341 matches
-
Majoritatea erau angajați doar pentru a avea un loc de muncă: în comunism munca era, nu doar un drept, ci și o datorie, iar șomajul era nu doar indezirabil, ci interzis (Deacon, 1992; Zamfir, 1995). Etica muncii era definită prin butada devenită anecdotică la sfârșitul anilor ’80: „Noi ne facem că muncim, voi vă faceți că ne plătiți”. Lucruri similare se petreceau în Bulgaria, unde, așa cum îmi spunea de curând un cercetător în economie din țara vecină (Vasil Țanov), angajații aveau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
necesita 250 de Euro pe lună, la nivelul anului 2001, pentru o persoană. Dacă majoritatea salariilor sunt în jur de 100 de Euro [...]” (p.79). Ar fi de notat că traiul decent depinde de cine îl definește ca atare. Conform butadei clasice a lui Mollie Orshansky (1968), sărăcia, ca și frumusețea stă „în ochiul privitorului”. Cum este posibil ca Monica Heintz să fi avut alt nivel de aspirații decât restul locuitorilor Bucureștilor, este posibil ca estimarea sa să fie eronată. Pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
supraviețuirea lui datorată pâinișoarelor și cu mumia lui conservată în miere exprimă mai mult și mai profund decât o povestioară. În speță, el sintetizează, prin figuri ușor de memorat, deci de experimentat și apoi de transmis, un conținut filosofic. Aceste butade mnemotehnice, aceste fotografii grecești, aceste cromolitografii ale Antichității expun principiile materialismului abderitan și îl fac vizibil. În acest sens, ele sunt anecdote atomiste. Problema constă nu atât în autenticitatea lor anecdotică, cât în adevărul lor filosofic. Ce importanță are dacă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
temperament și abilități), făcând mult mai puțin probabil atacul verbal între persoane cu tipuri diferite de temperament. 3. Este foarte posibil să fiți expus la atacuri verbale dacă, intenționat sau nu, aveți o poziție vitală pentru bunul mers al afacerilor. Butada lui Nixon a rămas celebră: „Dacă nu poți suporta căldura, nu sta în bucătărie”. Să zicem, de exemplu, că viitorul financiar al companiei dumneavoastră depinde în primul rând de numărul și calitatea inovațiilor produse de către Departamentul de Cercetare și Dezvoltare
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
complet lipsit. Nietzsche era prea pur, trăise prea puțin în contact cu oamenii, apoi prea era mânat de un suflu tragic, ca să fie capabil de acea formă de scepticism pe care o presupune umorul” (III, 132). Condimentându-și „maniile, capriciile, butadele, extravaganțele și acel amestec de gravitate și rea-voință” cu umor, Schopenhauer are ceva de „pramatie”, cuvânt pus de Cioran însuși între ghilimele pentru a-i releva conotația nemarcată de sensul obișnuit peiorativ. O „pramatie” hrănită de manii, capricii, violențe, rea-voință
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Totodată, aceste elemente intelectuale se autoflagelează cu un soi de verbiaj intelectualist pentru a obține "cât mai multe efecte" negativizante, conform unei retorici naziste. În cazul acestor intelectuali (români) distructivi, invidioși și nihiliști îl regăsim pe Goebbels prin celebra sa butadă: "Noi nu vorbim pentru a spune ceva, ci pentru a obține anumite efecte". Un tip de intelectual (român) "de efecte" și de impresionisme intelectualist-mediatice se află în coaja lui elitistă... Dar, în general, intelectuali de defecte (de conștiință; de atitudine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cărora interpretează, pun diagnostice. Eu nu cred că gândirea se poate reduce la seriile de operații mentale și cognitive, la seriile de metode și tehnici de interpretare, pe care le-am asimilat în cadrul unei profesii. În cazul "specialiștilor" se aplică butada heideggeriană: Știința nu gândește! Michel Foucault îi invită pe psihiatri, pe psihologi, pe social scientiști, pe toți ceilalți cu "radical psiho-" să gândescă concret și uman, dincolo de interpretări, dincolo de false metode de interpretare, dincolo de fidelitate față de norme, dincolo de atitudinea oarbă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
