475 matches
-
și nevinovăției, simbolul lui Iisus. - Pasca Bunicuța Petra făcea pasca din aluat de cozonac pe care o cocea într-o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce din șuvițe împletite în trei, făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască pentru că era gustoasă și ușor aromată cu
ÎNVIEREA DOMNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346894_a_348223]
-
decât în restul țării. E superbă natura care revine la viață: muguri, boboci, mâțișori, miei, păsărele dansând pe crengi, jocul dragostei, trezirea la viață ... Îmi reamintesc că, înainte de începerea Postului Mare, era Săptămâna Brânzei, cea mai dragă săptămână pentru mine. Bunicuța destupa putina cu brânză care avea un gust extraordinar. N-am mai simțit, niciodată, după plecarea de acasă(am plecat de acasă la vârsta de 11 ani), acel gust ce mi-a rămas încă în amintire. La Lăsatul Secului aveam
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
La Lăsatul Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”! În lunea ce urma, numită și „Lunea curată”, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut iar bunicuța și mămica se apucau de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa lui bunicuțu și pentru ia ei, straie noi pe care aveau să le îmbrace de Paște. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute cu mătase albă, șabace și
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”! În lunea ce urma, numită și „Lunea curată”, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut iar bunicuța și mămica se apucau de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa lui bunicuțu și pentru ia ei, straie noi pe care aveau să le îmbrace de Paște. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute cu mătase albă, șabace și râuri iar pe ia bunicii, flori la
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
mama lui, străbunica Mara, sau cu un brâu roșu care era ornat cu mărgeluțe albe, prinse cu dragoste și migală de ea, de pe vremea când el era flăcău. În Postul mare începeau “sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Pleca cu noaptea-n cap și revenea în zori. După ce preotul sfințea ofrandele din coșniță, întru pomenirea înaintașilor dar și a copiilor ei
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Pleca cu noaptea-n cap și revenea în zori. După ce preotul sfințea ofrandele din coșniță, întru pomenirea înaintașilor dar și a copiilor ei chemați la Domnul, bunicuța mergea în cimitir unde aprindea la crucile de pe mormânt, una sau mai multe lumânări, tămâia locul de veci apoi „împărțea” ceea ce adusese, la vecine, rude și cunoștințe. La fel făcea și restul femeilor. În acea zi, mă trezeam de dimineață
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
tonul deschiderii serbărilor de sfârșit de an școlar la Colegiul Național ”Arany Janos” din Salonta. Vineri, 7 iunie, în sala de festivități a colegiului salontan, sub bagheta magică a doamnei învățătoare Herpuț, asistați de mulțimea emoționată până la lacrimi a mamelor, bunicuțelor, tăticilor și bunicilor, micuții absolveți de clasa întâi și-au pus amprenta personalității și creativității pe primul lor tablou festiv de sfârșit de an școlar intitulat „Serbarea Abecedarului”. Evenimentul s-a dorit o premieră școlară pusă în scenă potrivit invitației
ABECEDARUL – PRIMUL ŞI CEL MAI IMPORTANT PAS AL VIEŢII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346280_a_347609]
-
anunță sosirea unei noi ierni, frumoase amintiri din anii copilăriei mă năpădesc... Prichindel fiind, mă bucuram nespus de sosirea iernii, pentru că știam că vacanța-i aproape, cu toate bucuriile ei... Și ce cald și bine era la gura sobei, lângă bunicuța care spunea povești cu feți-frumoși, balauri și Ilene-Cosânzene de mă lua somnul, privind la focul ce ardea mocnit, cu limbi jucăușe...Când mă trezeam, în toată casa mirosea a cozonaci și-a scorțișoară și-o muzică de colinde îmi umplea
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
sade bosumflat, Amărât și supărat Ca-ntr-o albie cu apă, O băită vrând să-i facă. Peștișorul a scăpat. Nu te teme Petrișor, Nu se-nneac-un peștișor! Pentru bunici, Când te superi pe bunici, Maica-ti vine să le zici: ,,Bunicuțo, știi ceva? Nu mai vin la dumneata!” Findc-a rupt un năsturel Îl bați tu pe nepoțel? Fiindcă face firmituri, Îl cerți aspru, nu-l înduri! Dacă vorba lui nu-ți place, Spui că galagie-ti face! Potoleste-te te rog
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
