1,960 matches
-
Dan Cristian Popescu, fostul lider al PNL Sector 2 a demisionat din partid. El susține că PNL a devenit prizonierul "obsesiilor" lui Crin Antonescu, și al unor lideri care au probleme cu legea, cu morala și cu bunul-simț. "Constat, cu regret, că, astăzi, Partidul Național Liberal a devenit prizonierul obsesiilor unui singur om, Crin Antonescu, și al unor lideri care au probleme cu legea, cu morala și cu bunul-simț. Crin Antonescu și unii liderii ai PNL sunt incapabili
Dan Cristian Popescu, demisie din PNL. Atac la Crin Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/42481_a_43806]
-
care au probleme cu legea, cu morala și cu bunul-simț. "Constat, cu regret, că, astăzi, Partidul Național Liberal a devenit prizonierul obsesiilor unui singur om, Crin Antonescu, și al unor lideri care au probleme cu legea, cu morala și cu bunul-simț. Crin Antonescu și unii liderii ai PNL sunt incapabili să înțeleagă că obsesia lor față de o persoană - Traian Băsescu- nu coincide cu dorințele reale, speranțele și așteptările electoratului de centru-dreapta, pe care PNL ar trebui să-l reprezinte", se arată
Dan Cristian Popescu, demisie din PNL. Atac la Crin Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/42481_a_43806]
-
lucrurile stau și așa, și așa. Don Quijote este o convenție, dar și cât adevăr! Însă oamenii cu personalitate sunt reprezentativi pentru categorii de gândire. De aceea, ei nu tranzacționează. Pentru ei, este sau așa, sau așa. Vorba lui Sorin Lavric, „bunul-simț e atributul minții sănătoase și mediocre”, ceea ce, în treacăt fie spus, explică de ce m-a cam scărmănat. Cum stau lucrurile când mintea mediocră știe că e mediocră, asta m-ar interesa să mai știu. Citesc uneori cărți românești de proză
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4271_a_5596]
-
o cifră exactă, unică”. Guvernul avea această obligație să răspundă Curții, dacă era de bună-credință, și să dea o cifră exactă, unică, cu privire la numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Dar, acum, eu vă pun următoarea întrebare simplă și de bun-simț, la care să reflecteze toți românii: la alegerile prezidențiale din 2009 au avut drept de vot toți românii care au fost în țară sau în străinătate, indiferent unde au avut domiciliul sau reședința? Și răspunsul este, categoric, da, toți românii
Emil Boc nu crede în varianta alegerilor prezidențiale de anul acesta () [Corola-journal/Journalistic/42806_a_44131]
-
din România în ultima vreme, întrece orice imaginație. Iar justiția pare teatrul fără sfârșit al interpretărilor, declarațiilor și schimbului de replici. Ce m-a uimit foarte tare astăzi este neașteptata decizie a CSM... Eu cred că cerința decentă și de bun-simț, fără tendențiozitate sau politicianism, era să sesizeze Inspecția Judiciară pe felul în care sunt transmise presei informații din dosare cu mare încărcătură politică tocmai în momente cheie”, a scris deputatul liberal. Alina Gorghiu critică în continuare decizia Consiliului Superior al
Gorghiu: Ce se întâmplă în și între instituțiile statului întrece orice imaginație () [Corola-journal/Journalistic/42940_a_44265]
-
care am mai scris în această pagină, conform căreia primii voievozi români ar fi de origine cumană. Deși ideea fusese sugerată de Iorga, după cum recunoaște Djuvara însuși, naționaliștii noștri au ținut-o de la început în oroare. Ideea e totuși de bun-simț: descălecătorul unui neam nu poate aparține neamului cu pricina, caz în care n-ar mai fi descălecător. Ridicolul teribil este în altă parte și anume în convingerea celor care l-au provocat că ADN-ul smuls din osemintele voievozilor ne
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
ci de la o persoană americanizată, angajatorul acela numai zâmbete, care, vrând să se informeze în detaliu cine sunt, din tot ceea ce circulă pe net despre scriitorul și jurnalistul Dan Stanca nu a reținut decât denunțul respectiv. Fără comentarii. Și acum bunul-simț mă face să formulez anumite întrebări. Oare distinsul angajator despre care presupun că are o anumită cultură nu știe câteva lucruri elementare de teoria literaturii și a romanului: că nu poți face confuzia dintre autor și personajele sale? Că romanul
Cam ce poate păți scriitorul român by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/4465_a_5790]
-
să iubească și să se cultive, pentru că așa cum este acum nu e bine și-ți va aduce lacrimi amare mai târziu. El are un spirit luminos, nu i-l înnegri, lasă-l să fie bun și generos, cuminte și cu bun-simț, învață-l să iubească natura și universul, să facă bine și nu rău și să nu fie egoist. Tu, fata mea, ești foarte egoistă și crezi că dacă copilul tău va iubi și pe altcineva, nu te va mai iubi
