13,186 matches
-
copii (doi băieți și o fată). Fata, speriată de moarte de un bombardament, sfârșește curând, după o scurtă agonie. Isai își caută fratele, pe Ile, plecat în căutarea unui cal rechiziționat, când de o parte, când de alta a Nistrului. Bunicul se află răzlețit și el de restul familiei, rămas singur dincoace de Nistru, într-un sat ocupat de nemți. Prins între două fronturi, mișcându-se periculos între ele, copilul Isai ignoră marile riscuri la care se expune trecând dintr-o
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
două fronturi, mișcându-se periculos între ele, copilul Isai ignoră marile riscuri la care se expune trecând dintr-o parte în alta. Isai, băiat de treisprezece ani, trecea de pe un mal pe altul al Nistrului, din satul lui în satul bunicului: când îl prindeau rușii îl interogau ca spion, trimițându-l dincolo ca iscoadă, iar când îl prindeau nemții îl considerau partizan, cerându-i informații despre pozițiile inamice. Tolerat de cele două părți în conflict din interese informative, Isai își urmărea
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
la păscut, fuseseră de mult abandonate. Ceva mai încolo, nici o colibă nu mai avea acoperiș. Cu o presimțire neagră crescându-i în piept, Melmont începu să urce poteca de munte. Ajunse în cele din urmă la casa care-i aparținuse bunicii sale. Era o construcție pipernicită din lemn, cu o mazuzah 1 mică și ruginită atârnând încă la intrare. Nu-și pierduse acoperișul, în schimb nu mai avea nici uși, nici ferestre. În preajmă, nici țipenie de om. Lui Melmont i
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
de mult număr; cu aceste toate, închipuite odăi și săli, întocmai parcă ar fi o zugrăveală". Cel care va fi în Viena și nu va merge să viziteze acest "minunat lucru", conchide Golescu, "este vrednic de pedeapsă".3 În 1829, bunicul matern al poetului Eminescu, stolnicul Vasile Iurașcu, vînător pasionat, a primit în dar de la generalul rus Jeltuhin "o pușcă cu două țevi, de Damasc", adusă "de la }arigrad".4 Exista, deci, printre boierii și boiernașii români plăcerea de a poseda arme
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
ambiguă. O muntenească mixtură de sentimentalism și persiflare trasează contururi insinuant precise, de-o sfidătoare naivitate, precum în tablourile lui Rousseau Vameșul: "Toată familia mea benchetuiește la ŤLocal familialť". Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe. Verișoare. Toasturi. Bunicul, după tejghea, ascute cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, rîde, ascute: hîrșt, hîrșt, cuțit pe cuțit. într-un colț un țigan își înmoaie vioara în halba cu bere, ca pe miez de pîine. Bunicii mei din flori, mătușile. Cu
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
alb în halbe. Verișoare. Toasturi. Bunicul, după tejghea, ascute cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, rîde, ascute: hîrșt, hîrșt, cuțit pe cuțit. într-un colț un țigan își înmoaie vioara în halba cu bere, ca pe miez de pîine. Bunicii mei din flori, mătușile. Cu pozele din albumul de familie, bine amestecate, filate febril, rudele mele joacă un joc". Dar la un moment dat un suflu afectiv sporit face ca figurile statice să prindă viață, să freamete fantezist, să-și
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
alocate unor diferite personaje feminine. E logic ca fiecare capitol să aibă o anumită autonomie, fixând verosimil cadrele unei existențe și ale unei tipologii. Dar romancierului i se pot reproșa vizibile carențe compoziționale: intercalarea unor fire inutile (dacă povestea cu bunicii Melaniei are o frumoasă culoare biografică, aceleia, încâlcite, legate de mama ei nu-i văd noima) și, de asemenea, lipirea forțată a altora. Rememorarea lui Miriam, cu avatarurile ei de scriitoare debutantă la 47 de ani, este întreruptă, nitam-nisam, de
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
cerul apoi alb cu nori tociți cenușii peste acoperișe încovoiate pe care ploaia bătea într-o cadență nemaiauzită viermi albi mici țiuiau prin aerul subțire deasupra caselor - ca bețele vătuite ale tobelor peste sat vremea înnăbușitoare a teiului începuse și bunicul în cizmele lui dădea cu lopata în fața casei ploaia de viermi livid de spaimă și mut pe totdeauna deasupra movilei înaltă cît gardul
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