poate da un răspuns precis, dat fiind că împrejurările unei asemenea întâlniri sunt mereu altele. Veghea însă e mereu necesară, atât în sfera vieții politice cât și în cea a asistenței medicale. Cine controlează pe controlori? Nu e o simplă butadă, ci una dintre marile probleme cu care lumea se confruntă din zorii istoriei sale. Quis custodiet ipso custodies? Deontologia medicală intră aici în dialog cu alte sfere de activitate. Răspunsul la interogația lui Juvenal, de două ori milenară, nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lîngă multiplele sale posibilități de adaptare, omul are resorturi de gîndire și de creație ce pot face uitate umorile capricioase ale economici. Aceasta nu înseamnă însă că trebuie să sacrificăm termenul lung pentru a ne ferici perioada imediat următoare, conform butadei keynesiene, după care "pe termen lung, vom fi morți cu toții". Importante cu adevărat sunt marile tendințe, evoluțiile pe termen lung. De aceea, marile cicluri seculare, fluctuațiile de amploare ale activității economice nu trebuie neglijate. Altminteri, s-ar putea ca, revenind
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
bolii, evidențiind faptul că viața creștină este hristocentrică și hristomorfică, iar creștinii - următori ai lui Hristos - percep suferința într-o lumină pozitivă, ca mijloc de purificare și de creștere spirituală Și nu ca ceva lipsit de sens. Sfaturile, zicerile sau butadele Sfinților Părinți pe care m-am sprijinit în prezentul studiu, ce constituie de fapt și o terapie spirituală, răspund multor întrebări, nedumeriri și probleme duhovnicești, pe care lecturându-le, realizăm că dragostea cuvioșilor era atât de mare, încât aveau aplecare
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
bolii, evidențiind faptul că viața creștină este hristocentrică și hristomorfică, iar creștinii - următori ai lui Hristos - percep suferința într-o lumină pozitivă, ca mijloc de purificare și de creștere spirituală Și nu ca ceva lipsit de sens. Sfaturile, zicerile sau butadele Sfinților Părinți pe care m-am sprijinit în prezentul studiu, ce constituie de fapt și o terapie spirituală, răspund multor întrebări, nedumeriri și probleme duhovnicești, pe care lecturându-le, realizăm că dragostea cuvioșilor era atât de mare, încât aveau aplecare
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
urmărim. Ne dăm astfel seama cât de lipsită de noimă este tendința noastră de a valoriza în genere exactitatea, fără a ține seama de natura activităților și de împrejurările în care au ele loc. Lui Wittgenstein îi reținuse atenția o butadă pe care o întâlnise în cunoscuta revistă satirică Simplicissimus: „(Imagine: Doi profesori stau în fața unui pod în construcție.) Voce de sus: «Lasă-l jos - lasă-l jos, îți spun - o să-l aducem pe partea aialaltă.» - «Este de neconceput, domnule coleg
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
interdependențelor multiple, ar putea menține și încuraja izolaționismul helvet. Aceasta ar determina, de asemenea, eșecul monedei unice Euro, ceea ce ar reprezenta o adevărată dramă pentru bătrînul continent. Se spune că Germania va decide în această privință. Există e adevărat o butadă care spune că Europa e a francezilor și a englezilor, dar, în spate, nemții sunt cei care muncesc. Dar și germanii au demonstrat în istorie că au pusee de idealism, de teribilism, nu dăunătoare, ci catastrofale, astfel încît nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
american, cu notorietate semnificativă în anii optzeci, născut în 1920 și dispărut în 1994. Singularitatea scriitorului în cauză vine dintr-o curioasă suprapunere a vieții cu scriitura. Am putea spune, fără a greși neaparat, că, în cazul lui Bukowski, străvechea butadă "artistul e opera și opera e artistul" constituie o realitate concretă, lipsită de umbra oricărei metaforizări. El și-a scris, pur și simplu, existența, în aceeași măsură în care, creația sa (îndeosebi epică) i-a trăit viața. Nici la Henry
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
toate topurile, dar și cu tînăra finlandeză, proaspăt descoperită de francezi, Sofi Oksanen, adevărat fenomen literar, care se ocupă acum de Vacile lui Stalin, sau cu deja clasicul Paul Auster (Sunset Park, Actes Sud). E ceea ce parizienii, mari amatori de butade nu tocmai corecte politic, numesc "imigrație selectivă"... Nu e deloc surprinzător că editorii internaționali îi propun Franței cele mai bune titluri ale lor în fiecare an, devreme ce, în ciuda deprimaților ciclici, Hexagonul își face încă timp să citească, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