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
a fost uimirea când el mi-a prins mâna, s82 a aplecat și mi-a sărutat-o. Am știut atunci că-mi mulțumește în spirit pentru că de fapt ce-am spus eu își dorește el: iubire adevărată, cultivare, educație de bun-simț; într-un cuvânt - lumină și evoluție. E bine că spiritul lui vrea asta; așa o să ia din viață, până la urmă, de la unii sau de la alții, tot ce este bun și frumos. Eu îi doresc din plin asta, atât lui, cât
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pe care nu vi le-am spus și bineînțeles că v-ați plictisit de micile mele stratageme aucto riale. Ați vrea nu să se termine, dar să se rezolve, să se lege toate ițele, să fie logic, cronologic și de bun-simț. Și eu aș vrea. Motiv pentru care mă simt dator cu o imagine esențială, cea a lui Musa ibn Nusayr într-o mantie albastră ca noaptea, profitând de proaspătul lui anonimat istoric ca să dispară în întuneric, împreună cu Gisalrico și cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Femeia nu catadicsi să-i răspundă, se întoarse cu spatele și începu să sforăie aproape instantaneu. El, intrigat peste măsură și cu cele patru oi numărate de câteva sute de ori, care nu aveau nici cea mai vagă urmă de bun-simț să se înmulțească, așa cum fac toate oile normale, se cuibări în bucătărie lângă aragaz și își mai făcu o cafea tare și fără zahăr. Pe care însă nu o bău, pentru că îl fură somnul imediat ce-și găsi o poziție
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
un țigan de la ea din sat. De frumoasă, era frumoasă fufa dracului. Da’ io i-am zis, mamă, asta e ușuratică, nu vezi ce ochi galeși are? Nu-ți trebuie ție de-asta, artistă. Caută-ți o fată simplă, cu bun-simț, că cu arta ei nu faceți casă. Și uite că am avut dreptate... Am avut? El dădu să mormăie ceva, complet luat pe neașteptate de trecerea de la monolog la dialog. — Acu io știu ce... — Ei, asta-i viața... continuă imperturbabil
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
facă și el o altă declarație mai de Doamne-ajută, că un picior în ghips nu e un motiv să-ți dai demisia și, până la urmă, ar fi putut să dea și el dovadă, dacă nu de imaginație, măcar de atâta bun-simț încât să și țină fleanca, dacă tot nu fusese în stare să găsească ceva demn de prima pagină. La rândul lor, ambasadorii Rusiei și Americii recunoscură la unison că fuseseră principalii furnizori de armament în diverse războaie etnice, pe care
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
imaginii mult râvnite țimagine care conținea, pe lângă coloritul dezordonat și pitoresc al Bucureștilor, veșnica femeie întreprinzătoare, trecută de cea de-a doua tinerețe de ceva anișori și cu mult peste greutatea admisă atât de sistemul ei osos, cât și de bunul-simț) o priveliște în tonurile de gri-șoarece ale ușilor de fier puse sub un lacăt ce putea să taie pofta oricui nu ar fi fost dispus să și-o pună singur în cui. Trecând cu greu peste fireasca chemare de a
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
prin munca depusă (care ar putea fi, la fel de bine, cea a colaboratorilor săi), ci judecata, care nu poate fi înlocuită de nimic atunci când ea nu există. În problemele cele mai diverse judecata sesizează tocmai esența, raporturile și proporțiile lor. La bunul-simț pe care îl poseda într-un grad înalt, Jules Cambon asocia și alte virtuți profesionale: patriotismul, adică sentimentul atențiilor pe care le datora unei doamne atât de importante ca Franța, dar și orice altceva putea făce o figură amabilă: curtoazie
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
târ ziu, când de prea multe cuvinte răul va purta cu el conversații sofisticate. Maria, maică-sa, continua să Îl pieptene astfel Încât „să i se vadă“ fruntea, pe care ea o credea Înaltă, Înaltă... Dar toate sfaturile ei pline de bun-simț nu reușeau să Împiedice mingea de foc a Înverșunării să Îl cuprindă cu gesturi lascive, să i se facă armură grea, asasină. Primăvara căpăta agresivitatea veninoasă a vampirului. Degeaba Îl vedeam intrând de două-trei ori pe săptămână În Biblioteca Județeană
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
și muierea, și copiii, și rudele, de o să ajungi să ceri de pomană la „Brațele de muncă“. Gândurile Îl purtau iarăși, fără să vrea, către o tinerețe de veleitar cinic, când credea că le rupe gura alor lui, țărani cu bun-simț, dacă se duce la școala de partid, unde nu aveai voie să fii nici inteligent, nici prost, trebuia doar să știi să arăți că ești viclean, adică În spiritul epocii; iar el reușise cu brio și urcase toate treptele ticăloșiei
