2,180 matches
-
partea a patra (cu două capitole), aflată înainte de epilog, se solidarizează tot cu această revenire în prezent, relatând stările recente a doi protagoniști ai trecutului îndepărtat. Partea a doua și partea a treia ale romanului constituie miezul propriu-zis al romanului burghez. Timpul-țintă al reconstiturii este vara anului 1916, mai precis câteva zile din august, înainte și după intrarea României în război. În centrul Dimineții pierdute se află figura profesorului universitar Ștefan Mironescu, filolog ce vrea să instaleze un laborator fonetic și
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
în urma verificărilor din partid. Cauza principală a hărțuirilor și umilirilor (de către Grigore Preoteasa, p. 19) o constituie prima sa soție, Tereza, pe care comisia de control o exclude din partid "pentru atitudine ușuratică și neprincipialitate în ceea ce privește raporturile cu unii mici burghezi și pentru faptul că nu-i poate controla activitatea depusă în timpul șederii în străinătate" (p. 22). George Macovescu primește un carnet provizoriu, valabil doi ani (p. 21). Rezultatul este marginalizarea politică: va lucra în redacția "Gazetei literare" din aprilie 1954
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
părintele meu și mine au existat mari deosebiri structurale și o asemenea înrudire spirituală, ca de la părinte la fiu, în vremurile când fiul moștenea nu numai numele tatălui, ci și feuda, profesiunea, laboratorul, când prelua brutăria sau cabinetul avocațial. Obicei burghez s-ar zice, dar de la aristocrați moștenit. Unde Ludovicii, Alberții, Eduarzii se numărau cu duzina și peste. De la tatăl meu am moștenit ceea ce, la rândul lui moștenise de la tatăl său: umorul. Asta pe linie ereditară. Iar prin legea imitației, plăcerea
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
Orzan-cea-bătrână) sunt, din cauza izbitoarei lor stranietăți, ocolite ori respinse cu violență. Ele se retrag, atunci, prin diferite cotloane, se ascund și mai bine de ochii și înțelegerea lumii, cufundându-se în varii experimente oculte, alchimice. Aceste creaturi, care exercită asupra burghezilor din urbe o fascinație vecină cu groaza, formează substructura fantastică a romanului, inundat din adânc de un lichid tulbure, înfricoșător. Dar încă mai interesante mi se par personajele, la prima vedere, plate: grefierul, în primul rând, apoi procurorul și soția
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
la care am deschis cartea e În procesul intelectualilor, niște... "răi și niște fameni", cărora, de-acum 80 de ani, li s-a mai dorit, de cîteva ori, moartea. Lucizi și repede scornitori de idei, ei sînt, prin excelență, reacționari. Burghezi onorabili, din clasele bune, și liber-profesioniști hăituiți de foame, împart același stigmat. E drept, în ochii unor oameni cu prea puțină cunoaștere a categoriei pe care o înfierează. Intelectualii, spune Zarifopol, nu vor face niciodată o grevă, nici "nu formează
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
raportezi la debutul intim, asemănător cu mersul, noaptea, al lui Iisus pe ape?" Jocul la cacealma de stirpe fină pe care-l aștepți, în fond, de la orice poet. De la orice apărător al artei pure, nepipăită de buricele cu care editorul burghez își numără avutul. Să intre, arta asta, în grațiile publicului? "Pentru ce?" Să fim, dară, liberi și "contimporani cu Homer, cu Moisi, cu Evanghelistul Ioan și cu Anton Pan șsic! - n.m.ț, cântărețul de la biserica Olari." Schița de portret, sumară
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
nu utilizarea forței brute, ci programul savant de dezalcătuire a ființei umane, transformarea ei într-un deșeu. Sistematizarea, disciplinarea, programul fascinează, fiecărui act, fiecărui detaliu îi este atribuit o semnificație precisă, integrat într-o Ťarmonieť artificială, caricaturizînd ordinea domestică a burghezului. Povestitoarele sunt îmbrăcate corect, chiar cu distincție, ca și acești gentlemani sadieni, aluzie a respectabilității burgheze conlucrînd la desfășurarea monstruozității. Distrugerea se face cu artă, poveștile pornografice sunt însoțite de partitura pianului, povestitoarele ușor fanate apelează și la coregrafie, iar
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
de piedici, atât ca redactor, cât mai ales ca scriitor. încredințând un fragment de roman colegilor Al. Oprea, I. D. Bălan, Lucian Raicu, ea cade sub un potop de acuze. "Doamne, m-au făcut praf." "Sexualism" a spus Raicu. "Spirit mic burghez", a zis Oprea. La debutul ei, prozatoarei nu-i acordau credit nici anatemizatul Paul Georgescu, nici "marele" Petru Dumitriu. Sigur că toate acestea nu erau de natură s-o încurajeze, ci, din contra, s-o dezguste și s-o irite
