416,912 matches
-
a autodistrugerii prin băutură și narcotice. Un mal du sičcle a pus stăpânire pe tinerii studenți, și în rest avem (povestite) o serie de întâmplări mărunte care ar trebui să condimenteze confesiunea crizei. Din acest punct de vedere, Pizdeț, pe bune/pe invers și Letopizdeț sunt, practic, surprinzător de identice. În al doilea rând, găsesc de neconceput proliferarea locurilor comune și a prejudecăților din această zonă. Letopizdeț este un inventar grosolan și neinteresant: femeile sunt curve și proaste, menirea bărbaților e
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
de mare atenție în scrisul său se bucură și Roma antică, Evul Mediu sau civilizațiile amerindiene), Octavian Paler este un moralist dublat, asemenea lui Cioran, de un foarte subtil stilist. Multe dintre formulările memorabile ale lui Octavian Paler au devenit bunuri ale limbajului comun, iar stilul său sentențios, ornat cu citate revelatorii și pilde ale anticilor, este unul imediat recognoscibil. Dacă însă etica lui Cioran are nuanțe cinice și sarcastice, cea a lui Paler este una dureroasă, adesea plină de melancolie
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
ale lui Caesar sau Marc Aureliu, dar și pretențiile nebune ale unui Nero. Situația scriitorului este simetric opusă. La fel cu ceilalți supuși ai țării, el dorește să-și păstreze viața și independența materială, dar îi mai sunt necesare câteva bunuri care în lumea modernă îi sunt tot mai adesea repartizate de către alții: informație, timp, acces la cititori. Căt despre independența de gândire care pentru el este vitală, aceasta vine în contradicție fățișă cu dorințele principelui. Ca urmare, scriitorul se teme
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
informație, timp, acces la cititori. Căt despre independența de gândire care pentru el este vitală, aceasta vine în contradicție fățișă cu dorințele principelui. Ca urmare, scriitorul se teme în chip firesc ca principele să nu-i retragă dreptul la aceste bunuri esențiale. Frica lui este și ea întovărășită de fascinație. A observa de aproape funcționarea puterii, a cunoaște personal pe cei ce o exercită, a înțelege mecanismele administrative și psihologice care hotărăsc destinele celor mulți, toate acestea îl atrag ca un
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
a părut interesant", "era impulsiv și lipsit de scrupule", făcîndu-se vinovat într-o anume circumstanță, de un "atac mîrșav", "de o grosolănie și o perfidie, care l-a scos definitiv din rîndul prietenilor mei", ceea ce nu l-a împiedicat pe bunul Pandrea de a se zbate pentru a-i veni în ajutor cînd a ajuns la ananghie, azvîrlit în temnițele regimului comunist pentru a cărui instaurare a luptat în prima linie. Abnegația și buna credință ce-l îndrumau pe Petre Pandrea
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
fundalul culturii hip-hop. Scriitura ar fi cumva autentică, voit neșlefuita, nepreocupată de estetic, de altfel, criteriu marginal. Cu toate acestea, C. Rogozanu nu e prea convins, ci mai degrabă reținut. De aceea face și câteva confuzii. În opinia mea, pe bune/pe invers este model de nonconformism no cojones care, înainte de a "violență prejudecățile culturii înalte", cum spune prefațatorul, preia comod și fără furie tocmai clișeele protestatare, ale revoltei cu sau fără ștaif. Găsim în acest român toată recuzita livresca uzata
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
români, îndemnându-i să cunoască o experiență, până la un punct, similară cu a lor, să înțeleagă că, în lumea de astăzi, singura modalitate de păstrare a echilibrului, de creștere a prosperității este aruncarea de "punți". Punți pe care să circule bunuri și idei, care să ducă la cunoașterea și modelarea reciprocă a participanților.
