268 matches
-
i-am trecut niciodată pragul. Locul strălucește de curățenie și e plin de servante și antichități, iar pe măsuța de cafea se află un vas cu petale de trandafiri. — Stați jos, spun. Găsesc eu ce-mi trebuie în bucătărie. Încă bulversată, doamna Farley se așază pe un scaun tapițat cu spătar înalt. — Te rog, spune pierită. Să nu spargi nimic. — N-o să sparg nimic ! Doriți și spumă de lapte ? Și nucșoară ? Zece minute mai târziu ies din bucătărie, cu două cafele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Îhâm. Mă uit la ceas. Și sunt împlinită, relaxată și fericită. De fapt, ar cam trebui să mă întorc. Vă mulțumesc, adaug către Ketterman, că m-ați ascultat. Sunteți singurul care a făcut-o. — Ne refuzi oferta ? spune Oliver Swan bulversat. — Da, vă refuz oferta. Ridic din umeri a scuze. Îmi pare rău. La reveredere. Pornesc spre ieșire cu picioarele împleticindu-mi-se. Și cu fluturi în stomac. I-am refuzat. Am refuzat statutul de partener senior la Carter Spink. Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
către mine sugestiv - apoi face un pas înapoi. Și încremenesc de uimire. E Guy. Care se află în bucătăria lui Trish. În costumul său impecabil Jermyn Street, și cu manșete apretate. Mă uit la el, incapabilă să zic ceva, total bulversată. Judecând după expresia lui, și el e la fel de uluit. — O, Doamne, spune încet, mutându-și privirea de la uniforma mea la sucitor și la mâinile pline de făină. Chiar ești menajeră. — Da. Îmi înalț bărbia. Chiar sunt. — Samantha... spune Trish din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
intervine și Eddie posomorât. — În fine ! Trish face eforturi să-și revină și ia o gură de cafea. Am hotărât să țin o cuvântare la conferința de presă. Sunt sigură că presa se așteaptă să iau cuvântul. — Categoric, zic, ușor bulversată. E o idee bună. — La urma urmei, acum am devenit personalități mediatice... — Personalități mediatice ? o întrerupe Eddie nevenindu-i să-și creadă. Nu suntem personalități mediatice ! — Ba sigur că suntem ! Eu sunt în Daily Mail ! Se colorează ușor la față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cel care s-a opus reprimirii tale. În momentul ăla habar n-aveam că... — Și cu toate astea n-ai vrut să mă găzduiești, așa-i ? Schițez un zâmbet. Prietenia noastră nu ajungea chiar atât de departe. Guy pare sincer bulversat. Își dă părul spre spate cu ambele mâini. — Mă simt groaznic pentru chestia aia, spune. Dar nu a fost vina mea. Ci a lui Charlotte. Am fost foarte furios pe ea... — Da, da. Am fost ! — Da, ai fost, zic sarcastică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
v-ați despărțit. — Da, spune Guy. Rămân fără aer. — Da ? zic în cele din urmă, cu un nod în gât. — Ne-am despărțit. Ridică din umeri. Nu știai ? — Nu ! Habar n-am avut ! Îmi pare rău. Chiar n-am.. Tac, bulversată. Deci n-a fost... din cauza mea ? Guy nu răspunde. Ochii căprui îi devin și mai intenși. În adâncul sufletului, simt o ușoară neliniște. — Samantha, spune, fără să-și ia ochii de la mine. Întotdeauna... am simțit... Își bagă mâinile în buzunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
către sala de așteptare. Când mă apropii, iese un paznic. — Îhm, bună ziua, spun. Aș dori să știu cum pot ajunge... Tac stresată. Unde mă duc ? La... îhm... — La... mă ajută paznicul săritor. — În... Cornwall, mă trezesc spunând. — În Cornwall ? Pare bulversat. Unde anume în Cornwall ? — Nu știu. Înghit în sec. Nu știu exact. Dar trebuie neapărat să ajung acolo, cât se poate de urgent. Nu se poate să existe atât de multe sere de vânzare în Cornwall. O să-l găsesc eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Puric/ Marius Vizante, Magda Catone, Răzvan Vasilescu. Este aici viziunea lumii contemporane, prin intermediul operei caragialiene. Întrun decor din zilele noastre și costumații adecvate, personjele sunt Împărțite În două tabere - deci, pro si contra. Lupta pentru putere devine particularitatea lumii contemporane, bulversată și ea de alegerile electorale. Un cronicar pertinent - Felicia Mihali - considera că Zoe (Magda Catone) ar fi unica reușită a distribuției (Evenimentul Zilei, 8 oct. 1999). Într-o montare mai rar pomenită - cea a lui Cătălin Naum, de pe scena focșeneană
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
