659 matches
-
împrejurimilor, verdea și mirositoarea umbră din Volksgarten, marile porți de zid cu grădini îndărăt și ulițele largi că un drum de țară în care un copac răsărea deodată, împingeau satul până către inima târgului. Peste această patriarhalitate se așezase un burg de provincie austriacă, înăsprind liniile. Pe drum, lumea împestrițata a Bucovinei. Țărani români, ruteni, târgoveți trec pe langă evrei cu caftan și ungrofili austriecești. Pe largă Hauptstrasse se opresc trei călăreți în fața unei cazărmi cu gherete vărgate pentru sentinele, iar
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
feeric, o iarnă ca-n povești, Gravori din lumi astrale au desenat în glastra Un mozaic din gheață, bijuterii cerești, Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră. Nechează căi sprintări și-n marea de ninsori Torc caiere de ceață pendulele din burg, Miroase-a scorțișoară, a cetina, licori, Tu, cuibărit în mine, simt cum prin ține curg. Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdina Cum stele sidefate dansează în eter, În păr lucesc cristale, spirale de verbina, Răscumpăram eresuri din
NINGE CU MĂLINI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378636_a_379965]
-
pentru supraviețiureadepravăriam fugit din locul rutinei meleTagore vorbește de Mayao liniște pe strada meadeparte de rătăcitele peroaneyuga-n yuga!... XXI. NĂLUCA DIN MARE, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1916 din 30 martie 2016. Mai bine părăsit decât uitat în burgul ăsta rătăcit, mareea asta cerne iluzii ascunse în nisip tihnit, eu, smintit, mă scald cu tine în fiecare dimineață, am sentimentul că mai ești în astă tristă-mi viață, cai roșii aleargă pe cerul care arde în noapte, sânii tăi
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
în șoapte, tu ești femeia mea iubită, indiferent de anotimpuri, ești armonia valsurilor vieneze peste timpuri, și pleci în valuri fără mine, năluca mea marină, eu, marele nebun, mai, cred c-o să mai vină... Mai bine părăsit decât uitat în burgul de sfârșit, iluzia că mai exiști îmi macină tristețea, liniștit! Citește mai mult Mai bine părăsit decât uitat în burgul ăsta rătăcit,mareea asta cerne iluzii ascunse în nisip tihnit,eu, smintit, mă scald cu tine în fiecare dimineață,am
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
fără mine, năluca mea marină, eu, marele nebun, mai, cred c-o să mai vină... Mai bine părăsit decât uitat în burgul de sfârșit, iluzia că mai exiști îmi macină tristețea, liniștit! Citește mai mult Mai bine părăsit decât uitat în burgul ăsta rătăcit,mareea asta cerne iluzii ascunse în nisip tihnit,eu, smintit, mă scald cu tine în fiecare dimineață,am sentimentul că mai ești în astă tristă-mi viață,cai roșii aleargă pe cerul care arde în noapte,sânii tăi
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
în șoapte,tu ești femeia mea iubită, indiferent de anotimpuri,ești armonia valsurilor vieneze peste timpuri,și pleci în valuri fără mine, năluca mea marină,eu, marele nebun, mai, cred c-o să mai vină...Mai bine părăsit decât uitat în burgul de sfârșit,iluzia că mai exiști îmi macină tristețea, liniștit!... XXII. PLACENTA LUMII, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1915 din 29 martie 2016. Eram în pântecul lumii, încă eram. Între mine și voi, era nașterea, un secret bine
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
Acasa > Poezie > Credinta > RONDEL CĂINȚEI... Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1726 din 22 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului În valea plângerilor noastre Și spicul ierbii mușcă din păcat, Cuibar de suflete sihastre În burgul vieții crude aruncat. La umbra frunzelor albastre, În pled de gânduri, patimi, îmbrăcat, În valea plângerilor noastre Și spicul ierbii mușcă din păcat. Zări cenușii prevăd dezastre, Păcatul umblă-n lume-nnaripat. Cu lacrimă de ceară, cap plecat, Vom reuși zbura
RONDEL CĂINŢEI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381868_a_383197]
-
feeric, o iarnă că-n povești, Gravori din lumi astrale au desenat în glastră Un mozaic din gheață, bijuterii cerești, Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră. Nechează cai sprințari și-n marea de ninsori Torc caiere de ceață pendulele din burg, Miroase-a scorțișoară, a cetină, licori, Tu, cuibărit în mine, simt cum prin tine curg. Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdină Cum stele sidefate dansează în eter, În păr lucesc cristale, spirale de verbină, Răscumpărăm eresuri din
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