Wagram și Leipzig, crescînd în bivuacele francezilor și făcînd un război tot la zece ani. Doamna Paraskeva Opujiș, mama lui, îi trimetea zadarnic "prăjituri cu nuci triste". Tînărul Sofronije fusese un diavol, nu un copil. La un ochi aducea cu bunică-sa după mamă, care întîi de toate era grecoaică, iar la celălalt ochi cu taică-său, care mai întîi era sîrb, așa că tînărul Opujiș din Triest vedea lumea cruciș. Șoptea: - Dumnezeu este Acela Care Este, iar eu sunt cel care
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
știu care congres al PCUS. Eram la bunici (tata refuza să mai țină televizor în casă, drept pentru care sâmbăta la prânz fugeam la bunici ca să văd cele zece minute de desene animate) și mă uitam plictisit la Gorbaciov. Deodată, bunicul meu a exclamat încântat " Ăsta e un adevărat conducător al partidului. Uită-te la el cum vorbește liber!" Nu i-am dat mai multă importanță lui Gorbaciov din cauza admirației bunicului. Dar postura destinsă la tribună a secretarului general al PCUS
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
de desene animate) și mă uitam plictisit la Gorbaciov. Deodată, bunicul meu a exclamat încântat " Ăsta e un adevărat conducător al partidului. Uită-te la el cum vorbește liber!" Nu i-am dat mai multă importanță lui Gorbaciov din cauza admirației bunicului. Dar postura destinsă la tribună a secretarului general al PCUS, gestul energic cu care își punea și scotea ochelarii, modul în care își ridica și cobora tonul vocii, în funcție de importanța a ceea ce spunea, toate erau noi pentru bunicul meu, obișnuit
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
din cauza admirației bunicului. Dar postura destinsă la tribună a secretarului general al PCUS, gestul energic cu care își punea și scotea ochelarii, modul în care își ridica și cobora tonul vocii, în funcție de importanța a ceea ce spunea, toate erau noi pentru bunicul meu, obișnuit cu un anumit gen de discurs televizat. Că Gorbaciov era unul dintre acei oameni politici cu înnăscut talent pentru oratorie, nu e, cred, de pus la îndoială. Dar că în crearea imaginii lui de lider "iluminat" al PCUS
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
Rodica Bin Un scriitor elvețian se decide să refacă traseul copilăriei și tinereții pe care mama lui, împreună cu bunicii, le-au petrecut în Bucureștii începutului de veac XX. Urgența acestei expediții în trecut și în necunoscut este dictată de destrămarea tot mai accelerată a memoriei mamei, ajunsă la anii înaintați ai senectuții... În loc să asiste neputincios la agravarea amneziei, fiul
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
există în paginile acestei cărți? Christian Haller: Oh, este înainte de toate o întrebare dificilă... aceea de a-mi cere să exprim în procente acest raport... Cred, firește, că baza de pornire, materia, sunt biografice: mama mea a crescut în București, bunicii mei au trăit și ei acolo și multe din întîmplările, anecdotele care apar și în roman mi le povestise mama, pe cînd eram copil. Desigur mi-a spus multe și despre București, despre atmosfera care domnea în primul sfert al
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
părut nu atît reconstituriea faptelor, cît a a atmosferei. Pentru mine, în prim plan s-a situat atmosfera pe care a avut-o un oraș în acea vreme, tocmai pentru a releva contrastul reîntîlnirii cu Bucureștiul la finele secolului XX. Bunicii mei au trăit la București pînă în 1927. Întrevăd "arheologia" ca pe un proces creator și poetic, destinat regăsirii unui spirit al vremii, a unei anumite sensibilități și situații de viață, a unui "aer" specific locuitorilor acelui oraș, clădirilor, grădinilor
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
percepe vîrsta. Înaintarea în vîrstă aduce semnalele sfîrșitului, chiar atunci cînd prolificitatea biologică s-ar spune că le contrazice: „Anul viitor se va naște un copil - un băiat - care va purta numele de Grégoire. Numele meu, al tatălui și al bunicului. Uneori mă trezesc noaptea și nu mai pot să dorm: bucurie, grijă, teamă, inutilitate, moarte... Moartea mea, moartea lui. Se va naște pentru a muri...(...) De ce leg nașterea copilului de... moartea mea?“ Cu o juvenilă pasiune, Bujor Nedelcovici practică lecturi
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
bereta buclucașă. Se îmbrăcă în grabă și la ora cinci era gata, comandă specială, mai puțin tichia și rucsacul. Înainte de a pleca spre Mănăstirea Piatra Scrisă, așa cum i se sugerase în vis, a urcat înfrigurat la mansarda casei, moștenite de la bunicul Septimiu, pentru a închide un oblon pe care vântul iscat din senin îl bătuse cu putere toată noaptea, spre mirarea sa. Cu o zi înainte, Armand verificase chiar el, plin de zel gospodăresc, toată casa, începând cu podul din lemn