nesfârșit. De obicei, media e de cinci minute. —De ce să nu folosim un ceas deșteptător? se interesează Finn. —Cel de la aragaz sau de la cuptorul cu microunde ar fi mai nimerit, încerc eu să-l ironizez. Jake ne privește un pic bulversat. —Nu-i o idee prea bună, continuă el cu tact. Puteți numi pe cineva care să arate spre ceas când s-a depășit timpul. Știu ce facem! sare Finn. Ca la fotbal. Un cartonaș galben după patru minute, care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să credeți? Și a continuat astfel cu toate bonele pe care le-am avut, chiar și cu cele de culoare. Aaaaah, se aude în capul meu. Aaaaah! Mă uit cu insistență la Daisy și îmi dau seama că e la fel de bulversată ca și mine. Ce dracu’ se întâmplă aici? Tocmai am anunțat că nu avem voie să intervenim. Pentru moment, mă simt ușurată că nu există printre noi nici un negru, pentru că, în caz contrar, m-aș fi văzut obligată să îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
exclamă Ben, trecându-și mâna prin păr. În timpul jocului nostru de înveselit oamenii și-a scos haina și și-a suflecat mânecile cămășii, așa că arată mult mai normal. Suntem toți îmbujorați și continuăm să chicotim, în afară de Jim, care pare destul de bulversat. Cred că nici măcar n-a zâmbit. Am crezut că râde doar din cauza balansului pe care l-a suportat cât a stat pe burta mea. —Daisy, ai avut o idee genială! spun eu pe un ton respectuos. —Corect, completează Finn. De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mi s-a părut ciudat să-ți continui drumul alături de cineva după ce ți-ai luat rămas-bun în mod oficial. Am observat că toți ne grăbim să rămânem singuri imediat după ce întâlnirile s-au încheiat și mă gândesc că suntem foarte bulversați și agitați și avem nevoie de timp și singurătate să ne calmăm. Ne îndreptăm spre metrou purtând discuții dintre cele mai stranii. Ben ne părăsește imediat ce vede un chioșc, pretinzând că are nevoie de țigări. Pariez că așteaptă cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vâjâielile lui spoturi informative pe site-ul www.karlmarx 51.ro din ambele oglinzi. Dar un seism, stârnit se pare de contradicțiile dintre formă și conținut, declanșă distrugerea întregului eșafodaj, iar bătrânul Fluviu se opri cu epavele amintirilor cu tot, bulversat, clătinat, deturnat și șocat din curgerea sa. Porni în aval îmbufnat și greoi, sătul de antagonismul ivit în căsoaia Alimentarei. Era vânt afară. Gândire barocă, suna decodificat mesajul. Ceea ce înseamnă că Paravocile din Citadelă deveniseră Plurivoci prin automultiplicare, semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
zugrăvit ! Ridică vocea, supărată de-a binelea. Auzi, că am fost neglijentă ! A fost o singură zonă În care am dat un pic rasol, dar asta doar din cauză că nenorocita aia de scară nu era destul de Înaltă ! Mă uit la ea bulversată. — Katie, ce-mi spui tu aici, că i-ai zugrăvit de una singură camera ? — Păi... da. Mă fixează cu ochii albaștri imenși. Așa, ca să-l ajut un pic. Dar acum Încep să-mi pun problema dacă... nu cumva se folosește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pentru o mare parte din lucrurile pe care ți le-am spus ! Așa ! Să terminăm odată cu povestea asta. — Înțeleg, spune Jack gânditor. Deci... nu-ți place Înghețata Häagen-Dazs cu porție dublă de fulgi de ciocolată. Mă uit la el ușor bulversată. — Ăă... Îmi dreg glasul de câteva ori. Evident, unele lucruri sunt așa cum am zis... Ușile liftului fac ping, și tresărim amândoi. — Jack ! spune Cyril, de partea cealaltă a ușii. Chiar mă Întrebam pe unde ești. — Am avut o discuție foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Îl văd atât de furios, modul În care spune „Ovare !“ mi se pare pur și simplu cel mai amuzant lucru din lume și, Înainte să-mi dau seama, izbucnesc În râs. Preț de o fracțiune de secundă, Jack pare total bulversat, după care pur și simplu i se Încrețește subit fața și izbucnește Într-un râs nestăvilit. Atunci când râde, i se Încrețește ușor nasul, ca la bebeluși și, cumva, asta face ca totul să pară de o mie de ori mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
