256 matches
-
a retroceda României bunurile confiscate fără nici un motiv real. Refuzul a fost „motivat” la început prin faptul că armata regală română ar fi agresat armata rusă aflată în Moldova; când în România a venit la putere Partidul Comunist, motivația statului burghezo-moșieresc exploatator nu s-a mai putut invoca, așa că s-a recurs la altceva: conducerea de la Moscova nu știa nimic despre „problema Tezaurului” și trebuia să se informeze... Aici avem de a face cu o altă „problemă”, creată de statul sovietic
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și Civilizație Bancară „Cristian Popișteanu”. Un loc aparte în preocupările participanților l-a avut chestiunea Tezaurului românesc deținut de Moscova de aproape o sută de ani, în urma confiscării lui de sovietici, la 13/26 ianuarie 1918, și nerestituit, nici guvernărilor „burghezo-moșierești oligarhice și exploatatoare”, nici „puterii populare democratice” oblăduită de puterea sovietică și nici României post-ceaușiste. Recuperarea aurului românesc rămâne - cum sublinia actualul guvernator al Băncii Naționale, domnul Mugur Isărescu - o preocupare de prim ordin în politica Băncii Naționale a României. Interesul pe care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Basarabia; desigur, e vorba de aceleași acțiuni subversive împotriva ordinii interne din România, acțiuni care s-au ținut lanț în anii ’20 și care erau prezentate de propaganda sovieto-comunistă drept „revoluții” sau „răscoale” ale muncitorilor și țăranilor asupriți de „regimul burghezo-moșieresc” din România * Nu pot încheia această lungă paranteză fără a formula câteva reflecții. Era Armata Română îndreptățită să apere Basarabia de noua agresiune rusă/sovietică săvârșită de bande teroriste bolșevice trimise de puterea centrală de la Petrograd? Da, pentru că Armata Română
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un timp alocat familiei - putea lesne deveni o temă interes obștesc, atunci când servea propagandei oficiale. Un articol din 29 iunie 1963 al „Muncitorului metalurgist”, abordează tocmai acest subiect. Dacă, în trecut, foarte puțini (în continuare referirea devine mai clară: „clasa burghezo-moșierească”) erau cei care beneficiau de stațiunile balneo-climaterice, iată că, în prezent, cei mulți, care muncesc, se pot bucura în liniște de odihna binemeritată, la prețuri decente. Relatările martorilor confirmă această stare de fapt, nu fără nostalgie. Situația se schimba însă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
totuna cu acea vorbire păsărească, în care mă încurcam ca într-un labirint. 3 TC "3" \l 1 Am învățat la școală: în ’48, se făcuse în fine dreptate - fabrici, ateliere fuseseră luate de la nesuferiții de exploatatori nemiloși, de la clasa burghezo-moșierească, fiind trecute în proprietatea întregului popor, a clasei muncitoare, detașamentul de avangardă. Chestia e că domnul Toma scăpase de naționalizare cu cizmăria lui din centrul orășelului nostru. Scăpase ca prin urechile acului. Era un cizmar neîntrecut, se zvonea despre el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
care se nimerise să fie tocmai căsuța martor care participase la trei evenimente importante din viața familiei Aciocîrlănoaiei. De aici l-au arestat pe tata pentru o perioadă de nouă ani pentru simplu fapt că a fost polițist în regimul burghezo-moșieresc; aici a văzut lumina zilei fratele nostru cel mai mic Florin; și tot aici, la nici trei ani de la arestarea tatălui, mama și noi, cei șase copii minori, am fost arestați și deportați, în luna iunie a anului 1951, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
concepția marxist leninistă, lărgind foarte mult baza materială pe care se dezvoltă cercetarea științifică în țara noastră. Partidul ne învață nu numai cum să aplicăm marxism-leninismul în domeniul de activitate pe care-l cultivăm. Între munca științifică din vremea regimului burghezo-moșieresc și aceea din zilele noastre deosebirea este tot așa de mare și în ce privește eficacitatea ei. Activitatea de cercetare nu era legată de nevoile generale ale maselor. Individualismul, sub diferite forme, care se confundă, de multe ori, cu un egoism cras
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
oratorii și opere, închinate unor figuri de legendă precum Decebal, Zamolxe, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Nicolae Bălcescu, la care s-au asociat și temele majore izvorâte din lupta comuniștilor pentru înlăturarea dictaturii fasciste, pentru doborârea vechiului sistem burghezo-moșieresc, pentru construirea unei noi lumi, mai drepte, fără clase antagoniste: lumea păcii și a socialismului.“ „Iată gândurile care mă frământă, meditând la învățăturile înțelepte ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, convins fiind de justețea lor, de viabilitatea lor, de faptul că Epoca
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