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
întâlnire și discuții cu vecinii, prietenii sau diferite cunoștințe. Aceștia trebuie să știe că Biserica este o instituție care își desfășoară activitatea după niște reguli, e adevărat diferite față de ale altor instituții, reguli nescrise, dar tot atât de obligatorii și care cer bun-simț în a fi respectate. Biserica Ortodoxă numește aceste reguli, rânduieli. Sfințiții Părinți care păstoresc credincioșii parohiei, în marea lor bunătate și din respect față de aceștia, nu impun coercitiv respectarea rânduielilor, ci prin blânde rugăminți adresate celor care, din neștiință sau
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
scopul de a preveni asemenea atitudini, Biserica Ortodoxă a tipărit și difuzat, la prețuri modice, îndrumare privind comportamentul în Biserici și Mănăstiri. Dar cine să le citească?... În altă ordine de idei, adevărul gol-goluț este că nu informarea lipsește, ci bunul-simț. Când ești dăruit cu această calitate, atunci când intri pentru prima dată într-o Sfântă Biserică sau Sfântă Mănăstire, se declanșează ceva care îți spune ce, cum și când să faci un anumit lucru. Nimeni nu s-a născut învățat, se
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cu această calitate, atunci când intri pentru prima dată într-o Sfântă Biserică sau Sfântă Mănăstire, se declanșează ceva care îți spune ce, cum și când să faci un anumit lucru. Nimeni nu s-a născut învățat, se spune, dar cu bun-simț, unii s-au născut! Când nu știi, te retragi discret într-un colț de unde poți observa, în liniște și fără a deranja pe cineva, și privești la alții cum fac ceea ce ai vrea și tu să faci (de închinat, aprins
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
5, 21-33). Porunca a VII-a oprește, totodată, tot ceea ce constituie cale sigură spre desfrânare: goliciunea trupului expusă în diverse moduri (internet, TV, reviste, filme, cărți, pe stradă etc.), cântece cu conținut pornografic, beția și trândăvia. Oamenii cu credință și bun-simț se confruntă în vremurile acestea cu un atac extrem de violent și deschis al pornografiei. Celorlalți, ori nu le pasă, ori câștigă sume de bani importante din aceasta, ori, pur și simplu, au făcut, din pornografie, o obsesie. Din păcate, așa cum
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sălbatici care bântuie pe străzi, de indivizi fără creier, dar cu un pistol sau un cuțit în buzunar, de șoferi aroganți și ucigași, nu este vina niciuneia dintre instituțiile de ai căror reprezentanți am amintit mai sus. Pe oamenii cu bun-simț din societatea românescă nu-i interesează doar arestarea și condamnarea infractorilor, ci și mecanismele sociale care le permit acestora să ajungă pe anumite poziții de pe care își permit să sfideze sau, mai rău, să manipuleze societatea în favoarea lor. Cu cât
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
să pună chiar acum mâna pe telefon. Stă. Se uită la femeia care îl privește drept în ochi. În scurt timp, femeia devine irascibilă. Agre si vitatea ei trece razant peste limitele admise de ceea ce oamenii, în naivitatea lor, numesc bun-simț. Agre sivitatea femeii crește până în punctul în care el începe să se întrebe dacă femeia îi vorbește chiar lui. Dacă femeia îl poate vedea prin televizor. Atenție. N-aș vrea să fiu greșit înțeles. Omul ăsta nu e un idiot
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
gîndiri colectiviste, a aroganței birocratice și a dezinteresului cronicizat față de omul concret și de efortul acestuia de a se face util, sculptorul se revoltă, identifică viciul și îl sancționează drastic din perspectiva experienței sale occidentale și, la urma urmelor, a bunului-simț civic. Aceste reacții, uneori calme și ironice, cîteodată temperamentale și pline de nerv pamfletar, iar, alteori, de-a dreptul necruțătoare, s-au stocat într-un corpus epic pasional, polemic, incisiv și, nu de puține ori, plin de amărăciune. Portretul artistului
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
de incontestabil talent au putut da naștere unor creații atît de iremediabil stricate. Dacă vom spune că nici un geniu nu este egal sieși și că inspirația lui suferă urcușuri și coborîșuri, nu am face decît să rostim o constatare de bun-simț, dar încă nu am da o explicație în privința cauzei care a dat naștere eșecurilor cu pricina. Iar Pierre Bayard tocmai asta urmărește: să explice în ce constă nereușita fiecăreia din operele amintite. Așadar, analiză minuțioasă cu indicarea, pentru fiecare text
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]