apropiindu-se de mine. — A fost total neașteptat ! Dintre toate cuplurile din lume, n-aș fi zis niciodată că voi doi vă veți despărți. Dar asta nu face decât să arate că nu se știe niciodată... Mă uit la ea bulversată. — Dar... de unde știi ? — A, știe toată lumea ! spune Nancy. Știi, nu, că vineri seara a fost o băută ? Ei, Connor a venit și el și s-a cam făcut pulbere. Și a spus la toată lumea. A ținut chiar și un mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Dar uite-ne acum. Uite În ce lume trăiește el - și uite În ce lume trăiesc eu. — Lissy, spun cu glasul pierit. Nu vreau să mă duc. Ba da, vrei ! spune Lissy - dar văd limpede că și ea e la fel de bulversată ca și mine. Se aude interfonul și tresărim amândouă. Simt că-mi vine să vomit. OK. OK. Mă duc. — Bună, zic În interfon. Vin... imediat. Las receptorul jos și mă uit la Lissy. Ei, zic cu glas tremurător. A sosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
oprim chiar În fața casei mele. Pornesc În goană pe scări, aproape scrântindu-mi glezna și mă uit blocată la șofer. — Ellerwood Road, numărul 41, spune cu un gest Înflorit al mâinii. Nu. Nu se poate una ca asta. Mă uit bulversată În jurul meu În autobuz, și o pereche de adolescenți beți mangă mă privesc fără să mă vadă. — Ce se Întâmplă ? spun către șofer. V-a plătit ? — Cinci sute de lire, spune acesta și-mi face cu ochiul. Fata mea, dac-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Întorc, dar nu văd pe nimeni. Oi fi avut auzenii. O fi un sentiment de vină reprimată, care Încearcă să mă submineze sau ceva așa. — Emma, Întoarce-te ! Aici suntem ! Ia stai. Ăsta parcă era glasul lui Kerry. Mă uit bulversată spre mulțime și strâng ochii, să nu mă orbească soarele. Nu văd nimic. Mă uit Împrejur, dar nu văd... Și, fără veste, ca prin farmec, Îmi răsar În față. Kerry, Nev, mama și tata. Care se Îndreaptă către mine. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu dumneavoastră. Sigur că da, spune Jack și zâmbește politicos spre mama. Vă rog să mă scuzați câteva clipe. Își așază cu grijă paharul pe farfurie și se ridică În picioare, În timp ce toți membrii familiei mele schimbă Între ei priviri bulversate. — Mai dați-i o șansă ! strigă tata vesel În urma lui Cyril. — Poftim ? zice acesta, făcând câțiva pași spre noi. — Vorbesc de băiatul ăsta, Jack, spune tata, arătând spre Jack, care vorbește cu un tip În sacou bleumarin. Găsiți voi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Așa că... vă rog nu mai faceți glume pe seama lui. — Tipul ăla Îmbrăcat În bufon e șeful companiei ? face mama, privind surprinsă spre Cyril. — Nu ! Jack ! Sau, mă rog, o mare parte din companie e a lui. Mă privesc cu toții la fel de bulversați. Jack e unul dintre fondatorii Panther Corporation ! șoptesc frustrată. N-a vrut să se dea mare cu chestia asta, atâta tot. — Vrei să spui că tipul ăla e Jack Harper ? spune Nev nevenindu-i să-și creadă. — Da ! Se lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
tare și-i ating o frunză. Dar proprietara ta e pur și simplu o vacă Încălțată. Lucru pe care nu mă Îndoiesc că-l știi deja. Vorbești cu tipul tău cel misterios ? aud o voce sarcastică În spatele meu, mă Întorc bulversată și-l văd În pragul ușii pe Connor. — Connor ! zic. Ce faci aici ? — Mă duc să văd interviul. Am vrut doar să-ți zic ceva. Face câțiva pași În interiorul biroului și mă fixează cu o privire acuzatoare. Și anume, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Lissy jenată. Mă mut eu. Emma, nu e vina ta. Eu am fost cea care... te-am indus În eroare. — Poftim ? Mă uit la ea uluită. Lissy, nu m-ai indus În nici o eroare ! — Ba da. Pare de-a dreptul bulversată. Mă simt Înfiorător. N-am știut niciodată că ai... asemenea sentimente vizavi de mine. — Dar nu am ! — Acum Îmi dau seama foarte bine ! M-am fâțâit pe aici prin fața ta, pe jumătate dezbrăcată, așa că nu-i de mirare că te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
o fantezie, ci doar un vis ciudat, pe care nu mi-am dorit să-l am și asta nu Înseamnă că sunt lesbiană și nici că tânjesc la tine. Nu Înseamnă absolut nimic. — A. Se lasă tăcerea. Lissy pare complet bulversată. Aha. Am crezut că e... o... Înțelegi. Își drege glasul. C-ai vrut să... — Nu ! A fost doar un vis. Un singur vis idiot. — A. Am Înțeles. Se lasă o tăcere lungă, În timpul căreia Lissy se uită atent la unghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]