mult Decembrie feeric, o iarnă că-n povești,Gravori din lumi astrale au desenat în glastrăUn mozaic din gheață, bijuterii cerești,Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră.Nechează cai sprințari și-n marea de ninsoriTorc caiere de ceață pendulele din burg,Miroase-a scorțișoară, a cetină, licori,Tu, cuibărit în mine, simt cum prin tine curg.Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdinăCum stele sidefate dansează în eter, În păr lucesc cristale, spirale de verbină,Răscumpărăm eresuri din timpul
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de prun... Alerg prin roua dimineții Strivind sub tălpi verdele crud Și-adun în zâmbet rostul vieții Din fraged mugurul de dud. Sub dalbe florile de pruni Să m-aștepți întotdeauna Petale-n palme să le-aduni Când ninge peste burguri Luna Pe alb covorul de lumină Sub a divinului privire, Descătușați de orice vină Ne vom uni spre nemurire! ¤¤¤¤¤ Cu palme de lumină și credință Ai revărsat o ploaie de lumini Explozie de râs și de culoare Și ochii întunecați
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
artiști vor expune la RIAF Ediția a III-a - Rotterdam 6 - 12 septembrie 2016. Prin participarea mea directă voi promova și imaginea României, îndeosebi a orașelor vechi, a cetăților și bisericilor fortificate din Transilvania și prin prezentarea albumului de artă „Burgul transilvan”. La acest eveniment internațional vor participa zilnic peste 6 -10 000 de vizitatori, (VIP-uri, personalități culturale și din mediile de afaceri, consuli, cadre militare, diplomați, iubitori ai artelor și nu numai, din Olanda, Belgia, Suedia, Anglia, Danemarca etc
PROPUNERE DE COLABORARE de OVIDIU CĂRPUŞOR în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381247_a_382576]
-
și prin mintea mea treceau versurile poetului român George Bacovia, cel care mărturisea că mai întâi a făcut muzică și „după strunele viorii a făcut versuri”; cel care a redat sentimentul iubirii culcușit în odaie, aparat de frigul iernii, poetul burgului Bacău din țara mea România, unde zăpadă se așterne curând în straturi mari: „Te uita cum ninge decembre.../ Spre geamuri, iubito, privește -/ Mai spune s-aducă jăratec/ și focul s-aud cum trosnește./ Și mâna fotoliul spre sobă,/ La horn
2016 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374353_a_375682]
-
Nu știu nici a/ minți, nici/ a-nșela.// De-aceea, ea. Doar/ ea./ Și numai ea.” (Poemul 30, p. 48) Cavaler anacronic, care a îmbrăcat armura cernită într-un ungher dintr-o cetate, ale cărei ruine aruncă umbre peste “negrul burg”, poetul a servit o Doamnă în adevăratul sens al cuvântului. “Ființa adorată” (p. 11), “stăpâna” (p. 16), “cu frumoșii săi pași” (p. 12), trebuia să se sprijine de brațul unui cavaler, “căci lumea asta nu era de ea” (p. 19
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
dăruirea necondiționată vine din nevoia reciprocă de trăire precipitată (atunci și acolo) a iubirii pierdute și regăsite pe samsaricele cărări: “Și te-am zărit. Departe, în amurg,/ Fixai curbura unui spațiu, care/ Înainta treptat în înserare/ Cu soarele și neclintitul burg.// Stăteai pe pod, sub ziduri. Te-am iubit/ Acolo chiar, pe dalele curbate,/ Și am rămas cu tine în cetate,/ Și cred că tot acolo am murit...// Uitasem totul: codrii, lungul drum,/ Cetatea, podul, gustul gurii tale.../ Și, brusc, mi
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
Acasa > Poeme > Antologie > COMPENDIU TWO Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Compendiu two Mă numesc Eu Nimeni, cel din burgul Niemens, Balahurul urcă, Miorița-n sens, Vă sunt mai aproape, decât puteți crede, Ochiul fotoelectric stă mereu de veghe. Iubito, n-ai cum să te temi, Sunt numai izvor, I”m a man, Câte drumuri apar, un”se duc? Tot
COMPENDIU TWO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371552_a_372881]
-
lacrimi-calde-mi curg. Văzduhul - o harfă ce-mi strigă durerea Când zări înghețate cu privirea parcurg, Din rădăcina ta, rămas-am rămurea... O, brad frumos, cetină-tristă în amurg. Prin gând înzăpezit, acolo, într-o stea, Te văd, brad-luminat, departe într-un burg, Zâmbindu-mi blând, cu voie de la demiurg, Și-o voce pură, numai vocea ta, șoptea: „Din rădăcina mea, rămas-ai rămurea...” P.S. Versuri dedicate tatălui meu. 30 Decembrie - Ziua în care ar fi împlinit 84 de ani Sunt 6 ani
IN MEMORIAM de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375032_a_376361]
-
Când drumul m-a adus într-o câmpie Greu adâncită-n umbra viorie A codrilor ce-o străjuiau de sus. Și te-am zărit. Departe, în amurg, Fixai curbura unui spațiu, care Înainta treptat în înserare Cu soarele și neclintitul burg. Stăteai pe pod, sub ziduri. Te-am iubit Acolo chiar, pe dalele curbate, Și am rămas cu tine în cetate, Și cred că tot acolo am murit... Uitasem totul: codrii, lungul drum, Cetatea, podul, gustul gurii tale... Și brusc, mi