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
are întotdeauna asemenea efecte colaterale. Zidul tradiției nu se prăbușește cu una, cu două, părul albit de moloz al revoluționarului devine uneori și o imagine comică... Cel care dorea să zguduie scena societății și a poeziei este în prezent un burghez cuminte, un revoltat lobotomizat. Nu mai apare ca un copil al Străzii, ci ca un adult de interior. Are o soție căreia îi jură iubire eternă, o fetiță pe care vrea s-o crească "într-o cadă de șampanie" (!), un
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
moartea unui om într-un sat cam la optzeci de kilometri distanță. Cei de la poliție nu dețineau amănunte despre caz, altminteri fapta ar fi fost prezentată drept crimă, fără îndoială. El acționase în legitimă apărare, pentru a-l împiedica pe burghezul bondoc și prostănac să-l dea în vileag. Ascunsese bine trupul, gândea el, sub niște tufe de la marginea izlazului și împrumutase documentele care i-ar putea fi de folos la un control superficial. Acum, că nu-i mai erau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
ceea ce-i scandalizase pe oamenii de bine ai comunei unde el avea o sifonărie. O afacere care-i asigura o oarecare siguranță financiară. Cât să scrie Jurnal de sex și Poemul invectivă, volume în care vitupera împotriva acestei lumi de burghezi limitați, sau cel puțin așa îi considera el în timp ce teoretiza „exasperarea creatoare“ și probabil plănuia să plece călare pe bicicletă pe traseul Oltului. Amazonul își schimbă direcția Ce mai aflăm e că Eugeniei Ionescu nu-i plac deloc Stan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Vecchio tratează apariția - Încă din societatea medievală - a asociațiilor de apărare a intereselor particulare: „corporații”, „consorterii”, „Întovărășiri” (compagnonages), „confrerii”, „fraternități” (fraglie), „consortiumuri”, „universități” etc., bazate pe scopul apărării și asistării mutuale (pe clase și profesiuni corespunzătoare: clerici, nobili, comercianți, marinari, burghezi, artizani, țărani etc.). Ceea ce este important - subliniază filosoful italian - este „valoarea pe care regulile sau statutele, adoptate de aceste organizații, au avut-o În fața regulilor edictate de organele centrale, care aveau autoritate asupra Întregului popor, care se numesc «organe de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fine, să medităm cu tristețe pe tema vieții de efemeridă a avangardei : Beckett , artizanul exploziei limbajului, a sfîrșit prin a fi Încununat cu Nobelul ...pentru literatură ; nonconformistul Ionesco, virtuozul absurdului, a murit ca un clasic, dublat de un bogat academician burghez ; iar coreutul furiei și al violenței, John Osborne, a fost uns sir, spre disperarea eroului său exemplar, Jimmy Porter... Pedeapsa cumplită a avangardei ? Depinde : pentru unii este uitarea. Pentru alții, vai!, consacrarea...Așa cum urma scapă turma, ariergarda scapă avangarda... În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Mă rog... Ideea nu-i nouă și nici nu cred că poți fi atent la mesajul unei reprezentații, cînd trebuie să te ferești de jetul tubului de muștar care e Îndreptat spre tine ; ori de pumnul vreunui interpret supărat pe burghezii care vin la teatru să se simtă bine. Am semnat și eu, În vreme, vreo 15 spec tacole interactive : dar erau destinate copiilor. Și aceștia chirăiau fericiți În sală. Să-l pui pe Hamlet Însă, să te stropească cu ketchup
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
sirena țiuind, vedea că, vai!, era doar o Lancia vulgară sau chiar un Fiat. Știa, o!, foarte bine că nici el nu era vreun Ferrari, că, În ciuda detaliilor cromate, a farurilor cu xenon și a motorului puternic, rămânea un mic burghez de clasă medie, În trei volume, cu doar cinci trepte de viteză plus marșarier, că portbagajul Încăpător și liniile prea curbate Îi dădeau un aer comun, și În fond asta și era, o mașină populară pentru oameni de rând, și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu caracter subversiv sau, mai știi?, o Încercare bine organizată a burgheziei pe roți de a-și recăpăta pozițiile pierdute În urma revoluției - se știe doar că, dintre toate clasele auto, decapotabilele manifestau cea mai periculoasă atracție spre huzurul de tip burghez, acoperișul retractabil trădându-le fără greș aplecarea spre libertinism, frivolitatea, caracterul ezitant și duplicitar, troțkist. Dușmanul de clasă fiind identificat, s-a trecut la izolarea și la compromiterea lui. Reacționarele s-au trezit Înconjurate rapid de câteva SUV-uri solide
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
