370 matches
-
fripturi, vom bea rachiu tare și vin bun. Vom juca, avem o muzică de zile mari, de la Toflea. - Știu și eu?! - Domnule, nu e bine să refuzi, nu vei avea de două ori în viață ocazia să vezi așa ceva. Și bulibașa începu să povestească în ce constă ceremonialul nunții. - O să vedeți ce mireasă frumoasă avem, cum merge ea la cortul mirelui, ce zestre primește și cum soacra o grijește ca o mamă adevărată. Dar nu am eu darul să vă spun
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ce zestre primește și cum soacra o grijește ca o mamă adevărată. Dar nu am eu darul să vă spun toată istoria; ochii dumitale vor vedea ceea ce nu se poate povesti cu vorbe, oricât ar fi acestea de meșteșugite. În timp ce bulibașa era în toiul povestirii, îl văzu pe avocat că întoarce capul într-o latură, unde o țigancă bătrână bolborosea cuvinte neînțelese, punând din când în când mâna pe creștetul unui copil. Văzându-l plecat cu gândurile lui, probabil interesat de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
toiul povestirii, îl văzu pe avocat că întoarce capul într-o latură, unde o țigancă bătrână bolborosea cuvinte neînțelese, punând din când în când mâna pe creștetul unui copil. Văzându-l plecat cu gândurile lui, probabil interesat de ceea ce vedea, bulibașa își lăsă oaspetele să guste în toată plinătatea ei scena, de altfel obișnuită în șatră. Urechea avocatului prinse din zbor doar câteva cuvinte: „De deochi dintre ochi, cât o sta vântu’n gard atâta să stea deochiu-n cap și să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să fugă prin sat ca un câine turbat...” Alte cuvinte nu mai auzi. Bătrâna mângâie din nou capul copilului, după care micuțul o zbughi pe după corturi. - Minunat! zise avocatul. Extraordinar! - Ce poate fi atât de extraordinar, dom’le? - Totul! Vorbele, bulibașă, vorbele acelea cu atâta tâlc: să stea boala cât stă vântul în gard! - Eeee, e un descântec de deochi! - Mie mi se pare că e mai mult decât un descântec, e o înțelepciune care are rădăcinile adânci... - Treabă de babe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
deochi! - Mie mi se pare că e mai mult decât un descântec, e o înțelepciune care are rădăcinile adânci... - Treabă de babe, dom’le...! - Mie mi-a plăcut mult, așa să știi. Iaca trec de la una la alta: ia spune, bulibașă, când apar în șatră pricini, gâlceviri, cum le stingeți? - Chiar vă interesează? - Altfel nu te întrebam! - Nu ajungem pentru orice pricină la judecătorie, avem tribunalul nostru, sfatul de bătrâni ai șatrei. Ei judecă și eu stau chezășie ca judecata să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de sentință, nu? găsi avocatul să spună prefirând pe buze un zâmbet plin de înțelesuri. - Dacă altă cale nu e! Oaspetele își șterse subit zâmbetul asigurându-l pe staroste că se dumerise cum devine cazul. - Am înțeles, spuse el, dar bulibașa era convins că acesta era departe de a pricepe legile lor. În sinea sa avocatul gândi: țiganii sunt ca un cântec misterios, îl asculți, te răscolește, dar nu-l poți pătrunde până în miezul lui. - Multe și întortocheate sunt căile Domnului
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pricepe legile lor. În sinea sa avocatul gândi: țiganii sunt ca un cântec misterios, îl asculți, te răscolește, dar nu-l poți pătrunde până în miezul lui. - Multe și întortocheate sunt căile Domnului, nu-i așa?, reflectă cu glas tare starostele. - Bulibașă, aș mai avea o întrebare. De mai multă vreme voiam să mă lămuresc, așa, pentru mine, dar n-am avut prilejul. - Dacă oi ști, oi răspunde, dacă nu, trimitem supărarea să ne caute pe alte drumuri. - Dar nu e o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