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
de mine, că-mi trîntește telefonul. După cîteva ore, sînt tenace, nu?, un domn mi-a spus cool că mă rezolvă, că nu contează că nu sînt firmă și că am cărți, bulendre și vechituri. Batem palma pe cîteva milioane bune. Amuțesc. Salariul meu pe o lună de la România literară să îl dau în opt ore!? Și cu ce mai rămîn? "Fără moloz", îmi răspunde, promt, omul meu. Muncesc ca nebuna cîteva zile. Nu-mi simt carnea, oasele, mințile. Spăl geamuri
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
mai mari pe care le cunoaște omul, și probabil că Tolstoi l-a făcut primul. Schimbarea de opinie, ca ajustare la spiritul timpului într-o zi, cu fața strălucitoare, o femeie mă anunță: "nu mai există Leningrad! Se revine la bunul Sankt-Petersburg!" Nu m-au entuziasmat niciodată orașele și străzile rebotezate. Sunt pe punctul să i-o spun, dar în ultimul moment mă răzgândesc: în privirea ei încântată de fascinantul mers la Istoriei ghicesc dinainte un dezacord și n-am chef
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
dl Șiulea ricanează: "Argumentul pe care-l folosesc uneori conducătorii Uniunii, că aceasta se finanțează din veniturile aduse de propriul patrimoniu este nul: acel patrimoniu este tot bun public". Ce să spunem? Ori dl Șiulea nu știe ce este acela bun public ori, la fel de grav, dacă nu și mai grav, se preface că nu știe. D-lui Ciprian Șiulea i se par neclare principiile după care funcționează Uniunea Scriitorilor ("USR nu are coerența pe care o dau respectarea unor principii clare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
din anii 1958 și 1959. Pe această temă s-ar putea scrie mai multe articole, interesante pentru cunoașterea năravurilor din acele vremuri și a promotorilor și suferitorilor acelor năravuri. Pe lângă lacunele impuse de cenzori - autori și ai lăbărțării timpului dintre "bunul de cules" și "bunul de tipar" (datele sunt înscrise în caseta tehnică a cărții) al ediției din 1959, Tudor Arghezi însuși a efectuat, definitivând textele volumelor de versuri din Scrieri și apoi pe cele ale volumelor ediției din 1966, numeroase
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
1959. Pe această temă s-ar putea scrie mai multe articole, interesante pentru cunoașterea năravurilor din acele vremuri și a promotorilor și suferitorilor acelor năravuri. Pe lângă lacunele impuse de cenzori - autori și ai lăbărțării timpului dintre "bunul de cules" și "bunul de tipar" (datele sunt înscrise în caseta tehnică a cărții) al ediției din 1959, Tudor Arghezi însuși a efectuat, definitivând textele volumelor de versuri din Scrieri și apoi pe cele ale volumelor ediției din 1966, numeroase modificări, introducând multe "varietăți
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
fumurii, cool, ai lui Manolo. Nici el nu procedează fair-play în pariul cu autenticitatea. Vrea să treacă drept cel care "n-ar fi faultat niciodată pe nimeni și (pe care) nici un antrenor nu l-ar fi băgat în echipă (de bun ce e)", cum spune Sorin. Un fel de Holden Caufield care prinde copiii (deformați, alcoolici) gata să cadă în prăpastie. De fapt, cam face blat și faultează primele două reguli ale cărții: scrisul la semn (adică la 4-5.000 de
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
degreva ei înșiși de responsabilități pe care nu le pot onora din pricina absenței oricărei calificări profesionale. Meseria de expert este una foarte serioasă care există în Occident, funcționează de multă vreme și care dă consistență fenomenului artistic și pieței de bunuri simbolice. În condițiile în care expertul de artă va fi cuprins într-o structură instituțională, lucrurile însele vor căpăta o altă statură și un alt statut. Pînă atunci, însă, vor continua să funcționeze, în paralel, o adevărată industrie a falsurilor
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
mândru și nedumerit de felul ciudat în care îl privesc semenii, ignorându-l de fapt, obosiți că poezia nu se mai sfârșește și nu folosește la nimic. Și, doamne, dacă prin absurd, catastrofal, nedrept, poezia ar fi retrasă vreodată dintre bunurile lumii și ar fi ridicată, împreună cu poeții, la cer, în altă dimensiune, acolo unde îi este locul, lângă Creator, puțini ar fi aceia care-ar rămâne bucuroși pe pământul golit astfel de sufletul său, de esențe și de adevăruri" l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
