570 matches
-
mistrețul, acesta din urmă dijmuind și el toamna lanurile de porumb și culturile de cartofi. Destul de frecvent se întâlnește jderul și veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își fac veacul, „iezănea”(bursucul), iepurele, vulpea,nevăstuica, „helciu”(hermelina) și dihorul. Prin cotloanele săpate în țărmuirea Oltului, tot mai rar se vede vidra. Din fauna mărunta amintim: ariciul, „sobolul” (cârtița), liliacul, șoarecele de câmp, „cloțanul”(șobolanul) și „cățălu pământului”(hârciogul). Păsări: Amfibii, reptile, pești
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
la care sta femela în perioada de gestatie. Dușmanii naturali ai acesor vipere sunt păsările răpitoare ("Buteo buteo"; "Circus pygargus"; "Circus aeruginosus"; "Milvus migrans"; "Aquila clanga"; "Aquila pomarina" și "Circaetus gallicus"), mistreții ("Sus scrofa"), jderii ("Mustela putorius" și "Mustela erminea"), bursucii ("Meles meles"), nevăstuicile ("Mustela sibirica"), vulpile ("Vulpes vulpes") și ariciii ("Erinaceus europaeus"), mai rar barza ("Ciconia"). De asemenea, alte reptile ca "Natrix natrix" și "Natrix tessellata" sunt dușmani naturali ai viperei berus. Vipera berus este o specie sperioasă, în caz
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
1541-1546) de la curtea din Bârlad emite carte de cancelarie prin care face cunoscut tuturor supușilor cum a miluit și a dăruit un loc în pustie la Olteni, la obârșia Lozovei, la Fântână Cucului sub Dumbrava, adevăratelor slugi, Ion Goescu, Stanciu Bursuc, Ghedeon, Fratian, si Danciu Bursuc cu obligația de a face un sat cu tot ce trebuie pentru îndestulare, toate acestea pentru servicii deosebite aduse domniei. Aceasta mărturie arată încă odată vechimea denumirii comunei Cuca. În legătură cu numele de Fântână lui Cucu
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate cu
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
în partea de est, spre Aruncuta, cât și sud-est, spre Frata și Răzoare. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ unde
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
datorită și celor două păduri care înconjoară satul (la est și la vest). Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. În primăvara anului 2011 (perioadă mai - iunie )geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta, în urma cercetărilor făcute în zona de graniță a satului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
câte 6-7 pui la o naștere. Perioada până la maturizarea sexuală este, de asemenea, scurtă, de circa două luni. Figurează pe lista de hrană a tuturor răpitoarelor de zi și de noapte. Este vânat de mamifere mici carnivore (dihori, nevăstuici, hermine, bursuc, jderii, pisica sălbatică), apoi de vulpe, bursuc, mistreț, ursu, șerpi și păsări răpitoare: ciufii, huhurezii, bufnițele, striga Esze gazda a numeroși ectoparaziți (acarieni, purici) și endoparaziți (cestodele cu localizări în intestinul subțire și ficat; trematodele în duoden și pancreas; nematodele
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
până la maturizarea sexuală este, de asemenea, scurtă, de circa două luni. Figurează pe lista de hrană a tuturor răpitoarelor de zi și de noapte. Este vânat de mamifere mici carnivore (dihori, nevăstuici, hermine, bursuc, jderii, pisica sălbatică), apoi de vulpe, bursuc, mistreț, ursu, șerpi și păsări răpitoare: ciufii, huhurezii, bufnițele, striga Esze gazda a numeroși ectoparaziți (acarieni, purici) și endoparaziți (cestodele cu localizări în intestinul subțire și ficat; trematodele în duoden și pancreas; nematodele în stomac, intestinul subțire, cec, lichidul orbital
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
Enotul, numit și câine enot și viezure (bursuc) cu barbă, este un animal nou în fauna României. La noi a pătruns din URSS, unde a fost introdus în prima jumătate a sec. XX. S-a extins, fiind întâlnit sporadic în întreaga țară. Face parte din familia Canidae, alături de
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
uneori pe parcursul întregii vieți. La alte specii (gâștele, de exemplu) despărțirea are loc imediat după clocirea și creșterea puilor. Masculii de rață își părăsesc femela înainte ca puii să iasă din ou. Maimuțele formează perechi pentru mai mulți ani. Vulpile, bursucii sau castorii formează perechi de regulă pe parcursul unui singur sezon. Monogamia este caracteristică și uneor specii de nevertebrate, mai ales celor care mor curând după nașterea puilor. Descoperirile recente au condus la clasificarea monogamiei în trei tipuri: monogamia socială, monogamia
Monogamie () [Corola-website/Science/326893_a_328222]
-
și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