ninsoare, Nici de basmele cu zmei, De pisici sau de căței, Nici de oamenii cei răi! Si-uite-asa crescu bunica, Fara-a ști ce este frică! Epistola, Plină sunt de nerăbdare, Am primit azi o scrisoare Tocmai de la Movilita, Unde sade bunicuța! În epistola îmi scrie Cu-nteleapta gingășie, Și în câteva cuvinte, Ma-nvata să iau aminte! Cu drag bunicuta-mi spune Câte daruri sunt pe lume Pentru-acei copii ce-nvata, A bunicilor povața! Mă gândesc acum pe când, La scrisoare să
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
O să-ți fie dimineață ! Pieptănat și îngrijit Poți lăpticul să ți-l bei Cumintel tu poți să fii Toată ziua dacă vrei! La bunica Iarăși ne-a plecat fetiță , La bunici, la Movilita, Vrea vadă ea drăguță Ce mai face bunicuța! Cât i-a mai rodit grădină, Cum petrece gospodina, Făcând multe bunătăți Pentru-ai ei micuți nepoți! Cămara ei veșnic plină, Asteptind nepoți să vină, Mirosul de pâine coapta Care vine dinspre vatra, Si plăcintele aburinde, Aurii și rumenite, Mesele
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
roman sau mai mult. http://solomiamaria.blogspot.ro/2010/ 12/umbra.html Pentru mine a fost o femeie filosof, căci vorbea în pilde, ea avea pentru orice situație un exemplu și o înțelepciune de nedescris. Îmi doresc să fiu ca bunicuța mea și știu că o să fiu. A altoit în mine omenia și frumosul. ’’Însuși numele "Basarabia" țipă sub condeiele rusești. Căci Basarabia nu însemnează decât țara Basarabilor, precum Rusia înseamnă țara rușilor, România țara românilor. Pe la 1370 Mircea I Basarab
DOMNIŞOARA MARIA BURLACU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375963_a_377292]
-
orășel mic, o fetiță drăgălașă și jucăușă foc, pe care o îndrăgea toată lumea. De dimineața și până seara, Tincuța, căci acesta era numele fetiței, se juca în parcul din apropierea blocului în care locuia, fără a se opri nici chiar atunci când bunicuța ei insista să vină la masă. De îndată ce se trezea, își arunca pijamaua, apuca hăinuțele pregătite de bunicuța și dădea fuga în parc. - Tincuța, striga bunicuța, nu te-ai spălat pe dințișori! Dar fetița, odată ieșită pe ușă, nu mai putea
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
seara, Tincuța, căci acesta era numele fetiței, se juca în parcul din apropierea blocului în care locuia, fără a se opri nici chiar atunci când bunicuța ei insista să vină la masă. De îndată ce se trezea, își arunca pijamaua, apuca hăinuțele pregătite de bunicuța și dădea fuga în parc. - Tincuța, striga bunicuța, nu te-ai spălat pe dințișori! Dar fetița, odată ieșită pe ușă, nu mai putea fi întoarsă din drum. Încercase mama ei să îi explice cât de important este să ai grijă
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
juca în parcul din apropierea blocului în care locuia, fără a se opri nici chiar atunci când bunicuța ei insista să vină la masă. De îndată ce se trezea, își arunca pijamaua, apuca hăinuțele pregătite de bunicuța și dădea fuga în parc. - Tincuța, striga bunicuța, nu te-ai spălat pe dințișori! Dar fetița, odată ieșită pe ușă, nu mai putea fi întoarsă din drum. Încercase mama ei să îi explice cât de important este să ai grijă de guriță, pentru că dințișorii sunt cei care ajută
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
basm, în care te întâmpină chipul unui îngeraș, a cărui fotografie e, cu artă realizată de autoarea cărții, mereu surprinzătoare, bunica îngerașului Toni. Aproape fiecare pagină a cărții conține ilustrații ce completează fericit, cu forță de sugestie, lumea prin care bunicuța își poartă nepotul, explicându-i-o, pe înțelesul său în cuvinte de o rară prospețime și savoare. Să nu fie nevoie s-o întrebăm noi ce a simțit când s-a născut acel miracol, numit, mai apoi, Toni, ne-o
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
înțelegere a lor, a iubirii aproapelui și, prin aceasta, a iubirii lui Dumnezeu. Deși se amuză de ”Limba noniană”, adică de modul cum pronunță nepoțelul cuvintele în vorbirea curentă, în care Toni e... Noni și de aici ”limba noniană”, poeta bunicuță o învață ca, pe măsură ce crește și poate pronunța corect, consoanele și vocalele, să-l ajute s-o facă. Iată câteva cuvinte din ”limba noniană”: tata = roata, iha = mașina, anonul = avionul, baba = banana, papaf = cearceaf, etc. Într-o zi, Toni, pe lângă
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