austro-ungar (18661868), în AȘUI, 1970; Considerații privind constituirea partidului conservator din România, în AȘUI, 1972; Observații privind aplicarea legii învoielilor agricole din 1866, în AȘUI, 1973; Constituția de la 1866 și ideea de independență, în AȘUI, 1976; Considerații privind teoria alianței burghezo-moșierești, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol Iași, 1978; Cauzele luptelor politice dintre grupările liberale și conservatoare în anii instabilității guvernamentale (1866-1871), în „Cercetări istorice“, 1978-1979. La titlurile menționate mai sus se adaugă zecile de note, articole și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
acum două săptămâni, când, la vagile condoleanțe pentru excludere, am răspuns cu gluma care circulă pe toate drumurile: „Am intrat tov. și-am ieșit doamnă“. „Niciodată n-ați încetat să fiți o doamnă“, mi-a răspuns o fată din clasa burghezo-moșierească. Ce dramă a mai ieșit! [...] M. 34/1950 I 1 aprilie [1950], sâmbătă Draga mea, dulcea mea dragă, Vai, nu e păcăleală de 1 aprilie: bărbatul lui Mimi s a instalat de-adevăratelea în apartament. M-a dat afară din
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
spre comunism>>”. Adevărul este că chiar arăta ca naiba (vorba lui Petre Roman vizavi de numele dat organizației conspiratorilor din decembrie ’89, frontul salvării naționale) iar contribuția tov-ului cenzor ni se pare cât se poate de justă. a.e. „Regimul burghezo-moșieresc s-a instaurat după falsa independență de la 1877” Susnumita reflecție istorică a fost comisă tot de aprigul și agerul cenzor și am extras-o de pe neprețuitul său „Raport de activitate desfășurată pe perioada dela 1 iulie-30 septembrie 1964”. Iată cum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Constantin Hușanu, redactorul ziarului de uzină <<Rulmentul>>, În prima coloană, printre altele, se arată următoarele: <<Dar pîrjolul popoarelor migratoare și iataganele turcești, vremelnice la urma urmei, n-au pricinuit atîta rău strămoșilor noștri pe cît a făcut-o regimul burghezo-moșieresc, instaurat după falsa independență căpătată, și aceea cu mari sacrificii după 1877 (subl. În orig.) >>. Partea subliniată a fost scoasă”. Măcar din această scurtă constatare ne putem da seama cât de mult fusese falsificată istoria României, În interesul unei cauze
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
problemei câștigării independenței din punctul de vedere al „internaționaliștilor” noștri. Jalnici, de altfel, dacă mai Întâi n-ar fi fost josnici. Alt deștept, cenzorul, cu procură de la partid pentru corectarea deșteptăciunilor altora, și-a motivat drastica intervenție astfel: „1) Regimul burghezo-moșieresc nu a fost instalat după 1877, cum susține autorul, ci cu mulți ani mai Înainte. După cum se știe, coaliția burghezo-moșierească și-a găsit expresia și În constituția adoptată În 1866. 2) Nu este just formulată expresia de <falsă independență>. După
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
josnici. Alt deștept, cenzorul, cu procură de la partid pentru corectarea deșteptăciunilor altora, și-a motivat drastica intervenție astfel: „1) Regimul burghezo-moșieresc nu a fost instalat după 1877, cum susține autorul, ci cu mulți ani mai Înainte. După cum se știe, coaliția burghezo-moșierească și-a găsit expresia și În constituția adoptată În 1866. 2) Nu este just formulată expresia de <falsă independență>. După părerea mea, se poate spune că independența căpătată În 1877 a fost transformată treptat Într-o independență pur formală”. Și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
conducerea P.M.R. de la activiștii U.T.M.. Așadar, si de la Ion Iliescu. "Ca marxiști, știm că drumul spre socialism este plin de obstacole (...) că ne pândește dușmanul viclean și înverșunat, care uneltește din umbră, nutrind speranța zadarnica de a restaura regimul burghezo-moșieresc.". Iată o frază cheie pentru toata existența lui Ion Iliescu. Dușmanul viclean și înverșunat, care uneltește din umbră, nutrind speranța de a restaura regimul burghezo-moșieresc, o imagine stereotip care îl va obseda pe Iliescu până în decembrie '89 (când el cerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
dușmanul viclean și înverșunat, care uneltește din umbră, nutrind speranța zadarnica de a restaura regimul burghezo-moșieresc.". Iată o frază cheie pentru toata existența lui Ion Iliescu. Dușmanul viclean și înverșunat, care uneltește din umbră, nutrind speranța de a restaura regimul burghezo-moșieresc, o imagine stereotip care îl va obseda pe Iliescu până în decembrie '89 (când el cerea colaboratorilor să "se împiedice această alunecare periculoasă spre dreapta", care era Revoluția Română sau în 28 ianuarie ori 13-15 iunie '90, cănd Ion Iliescu le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Ion Iliescu le mulțumea minerilor. Căci PNȚCD, PNL ori Corneliu Coposu, în mentalitatea lui Ion Iliescu din '89-'90, nu încercau altceva decât să restaureze ceva periculos, asupra căruia atrăsese atenția tovarășul Teohari Georgescu, încă din martie 1949: restaurarea regimului burghezo-moșieresc. Iată și de ce, după '89, Ion Iliescu va avertiza mereu asupra pericolului revenirii moșierilor (categorie