amenințat de iminența morții. Deci, creștinul nu este singur, părăsit sau izolat. El înaintează spre bucuriile veșnicei Împărății cu și în Hristos, aflând în El pe Cineva care poate să-l înțeleagă, să-i aline sufletul și să-l ajute. Bunul creștin concepe slujirea plină de iubire a semenilor și ca pe o slujire adusă, implicit, lui Dumnezeu, iar slujind comunității Bisericii, are cinstea de a fi colaborator cu Hristos la realizarea Împărăției lui Dumnezeu. Compasiunea și ajutorul divin pentru omul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Său. Ușurându-le celor suferinzi și chiar muribunzi tristețea și suferința, aducem un zâmbet pe fața lui Dumnezeu. Nu contează de fapt dacă aceasta ia forma aplecării asupra necazurilor vecinilor care sunt bătrâni, bolnavi și infirmi sau a dăruirii de bunuri materiale pentru a împiedica foametea, 14 Alister McGrath, Suffering ..., p. 73 et passim. 15 Anthony M. Coniaris, Vitamine duhovnicești pentru inimile rănite, în românește de Maria Băncilă, Ed. Sofia, București, 2010, p. 22. 6 sau înseamnă a rupe din timpul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
triști. Făcând oricare dintre acestea, răspundem unei nevoi umane reale, împlinim porunca de a iubi după cum am fost iubiți și bucurăm inima părintească a unui Dumnezeu Care alege să sufere împreună cu cei pe care i-a creat și-i iubește. Bunul creștin ia parte, afabil, la suferințele și bucuriile celorlalți, manifestându-se întotdeauna cu solicitudine, fiind dispus să ajute efectiv și din toată inima, bine știind că religia creștină nu se reduce la simple formulări teoretice sau complicate înșiruiri de construcții
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
căpătâi ce stă la temelia celorlalte și constituie o condiție sine qua non intrării în Împărăția promisă. Iubirea creștină activează deci prin ceea ce Hristos Domnul a numit slujirea semenilor. Într-adevăr, a te pune în slujba aproapelui din iubire pentru Bunul Mântuitor și a-ți asuma în parte rolul Lui de a vindeca sau măcar de a alina durerea celui suferind înseamnă a împlini, în gradul cel mai înalt, cea mai mare dintre virtuți. Slujirea aproapelui, 16 Barnaba, Epistola, cap. XIX
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
uși ca să vadă de nu zace cineva bolnav. Aducea stafide, siropuri, ouă, aluat de făină, de care au nevoie cei bolnavi, socotind că această slujire îi este lui de cel mai mare folos la bătrânețe. Când a murit, a lăsat bunurile lui unuia asemenea lui, ca să împlinească aceeași slujire. Căci locuind cinci mii de monahi în munte era trebuință și de această slujire, din pricina locului pustiu”25. Deci, dintotdeauna Biserica a avut în atenție pe cei pe care i-a găsit
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
lucrurilor pe nume, pentru că altminteri nu se va înțelege, cum au reușit uneori anumite scrieri să treacă bariere, desigur fiecare în alte circumstanțe, - s-a oferit să vorbească cu amantul lui, care lucra la Direcția presei, să-mi ștampileze cu bun de tipar paginile pe care le-am introdus ulterior în carte. M.I.: Carte despre care în epocă nu s-a scris însă! Următorul volum apărut sub semnătura lui B. Elvin a fost o monografie Camil Petrescu. B.E.: Da, a fost
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
inexistentă ne vorbește prin somn, ne trimite semne, ne cheamă spre ea, ne atrage cu forța unui vârtej. Ca o pânză de păianjen poezia se întinde din chilia autorului în cea a cititorului. în mrejele ei se zbate diavolul. Și bunul Dumnezeu". Nichita Danilov face poezie în proză, în piese de teatru, în prefețe, în titluri, în poezia însăși. Un veritabil artizan care vede poemul în orișice: în atomi și conștiință, în maimuțe și mașini de scris, în păsări și în
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
și rudelor sale de către împărăteasa Anna Ioannovna, în 1730, ca recompensă pentru sprijinul oferit la dobândirea puterii absolute. Neobosită, prințesa Maria depune petiții peste petiții și caută influență favorabilă intereselor sale. Alte griji sunt legate de solicitările lui Antioh de bunuri pentru un comerț profitabil: blănuri de hermină, tapet și pânzeturi chinezești. La rândul ei, Maria cere tutun (pentru ea și pentru alții, cadou aflat la mare trecere), cuțite de desert, ceas pentru un prieten de familie, stofe, cărți. Prințesa era
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
cînd el se afla la Cotroceni. Ideea că Ion Iliescu n-a avut putere executivă e flagrant contrazisă de indicațiile date minerilor în 1990 ca și de indicațiile date Justiției pentru declanșarea recursurilor în anulare împotriva proprietarilor care își recăpătaseră bunurile. Cînd a vrut să aibă putere, Ion Iliescu a avut-o! De ce n-a vrut și cînd s-au tăiat pădurile bezmetic, și cînd s-au făcut diguri de partid și lucrări de ameliorare pe care un expert ca Ion
Cum se vede dracul de la Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11486_a_12811]
-
Constantin Țoiu (II) Întâi și întâi, a început coana Ifighenia, pe toate făpturile, pe care le-a făcut pe lumea asta bunul Dumnezeu, le cheamă într-un fel ori altul. Ești tu om, dar îți mai zice Ionel... Săftica... Ia să vedem cum ți s-ar potrivi să i se zică unui șoricel ca tine... Și a stat, s-a gândit cu
Șoricelul Valerică - de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11563_a_12888]