alte drumuri. - Dar nu e o supărare, e o curiozitate! - Am zis și eu... - Sunt sigur că răspunsul ce-l caut îl pot găsi aici, în șatră, la cel mai luminat om al etniei. - Spune, dom’le, și-om vedea. - Bulibașă, de ce țigăncile nu poartă rochii, ci fuste și bluze!? Bulibașa râse de-a binelea. În râsul lui se afla și răspunsul. - Domnul meu, ca să fiu scurt, țiganii au credința că de la brâu în sus trupul este pur, iar de la brâu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Am zis și eu... - Sunt sigur că răspunsul ce-l caut îl pot găsi aici, în șatră, la cel mai luminat om al etniei. - Spune, dom’le, și-om vedea. - Bulibașă, de ce țigăncile nu poartă rochii, ci fuste și bluze!? Bulibașa râse de-a binelea. În râsul lui se afla și răspunsul. - Domnul meu, ca să fiu scurt, țiganii au credința că de la brâu în sus trupul este pur, iar de la brâu în jos, impur. Partea de jos a corpului, atât la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ține de pur și impur, ca o lege sfântă intrată în sângele nației noastre, care nu poate fi călcată pentru că altfel, cine încearcă e supus adunării de judecată. Am reușit să vă dezleg tăinuirea? - Îndeajuns de bine! Îți mulțumesc mult, bulibașă! - Și pot să vă mai spun, dacă o femeie trece peste o pălărie, a unui bărbat, e bibaxt 1 chiar dacă își suflecă fustele, bărbatul aruncă pălăria aceea socotind-o spurcată... - Dacă mai vreți să știți ceva, mă voi căzni să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
socotind-o spurcată... - Dacă mai vreți să știți ceva, mă voi căzni să vă tălmăcesc și alte datini sau obiceiuri ale noastre ... - Nu, cel puțin acum... Deodată, se așternu între ei o tăcere suspectă. Era pentru a doua oară când bulibașa îl surprindea pe avocat că, deși era alături de el și îi vorbea de etnia sa, de pătimirile țiganilor și puținele bucurii pe care cerul se îndura să le coboare prin îngerii săi în corturile lor, acesta tăcea. Căută să deslușească
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cort și le pun sub perne stelele adunate în taină, în nopțile de veghe. Și să vă mai spun ceva: pentru țiganii noștri, durerea și lipsa sunt atât de trecătoare că li se par că nici n-au fost. În timp ce bulibașa vorbea cu avocatul s-a apropiat de cortul lui o țigancă tânără înconjurată de mai mulți puradei, strigându-l: - Bulibașă...! Văzând că nu-i dă nici o importanță, repetă: - Bulibașăăăă! - Ce vrei, fa? - Bulibașă... Roibu, Roibu nostru... nu mai e... Tu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pentru țiganii noștri, durerea și lipsa sunt atât de trecătoare că li se par că nici n-au fost. În timp ce bulibașa vorbea cu avocatul s-a apropiat de cortul lui o țigancă tânără înconjurată de mai mulți puradei, strigându-l: - Bulibașă...! Văzând că nu-i dă nici o importanță, repetă: - Bulibașăăăă! - Ce vrei, fa? - Bulibașă... Roibu, Roibu nostru... nu mai e... Tu nu vezi fa că vorbesc aici cu un om, du te, du-te dreacului d-aicilea... Fata ezita un timp să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
par că nici n-au fost. În timp ce bulibașa vorbea cu avocatul s-a apropiat de cortul lui o țigancă tânără înconjurată de mai mulți puradei, strigându-l: - Bulibașă...! Văzând că nu-i dă nici o importanță, repetă: - Bulibașăăăă! - Ce vrei, fa? - Bulibașă... Roibu, Roibu nostru... nu mai e... Tu nu vezi fa că vorbesc aici cu un om, du te, du-te dreacului d-aicilea... Fata ezita un timp să plece, dar privirea starostelui o determină să părăsească locul; totuși, din mers, mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nu mai e... Tu nu vezi fa că vorbesc aici cu un om, du te, du-te dreacului d-aicilea... Fata ezita un timp să plece, dar privirea starostelui o determină să părăsească locul; totuși, din mers, mai spuse: Roibu nostru, bulibașă...! Nu se știe dacă bulibașa mai auzise ultimele cuvinte ale fetei, dar acesta se văzu nevoit să-i explice avocatului că, în urmă cu câteva zile, niște români au vrut să cumpere de la ei un armăsar. Era o minunăție! Cel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
vezi fa că vorbesc aici cu un om, du te, du-te dreacului d-aicilea... Fata ezita un timp să plece, dar privirea starostelui o determină să părăsească locul; totuși, din mers, mai spuse: Roibu nostru, bulibașă...! Nu se știe dacă bulibașa mai auzise ultimele cuvinte ale fetei, dar acesta se văzu nevoit să-i explice avocatului că, în urmă cu câteva zile, niște români au vrut să cumpere de la ei un armăsar. Era o minunăție! Cel mai fain și mai frumos
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
au furat. - Și...? întrebă avocatul... și? - Îl găsim noi, nu vă temeți, și-i vom face să plătească pentru fapta lor. Dar mai bine să vorbim de-ale noastre... Urmărind o codană care tocmai trecea prin fața cortului, unde se afla bulibașa, avocatul rămase fără replică, gânditor, dus spre anii primăverilor înflorite de patimi și dorințe, când și lui îi sticleau ochii după ocheșelele în fuste lungi și înflorate. Când bulibașa desluși în starea oaspetelui său că acesta ar vrea să plece