Și eu am în pușculiță/ Bani, să-i dau lui nea Gheorghiță,/ Spuse Toni într-o șoaptă:/Toboganul mă așteaptă,/ Voi mai strânge mărunței / Să mă dau și-n călușei”. (Ruga Ilenuței, pag.25). Din puzderia de lucruri pe care bunicuța i le-arată și-i vorbește despre ele, nu doar pe înțelesul nepoțelului, dar și cu fior liric, menționez câteva care accentuează orizontul bogat și variat în care este introdus pentru a-l familiariza cu acesta: ”Să numărăm până la zece
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
COPII Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 2284 din 02 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului MOTOCELUL O mâță mică, frumoasă, Sta lejer cu neamul ei Chiar la bunica sub masă, Toți visând la motocei. Ca să-mi facă bucurie, Bunicuța îmi zâmbește, Ia în grabă o hârtie Și ușor o-mpăturește. Face un mic cocoloș, Îl agață de o ață, Îl lasă încet, în jos, Să ajungă chiar sub masă. Ca prin farmec sar cu toții, Vrând să prindă motocelul. Mama
GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375705_a_377034]
-
serviabil, total. Nu ieșea nimeni din groapă. Așa că bag de seamă alt element catastrofal. Deasupra, de un metru și mai bine de beton, poate chiar mai bine de jumate, era turnat un monument falnic. Lat. Încăpător. Însă - noul așteptat, o bunicuță, Maria, nonagenara, care a plecat tocmai de ziua bisecta a lui Marin Sorescu, să îi vadă, poată, și ea, o piesă de teatru, pe gratis, că în fiecare zi a comunismului nostru, de astăzi - nu avusese locul prevăzut, acolo. Așa că
LA CRUCEA DE PIATRA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377723_a_379052]
-
lor I.C. Frimu, nici o surpriză, istoria mișcării muncitorești neaoșe nefiind punctul lor forte în materie enciclopedică. Cum, sigur, nici a Pont(osului) lor lider. Cum se mai leagă lucrurile! Nu se stinsese bine ecoul ce-l produsese provocarea insomniacei lor bunicuțe în chestia polului de stînga, că se și echipaseră, cruzii acneici, în maieurile al căror roșu lor personal nu le spunea nimic despre ce se petrecuse în jumătate de secol comunist. Imensa mirare (și totuși nu atît de imensă) vine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ridică receptorul) Alo! Alo! Da..., pe dracu' Salvarea...! (închide telefonul) Auzi, salvarea! Hm! Nu salvez pe nimeni...! De m-aș salva pe mine...! (se uită la ceas) Aoleo, eu în seara asta am spectacol... cu ăia de la et. II..., cu bunicuța Popescu... și cu nepoțica Ilinca... pe ea încă n-o cheamă Popescu..., și nici n-o s-o cheme Popescu...; șase anișori..., frumușică... și isteață foc... (aranjează, ca pentru spectacol, cele cîteva elemente de decor) Azi el dau Sînziana și Pepelea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Comuniste, partea cea mai vîrstnic... a populației (pensionarii, care sînt mării perdanți ai reformelor), cît și membrii fostei nomenclaturi, reconvertiți În oameni de afaceri. Din aceast... cauz... se spune, de exemplu, c... BSP (fostul Partid Comunist din Bulgaria) este partidul „bunicuțelor roșii” și al „telefoanelor mobile roșii”. Aceste partide nu arăt... nici un complex făt... de trecut. În general, ele arunc... responsabilit...țile cele mai mari asupra foștilor secretari-generali (Jivkov, Honecker etc.) sau asupra URSS-ului, considerîndu-se victime. Astfel, ele se erijeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
1998; Cetățile Albe, București, 1998; A fi în timp, Timișoara, 1999; Arena cu iluzii, Chișinău, 1999; Teoria stării inutile, Timișoara, 1999; Duminica Mare, Timișoara, 1999; Povestea cerbului divin, Chișinău, 2000; Dezinfecția de frontieră, Iași, 2001; Echipa de îngeri, Iași, 2001; Bunicuța zburătoare, Chișinău, 2002; De ce-i mare soarele?, Chișinău, 2002; Aproape trei cai, Chișinău, 2003. Traduceri: Mirta Agirre, Trestia dulce, Chișinău, 1981; Ivan Draci, Versuri, Chișinău, 1989; Federico Mayor, Poem în aquaforte, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Liviu Damian, Despre poezia tânără
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
ecuator, București, 1960, Panoptic de vechi întâmplări criminalistice, București, 1973, Panoptic de oameni păcătoși, București, 1977, Unchiul meu Ulise, București, 1978, Panoptic praghez, București, 1983, Tristan sau Reflecții despre iubire, București, 1987; Alena Bernásková, Drum deschis, București, 1954; Bozena Némcová, Bunicuța, București, 1955 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Turek Svatopluk, Fără patron, București, 1955 (în colaborare cu V. Bănățeanu și Marcel Gafton); Jaroslav Hasek, Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial, I-II, București, 1956 (în colaborare cu Al. O. Teodoreanu
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]