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
nu fusese renovat. După multe șovăieli, Armand Bart se hotărâse în final să o lase neschimbată de dragul celor ce au locuit în ea și nu mai sunt... Recunoscu mirosul altor vremi pe care el le închisese definitiv acolo, la moartea bunicului său, venerabilul general Bart. O emoție puternică îl copleși odată cu umbra regretelor rămase din copilărie... De ce nu s-a născut el cu un secol în urmă, când viața avea o aromă aparte? Aceasta să fie, de fapt, dorința tuturor neadaptaților
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
lemn sculptat și se grăbi să iasă fără zgomot din odaie, ca dintr-un sanctuar rece. Dar... nu va lăsa teama să-l cuprindă tocmai acum când lucrurile din jur îi aduceau aminte că este nepotul unui militar de carieră. Bunicul Septimiu s-ar răsuci în mormânt dacă lui i-ar fi frică de o stafie căreia nu-i putea reproșa decât că-și face rondul de noapte. Susținut de curajul străbunilor săi, bărbatul lovi cu putere în obiectul nezburător de
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
creștet până în vârful degețelului mic de la piciorul stâng. Ivan Mihailovici nu văzuse în viața lui o zână, dar atunci, pe loc, își spuse că așa trebuie să se fi arătat dumnealor, zânele, despre care citise în copilărie prin cărțile lui bunică-său. Dar, nu asta era surpriza. Deschizând larg ochii -care aveau neasemuita dorință de a se roti nebunește în orbite - și pipăind-o temeinic pe toată suprafața goliciunii sale de parcă ochilor săi le-ar fi crescut brusc degete, își dădu
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
și rue des Plantes, între Porte de Vanves și Porte d'Orléans. O masă plăcută la café Zeyer, în piața Alésia. Vineri, 21 iunie În comentariul despre Caietul mamei (din Exorcism în șoaptă), mi-am permis o reflecție impertinentă asupra bunicului meu Anghel Constantinescu. După moartea Dinei, el se mută - cu cei doi copii ai săi - la Ilinca, ibovnica pe care nu va întârzia s-o ia de nevastă. Casa din Izvoare unde vor locui are un nume (o poreclă): "Bordeiul
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
o poreclă): "Bordeiul". E vorba, în fapt, de un mic conac boieresc, puțin cam sumbru... Aici plasam eu mica mea remarcă: "Să observăm, în treacăt, că administratorul de moșii nu se amorezase de o sărăntoacă!" Am făcut o apropiere între bunicul meu dinspre mamă și mine. Ultima nu este, nici ea, mai prejos decât aspectoasa Ilinca (de carnație blondă, nu brună ca aceasta). Iar în privința "bordeiului" său, el e în pas cu vremea: un apartament de patru camere, la al patrulea
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
parcă prea mic pentru atâta dragoste, grijă șiadmirație din partea OMULUI ȘI POETULUI GEORGE FILIP. De aceea, În aceste momente de sărbătoare, la aniversarea a 70 de primăveri, gândul meu va fi prezent acolo unde se află bunul meu prieten, părinte, BUNIC, dar mai ales MARELE meu MENTOR și-i urez din toată inima sănătate,viață lungă, bucurii, fericire și să mă bucure mulți, mulți ani Înainte cu sfaturile și poeziile DOMNIEI SALE. Îmi doresc să fiu cea care să șteargă lacrimile nevăzute
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
de aur și s-a acoperit cu borangic de brumă, te duci În vie și o storci de sângele lui Dumnezeu, de gândul și de duhul lui, pe care-l pregătești și-l pitrocești Întocmai așa cum l-a pregătit tata, bunicul și cu străbunicul tău, fără abatere și fără greș de cind e lumea lume. Acuma e aproape gata! Așezi licoarea În butoi cu doaga veche și groasă ce stă de când se știe la răcoarea pivniței castelului În umbra bolților ce
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
Cowan trece de această barieră a raționalului și creează o poveste spectaculoasă, iar porcul pe care Danny se hotărâște să Îl Îngrijească nu e altceva decât reminiscența unui timp din care personajul a fost expulzat odată cu moartea bunicii și exilarea bunicului Într-un sanatoriu pentru bătrâni, e așadar, singura ființa care Îl leagă de trecut, singurul pe care Îl poate controla și de care se atașează aproape inconștient. Porcul e un roman ce devoalează traumele, dar și momentele minunate ale adolescenței
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]