munții până la altitudinea de 1200 m. Peste această altitudine predomină bradul și este, apoi, înlocuit de larice și pin de stâncă. Fauna este variată și asociată vegetațiilor respective. Deși caprele de munte sunt destul de rare, căprioarele, iepurii de câmp, vulpile, bursucii, jderii, ciorile alpine, cocoșii de munte, marmotele, potârnichile și fazanii sunt încă numeroși. Printre păsările care trăiesc printre trestiile roșii din jurul Lacului Neusiedler se numără bâtlanul roșu, lopătarul și pasărea cioc întors. Numeroase zone ocrotite, între care Parcul Național Hohe
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
specii de păsări, 7 specii reptile și 10 specii de amfibii) și 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul comun, cerbul lopătar, cerbul roșu, căprioara, mistrețul, bursucul, pisica sălbatică, jderul, acvila de munte, uliul, turtureaua, bufnița, vipera, nemaivorbind de vulpe sau iepure, etc. Până în prezent suprafața masivului s-a redus în mod semnificativ, fiind înclocuit cu culturi de viță de vie, livezi de măr sau câmpuri de
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
precum și șapte biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pașcani din regiunea Iași, iar în 1964, sătul Fotin Enescu și-a schimbat denumirea în "Dumbrava
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară a
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
poate fi sârmoasa sau netedă. Coadă este în mod normal (dar nu întotdeauna) cupata de la 2/3 din lungimea naturală. Rasă a fost dezvoltată pentru a fi câine de vânătoare. Deși de multe ori folosiți pentru vizuini, în special pentru bursuc, vulpe, si câine enot, Jadgterrier-ii sunt, de asemenea, folosiți pentru a hartui mistreți și a scoate iepurii din tufișuri. De asemenea se folosește această rasă pentru luarea urmei de sânge. Datorită inteligenței lor și adaptabilității, Jagdterrier-ii pot fi animale de
Jagdterrier () [Corola-website/Science/326240_a_327569]
-
Pașcani, a celebrat liturghii și s-a întâlnit cu membrii comitetului bisericesc, cu membrii comisiei sinodale și cu părinții de la Institutul religios „Cavanis” care au o casă deschisă în Parohia Pașcani. În prezent, Parohia Pașcani are următoarele filiale: Blăgești, Boșteni, Bursuc, Dolhasca, Gâștești, Hărmăneștii Noi, Heci, Lespezi, Ruginoasa, Sodomeni, Stolniceni, Vânători-Gura Bădiliței. Ea aparține de Decanatul de Valea Siretului, cu sediul la Butea. În această biserică sunt celebrate zilnic liturghii. Din rândul enoriașilor Parohiei Pașcani provin pr. Hugo Daniil Hampel, OFMConv
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
fag, existând și specii rare, ocrotite de lege, cum ar fi: arnica de munte, crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb, Ceremușul Negru, Putila, Siretul și
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
Cartierele Strășeniului sunt: Fundătura, Podul Volocii, Centru, Aleea Plopilor, Podișul, Satu Nou. Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
lesný park (Parcul Forestal Bratislava) este situat în Carpații Mici și include multe localuri populare, precum "Železná studienka" și Koliba. Parcul Forestal acoperă o suprafață de , dintre care 96% este acoperită de păduri, și conține floră și faună originală precum bursucii europeni, vulpile roșii și muflonii. Pe malul drept al Dunării, în cartierul Petržalka, se află Parcul Janko Kráľ, primul parc public din Europa, fondat între 1774 și 1776. Un nou parc al orașului este planificat în Petržalka, între lacurile Malý
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
Zack,Cody și Carey" petrec vacanța la bordul S.S. Tipton"'. Acesta este de asemenea locul unde se filmează "The Suite Life on Deck" sezonul cu Zack și Cody adolescenți. Este școala generală a celor doi gemeni. Mascota școlii este un bursuc În scena din curtea școlii sunt câțiva elevi care trec pe lângă clădirea "The Mall" care este localizată în Lincoln Park High School, Chicago, Maddie și Marry Margaret (Monique Coleman) frecventează această școală în sezonul 1. Corrie (Vanessa Hudgens) și Leslie
Zack și Cody, ce viață minunată () [Corola-website/Science/317337_a_318666]
-
În rolurile secundare au jucat actori cunoscuți precum Florin Călinescu și cuplul de comici Romică Țociu și Cornel Palade (care au debutat într-un film de lungmetraj). Regizor secund a fost Virgil Nicolaescu. Melodiile originale au fost compuse de Dan Bursuc. Coregrafia a fost regizată de coregraful Silvia (Bordo). Cascadoriile au fost coordonate de Răzvan Puiu. Cadrele filmate au fost prelucrate în studiourile Kodak Cinelabs România. Pe genericul de final este trecut 2007 ca an al producției. Monica Merișan avea 16
Poveste de cartier () [Corola-website/Science/312591_a_313920]