socială -dispărută, în realitate, încă din 1921, după amplă reforma- agrara de sub Regele Ferdinand!). Și, probabil, năluca burghezo-moșierească îi mai bântuie și astăzi mințile, atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Georgescu, încă din martie 1949: restaurarea regimului burghezo-moșieresc. Iată și de ce, după '89, Ion Iliescu va avertiza mereu asupra pericolului revenirii moșierilor (categorie socială -dispărută, în realitate, încă din 1921, după amplă reforma- agrara de sub Regele Ferdinand!). Și, probabil, năluca burghezo-moșierească îi mai bântuie și astăzi mințile, atunci când Iliescu vorbește de pericolul pe care îl reprezintă lupii tineri ai capitalismului românesc ori restitutio în integrum. Nu-l învățase Teohari Georgescu, încă din martie '49, ca "dușmanul de clasă se pune în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
schimbările din țară, cu seceta, am început să cunoaștem tot mai acut și constant lipsurile. Economiile de o viață ale tatei la "Casa Oștirii" n-au mai fost recunoscute, tata a fost pensionat forțat, ca atâția alți ofițeri ai regimului "burghezo-moșieresc", dându-i-se o pensie de mizerie. Pentru a mai câștiga un ban în plus s-a angajat să lucreze pe un șantier de construcții, calificându-se la bătrânețe în meseria de lăcătuș. Era foarte îndrăgit și respectat de mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cearceafurile domnești. Instituția avea să apară la 1 noiembrie 1908, ca "Direcția securității generale a statului", cu nume, atribuții și subordonare schimbate la orice schimbare de guvern. Nu știm ce culoare aveau ochii celor care au activat în respectivele instituții "burghezo-moșierești". Este cert că nuanța a devenit predominant albastră după apariția, în urma Decretului 221/30 din august 1948 al Marii Adunări Naționale, prin care se înființa "Direcția Generală a Securității Poporului" practic, însă, "securitatea poporului" începându-și activitatea după 23 august
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
să ajute țăranii din Dodești în construirea unor obiective socialculturale, cum ar fi o casă a obștei, o baie sătească, cheltuind, adesea, din propriile economii, ceea ce scrisorile în discuție arată, deasemenea elocvent. Măsurile preconizate erau niște paleative, în condițiile societății burghezo-moșierești, dar ceea ce onorează gestul scriitorului este că el crede sincer în necesitatea întreprinderii unor măsuri concrete pentru eradicarea obscurantismului din viața satului nostru. Scrisorile trimise învățătorului Ionescu sunt importante și dintr-un alt punct de vedere. Ele scot în evidență
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
de a difuza aceste rânduri prin care vreau să atrag atenția asupra unor nedreptăți comise în România socialistă. Aceste nedreptăți nu au picat din cer ca un fenomen al naturii și nici nu au fost lăsate ca moștenire de regimul burghezo-moșieresc, cum pretinde actualul regim de la București. Ele izvorăsc din politica regimului. În anii de când e la putere acest regim, mii de oameni nevinovați au fost aruncați în pușcării, bătuți și unii chiar internați în clinici psihiatrice. Dar să zicem că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
resursele și nici forța de muncă, trăia în umbra străvechii și glorioasei sale istorii, dar amintirea bravurii oștenilor marelui Ștefan și a dorobanților de la 1877 era numai o firavă consolare". Statisticile economice din anul 1938, an de vârf a României burghezo-moșierești înregistra pentru orașul Vaslui un număr de 1489 „întreprinderi" industriale, comerciale, bancare și altele cu un personal de 1489 muncitori, revenind în medie 2 salariați pe unitate, folosea documentaristul datele oferite de Breviarul statistic al României din acea perioadă. Tabloul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
p. 223). Abundă citatele din Engels, Lenin, Marx, precum și acuzațiile fără nici un temei: „Aici se vede rolul jucat de obscuritatea noțiunilor cu care opera Junimea. [...] Maiorescu reproșează revoluției de la 1848 o vină pe care, de fapt, o poartă monstruoasa coaliție burghezo-moșierească. De la adevărul relativ pe care îl conținea critica Junimii se aluneca ușor spre minciuna fățarnică de clasă: cu atât mai ușor cu cât organizarea tezelor maioresciene era, după cum am văzut, destul de abil măsluită [...]. De altfel Gherea însuși avea să primească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de popor, crearea unei arte senine, impersonale, menită să consolideze bazele orânduirii exploatatoare a capitalismului, să adoarmă conștiința de luptă a poporului”). într-unul din cele mai grosiere și mai pline de ură articole („T. Maiorescu - exponent ideologic al regimului burghezo-moșieresc”), C.I. Gulian, proaspăt membru corespondent al Academiei, îi aducea acuze nemeritate criticului „Junimii”, un personaj istoric total diferit de „omul nou” pe care îl preamărea în discursuri încă din 1945. Acesta a fost inclus în primul volum (pp. 71-92) din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]