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
este poet și sculptor rrom. Evenimentele sângeroase care au urmat după revoluția din decembrie 1989, Mineriadele din 1990 și 1991, l-au obligat să părăsească definitiv România. „Căruță din inima mea”, apărută în volumul [bilingv] Rund um meine Eltern eine Burg Gedichte. / Construiam o cetate în jurul părinților mei (Wien, Ed. Exil, 2009), este o poezie a propriului destin de nomad, înstrăinat de pământul natal (plaiurile Gherlei), dar și de miraculosul tărâm indian - pe care nu l-a cunoscut niciodată cu adevarat
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
de timp, până a Horațiu în noi cu voia undelor se-nțelepțește.pg.37 În concluzie, versurile domnului Al. Florin Țene devin încet, încet un pretext pentru a accentua sentimentul de dragoste de la granița dintre atunci și acum: „Croncăne veacurile în burgul uitat pe marginea mării odihnită sub chilă, gândul se face crin pe pupe de femei în corabia legănată de veacuri și umilă în fața orizontului albastru de cuvinte Catargul se leagănă aducându-și aminte c-a fost tăiat fără milă.pg
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
o lungă hibernare/ Un zefir dictează versul odelor nemuritoare....... Copil al lumii proletare, copil rămas fără părinți/ În era de globalizare ai fost vândut pentru arginți ...... Noi cu plugul și cu jugul/ Ei cu aur și palate./ De lumină arde burgul/ Într-o țară de păcate..... PROZATORII sunt mai puțini, dar ei se numesc: Berthold Aberman, din Galați, azi în Israel, redactor la ziarul din Nayaret Ilit Perspectiva (În apropierea străzii Avrig, unde locuiau în acei ani... ), Cornelia Păun, scriitoare publicată
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
ieșiseră; pe măsură ce se depărtau de Burgtheater, vocea lor părea o continuare a spectacolului care se vărsase peste străzile din apropierea Imperialului. Unii făceau haz de figurantul bătrân, Kraus, care rămăsese țeapăn pe scenă, alții lăudau pe Baudius și-o numeau Floarea Burgului... Luminile de la felinare se proiectau în luciul străzii dând impresia, dacă mergeai cu capul în jos, că orașul s-a răsturnat; un fel de Veneție în opalul lagunelor, se leagăna sub ploile toamnei. Dinspre pădurile bătrâne ale Schönbrunului, ca și
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Acasă > Cultural > Artistic > EVADARE DIN ZID Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 306 din 02 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POVESTIRE ONIRICA DE Al.FLORIN ȚENE EVADARE DIN ZID Ningea ca-n basmele noastre. Străzile erau troienite și burgul dormea sub zăpadă. Mergeam pe trotuar cu nepoțica mea de mână. Era târziu și undeva, spre apus, halebarda lunii abia se întrezărea printr-o plasă de nori. - Bunicule! Vezi? Fulgii de zăpadă dansează în aer. Iar scama aceea de luna
EVADARE DIN ZID de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348970_a_350299]
-
englez Byron, în „Ghiaurul”, o poveste verificată. Fetiță a tăcut. Mergeam tăcuți unul lângă altul și zăpada scârțâia sub tălpile noastre. Puținii trecători de pe strada se îndreptau grăbiți spre stațiile de troleibuz. Privirea ne alunecă peste vitrinele viu luminate. Zidurile burgului, parcă, ieșeau din istorie. Undeva, un clopot coloră noaptea cu-n sunet de bronz. Din umbră unui zid al cetății s-a desprins o umbră. Un fior mă cuprinsese când aceasta se îndrepta spre noi. Jobenul înalt și pelerina neagră
EVADARE DIN ZID de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348970_a_350299]
-
-o supărare Fiecare întrebare Când răspunsul nu se știe Dacă sunt sau nu aceste Pentru toți nebunii, grații Înțelepții cărei nații Se ascund ca-ntr-o poveste Și de unde-atâta vervă Într-o clipă de amurg? O chilie e din burg prima. Dar cine-o observă? Referință Bibliografică: Supărări de bucurie / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 645, Anul II, 06 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SUPĂRĂRI DE BUCURIE de ION UNTARU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346379_a_347708]
-
colindă în prag Cântecele urcă spre stele,mai sus, Constelațiile vin să vadă Cum din suflet se naște Iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu doruri pământul străbun Copii aprind neliniști în astre Visând sub brazi păduri de Crăciun. Burgul doarme la miez de noapte Pe străzile Clujului umblă visul cel bun Când dinspre luceafăr ne vin șoapte Că umblă cu daruri Crăciun. Aripi de lumină îmi intră în odaie Halebarda lunii nu știu unde s-a dus Căci în clipa ,aceasta
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]