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Urmărind o codană care tocmai trecea prin fața cortului, unde se afla bulibașa, avocatul rămase fără replică, gânditor, dus spre anii primăverilor înflorite de patimi și dorințe, când și lui îi sticleau ochii după ocheșelele în fuste lungi și înflorate. Când bulibașa desluși în starea oaspetelui său că acesta ar vrea să plece, lăsă de o parte alte discuții și îl întrebă : - Ei, dom’le, cum v-ați hotărât? - Bine, voi veni bulibașă, formulă avocatul acceptarea invitației, ridicându-se cu greu de pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ochii după ocheșelele în fuste lungi și înflorate. Când bulibașa desluși în starea oaspetelui său că acesta ar vrea să plece, lăsă de o parte alte discuții și îl întrebă : - Ei, dom’le, cum v-ați hotărât? - Bine, voi veni bulibașă, formulă avocatul acceptarea invitației, ridicându-se cu greu de pe pernă și încercând să-și ia rămas bun. Starostele, cu un gest al mâinii, îl opri spunându-i: - Plecați așa, domnule avocat, și nu mă întrebați nimic? - Ce te-aș putea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
eu vă cunosc de multă vreme și mai știu că dumneata n-ai trecut din întâmplare pe lângă șatra noastră! Mai trebuie să știți, domnule avocat, de la mine că țigan prost și rață înecată n-o să găsiți niciodată! - Hoț mai ești bulibașă, mare hoț! Încercă avocatul s-o dea pe glumă, simțind că în preajma sa se află un om care, fără să-i spună nimic, a ghicit mobilul vizitei sale în tabără. - V-am furat ceva? - Gândurile, bulibașă, gândurile... și se reașeză
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
niciodată! - Hoț mai ești bulibașă, mare hoț! Încercă avocatul s-o dea pe glumă, simțind că în preajma sa se află un om care, fără să-i spună nimic, a ghicit mobilul vizitei sale în tabără. - V-am furat ceva? - Gândurile, bulibașă, gândurile... și se reașeză pe pernă, privindu-l atent în ochi pe omul ce purta pe retină o sumedenie de însemne de înțelepciune, greu de găsit chiar în cărțile de învățătură. - Ei bine, domnule avocat, copilul căutat nu e la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
organele Ministerului de interne, aceștia uitaseră să-i spună. - Au răscolit mai multe șatre, cine știe pe unde se află acum!? Dumneata ai pomenit de o șatră a lui Iorgu. Care Iorgu? Știu eu? O fi, n-o fi, și bulibașa se uită în sus, Dumnezeu știe! - Acum că tot veni vorba, văd că știi mai mult decât bănuiam eu, ce mă sfătuiești, ce e de făcut? - Dacă vreți un sfat adevărat, apoi eu unul v aș spune să lăsați totul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ca multe altele! Nici o lege din lume nu poate răpi un copil, chiar dacă e de țigan, de lângă ai lui? - Tocmai asta e! Nu e copil de țigan. Povestea e mai lungă, Am să mai vin să mai discutăm problema aceasta, bulibașă, dacă vrei. - După voia dumneavoastră! Deocamdată, vă aștept la nuntă, duminică... așa, cam la vremea când soarele se ridică de vreo două prăjini pe albastrul cerului. - Voi veni neapărat! Văd că dumneata ești înzestrat cu multe tâlcuri ale vieții și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
m-o feri Dumnezeu. Cei doi se despărțiră cu o strângere de mână, socotit a fi un gest prietenesc, unul plecând cu gândurile sale, celălalt rămânând pe loc cu grijile lui și ale șatrei, nu puține la număr pentru un bulibașă, mult mai multe decât ale unui țigan de rând. Un bulibașă este stăpânul, judecătorul, sfătuitorul, tatăl și bunicul șatrei. El este legea și dreptatea căreia i se supun toți, de la mic la mare, din toate sălașele aflate sub oblăduirea lui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de mână, socotit a fi un gest prietenesc, unul plecând cu gândurile sale, celălalt rămânând pe loc cu grijile lui și ale șatrei, nu puține la număr pentru un bulibașă, mult mai multe decât ale unui țigan de rând. Un bulibașă este stăpânul, judecătorul, sfătuitorul, tatăl și bunicul șatrei. El este legea și dreptatea căreia i se supun toți, de la mic la mare, din toate sălașele aflate sub oblăduirea lui. După câțiva pași făcuți pe drumul ce-l ducea spre casă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]