promova sau de a-l apăra, presantă și permanentă în cultura română. O reia, la fel de patetic ca alte dăți, și în primul volum de memorii, Sensul vieții și o vom regăsi, aproape identic și în celelalte volume. Invocă gloria romanului burghez din secolul al XIX-lea, funcția de confluență a valorilor morale, sociale, filosofice, psihologice și se revendică de la modelul simfonic al construcției, definit de "începuturi greoaie", de "ezitarea sau căutarea îndelungată a motivului de bază" (p. 328, în volumul I
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
spune, dureroasă. Din momentul cînd au ajuns În funcții de răspundere, prima lor grijă a fost să mănînce pe săturate. O dovadă În acest sens o constituie Însuși faptul că tovarășul Corneliu Mănescu, care provenea dintr-o familie de intelectuali burghezi, nu se Îngrășa deloc, orice ar fi mîncat. Iar tovarășul Ion Gheorghe Maurer nu s a Îngrășat decît foarte puțin, apoi a slăbit, după ce n-a mai fost prim-ministru. Pe această bază, am putut să o promovez pe tovarășa
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Coral Musker pe culoar. Nu puteau fi văzuți din compartiment, dar vocea doamnei Peters se auzea clar. — Da, dar cine plătește? Asta aș vrea eu să știu! Dr. Czinner se sprijini cu capul de geam și șopti cu ură: — Niște burghezi! — Vă mulțumesc, spuse Coral și adăugă când văzu expresia lui dezamăgită: Pot să vă ajut cu ceva? Vă simțiți și dumneavoastră rău? — Nu, nu, spuse el. Dar n-am reușit nimic. N-am darul de-a ține discursuri. Se sprijini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
brav. E plătit să facă ceva folositor - să guverneze, să predea la școală sau să vindece bolnavii -, sau are banii de la tatăl său. Probabil că nu-i merită, dar nu i-a făcut nimănui rău pentru a-i obține. Însă burghezul... El cumpără ieftin și vinde scump. Cumpără de la muncitor și Îi vinde tot muncitorului. El este În plus. Întrebarea ei nu primise răspuns. Fata se uita la el, zăpăcită de fluxul explicațiilor și forța convingerilor sale, fără să Înțeleagă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cinstit, fără să facem rău, ci mai degrabă bine. Suntem un exemplu că se poate și altfel și asta nu le place. Din toată această explicație ea culese singura frază pe care o Înțelesese: — Sunteți un gentleman? — Nu, dar nici burghez nu sunt. Ea nu putu percepe vaga lăudăroșenie din răspunsul lui, pentru că din momentul În care părăsise casa părintească, ambiția ei fusese să treacă drept o doamnă. Studiase În sensul acesta cu tot atâta grijă cum studiază un subaltern ambițios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ocupe de așa ceva - sau să fie atât de entuziasmată de rolul ei. Adevărul era că, În secret, Îi consideram insuportabili pe ceilalți proaspăt căsătoriți. Petrecerea de divorț, mă gândeam eu, va fi un minunat antidot pentru ideile fixe cu iz burghez ale cuplurilor proaspăt căsătorite, care par incapabile să discute și despre altceva decât chestii legate de plăcile de faianță pictate cu culori de apă din bucătăriile lor noi sau despre Încercările lor de a face un copil. La ocaziile unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Întâmpină la ușă. Era minionă și Îmbrăcată cu niște pantaloni largi din tweed și cu o bluză din satin albastru pal, care lăsa să se ghicească un decolteu alb. Oare cum reușesc franțuzoaicele să obțină aerul ăsta care combină stilul burghez cu cel sexy, mă gândeam eu, În timp ce priveam la minunata ei ținută vestimentară. Era un paradox - atât de conservatoare, și totuși atât de provocatoare În același timp, ca o Romy Schneider modernă. —O, bonsoir. Țoc. Țoc. Țoc. Țoc, făcu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
nu se taie. Nu că Bull nu s-ar fi considerat atrăgător - deși, hai să recunoaștem, n-ar fi putut sluji drept model unui pictor (cel puțin, nu lui Tițian sau David, poate numai lui Breughel, pentru unul dintre acei burghezi stând pe vine în vreun colț de pânză) - dar avea o teamă profundă față de ideea de a face sex. Aceasta se referea mai ales la tipul de legătură elastică dintre el și orice femeie care îl obliga la o atracție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
am luat partea lui Norman și nu am avut un prea mare respect pentru acest scriitor. Era trecut bine de prima tinerețe și m-am gîndit că ar face bine să se grăbească dacă vrea să devină faimos. Atît de burghez eram. Era singurul bărbat pe care-l văzusem cu plete pînă la umeri. Avea părul cărunt, rărit și strîns În creștet cu o bandană albastră, cum și-l prindeau indienii. Altfel, nu arăta deloc ca un indian. Numele lui era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]