populare Române în anul 1958, explică noțiunea „dornă” prin bulboană sau vale cu apă. Slavii au numit așezarea mlăștinoasă „dolină”, romanii au numit-o „durnacum”, iar la români a ajuns „Dorina”, care prin eliminarea vocalei „i” și prin rotacismul specific limbii române, a devenit „Dorna”. Prima atestare documentară a localității
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
apă, căutând un vad prielnic pentru cavalerii în armură grea. La un moment dat, împăratului i s-a părut că fiul său șovăie și s-a năpustit în râu ca să-i vină în ajutor. Calul împăratului a călcat într-o bulboană și a căzut, aruncându-l pe Frederic din șa. Greutatea armurii l-a împiedicat să se ridice, apa a pătruns prin vizieră. Cavalerii înebuniți de spaimă i-au sărit în ajutor, dar până să fie scos la mal, fie din
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
pornii spre Olt în goană... De-aici, din stufărișuri, / mi se părea că toamna mă cheamă cu tăișuri / de strigăte de lișiți și gemete de plopi... Din văgăuni, din mlaștini, din bălării, din gropi, / ieșea, adâncă, seara, vuind, ca o bulboană"...» (Ov. S. Crohmălniceanu, "Literatura română între cele două războaie mondiale", vol. II, București, Editura Minerva, 1974, p. 166 sq.). Un rafinat expresionism, cu extraordinare metafore plasticizant-revelatorii, se remarcă și în volumul "Cununi uscate" (1938), determinându-l pe criticul / istoricul literar
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
FARACUPRINS (n. 21 mai 1935, localitatea Costișa, județul Neamț - d. 23 martie 2006, Constanța), a fost un cercetător subacvatic, căpitan-comandor în Marina Militară Română. În copilărie primul bazin i-a fost „bulboana”, unde se scălda zilnic, toată vara. Pârâurile, iazurile, lacurile, gârla, râurile, toate l-au dus în aval spre mare. La 10 ani a trecut Bistrița înot și pe deasupra și pe sub apă. Apele repezi și tumultoase ale Bistriței, Moldovei, Siretului l-
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
afluenții tributari. Ascunzișurile lostriței sunt de obicei reprezentate de gropile adânci din părțile laterale ale curentul principal, sub pietre mari, sub steiuri de stâncă, sub rădăcini scufundate, printre bolovanii de la fundul șipotelor, sub maluri râpoase, sub umbrele cascadelor sau în bulboane, cotloane. Posturile de pândă sunt steiurile de stâncă și alte ascunzișuri, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii tineri trăiesc în apele mai mici, pentru ca pe măsură ce înaintează în vârstă să-și caute ape mai largi, spre zona de mijloc a
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
de raci Gheorghiță Pricop devine Gheorghiță Țațomir) sau ale ocupațiilor unor personaje (cuconu Panainte, căruia Culai îi vinde peștele, este transformat într-un profesor pensionar), precum și ale unor locuri (fântâna lui Cozma devine fântâna lui Cosma; Groapa Mânzului este redenumită Bulboana Mânzului), sunt eliminate sau modificate unele aluzii etnice (scândura pe care se trece pe plavie ce era furată în povestire de la Froim Bercovici este împrumutată în roman de la moară; moș Spânu este transformat din grec în armean), în timp ce unele expresii
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]