colectivă, cu atît amănuntele biografice, trăsăturile fizice devin mai importante. Legenda generalului de Gaulle ar mai fi oare și azi cea pe care o știm dacă n-ar fi păstrat în memoria ei statura impunătoare, inflexiunile ironice ale vocii, exprimarea, butadele, felul insolent de a vorbi al generalului? Și încă o observație cu caracter mai general și cu semnificații fără îndoială mai importante pentru istoricul mentalităților: deși păstrează în mod inevitabil amprenta personajului în jurul căruia a fost construit, deși, sacralizîndu-1, tinde
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Diagnosticul morfologic Angioscopia; Biopsia musculo-cutanată. Evaluarea microcirculației Videomicroscopia capilară; Măsurarea PpO2 transcutanat; Măsurători de flux laser-Doppler; Test cu fluoresceină. Cunoașterea precisă a avantajelor și limitelor fiecărei tehnici este absolut necesară pentru buna abordare a fiecărui caz în parte. Astfel că butada ”înainte de a recomanda o analiză gândește-te: ce faci dacă rezultatul e pozitiv, ce faci dacă rezultatul e negativ. Dacă conduita va fi aceeași - renunță la analiză!” rămâne actuală. EXPLORAREA ANGIOGRAFICA Definiție: Arteriografia constă în vizualizarea unui segment arterial în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Chris Wickham, Social Memory, Oxford, Blackwell Publishers, 1992, pp. x-xi). 58 În opinia autorilor, atât în cazul memoriei individuale, cât și în cel al memoriei sociale, imaginile sunt mixte, fiind compuse dintr-un amestec de imagini și scene grafice, sloganuri, butade, abstractizări, scenarii, discursuri și chiar false etimologii." (Ibidem, p. 47). 59 Ibidem, pp. 47-48. 60 Ibidem, p. 25. 61 "Atunci când individul afirmă că știe un lucru, de fapt el afirmă un adevăr în care crede. Cunoașterea este mai degrabă asemeni
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
începutul schimbării! Dar eu nu sunt decât un scriitor, e adevărat, atent la ceea ce se întâmplă cu el și cu lumea în care trăiește. Bun, să accept provocarea! Cel mai simplu mi-ar fi să răspund cu un fel de butadă, să spun că totul e de făcut, ba chiar e mai mult de făcut acum decât în 1990, pentru că, între timp, am mai făcut și o mulțime de prostii de tranziție! Ar fi un răspuns simpatic, dar nu întrutotul adevărat
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
o organizație este justificat doar în baza unei astfel de competențe, nemaifiind nimic de adăugat. Însă nici un membru al organizației nu are interesul de a manifesta doar competențele pe care i le recunoaște organigrama și, de aceea, realitatea confirmă adeseori butada că "orice individ care lucreaza într-o organizație tinde să-și atingă nivelul maxim de incompetență". Interesul fiecăruia este acela de a se face cât mai necesar, pentru cât mai multă lume și în cât mai multe situații relevante pentru
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
conținut ale textului, eventual le rezumă, comentîndu-le, aducînd completări critice cu privire la autor etc. Trebuie să mărturisim că, nerespectînd aceste canoane, "introducerea" noastră este într-un anume sens înșelătoare. Dar, încercînd o scuză (cu riscul de a activa o dată mai mult butada: "cine se justifică se învinovățește"), putem formula întrebarea: ce posibilități există de a prezenta un autor a cărui personalitate și operă îi este cunoscută prezentatorului doar prin lectura uneia dintre cărțile sale de referință? Cea mai la îndemînă soluție pare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
astfel să exagereze. Pericolul apare atunci când aceste tipuri ideale simplificate teoretic sunt prezentate ca dovezi empirice categorice. Este ironic, dar nu foarte surprinzător, că realiștii sunt la fel de înclinați către această confuzie ca și susținătorii altor teorii. Waltz sintetizează cu o butadă contribuția realismului: acesta "ne spune un număr redus de lucruri mari și importante" (1986:329). Dacă realiștii, inclusiv Waltz însuși, ar fi fost întotdeauna atât de modești, această disciplină ar fi fost, îndeosebi în Statele Unite, mult mai câștigată în special
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
caracterul public al textului polemic transformă din masa cititorilor în Terțul abilitat să judece. Terțul este acea opinie pe care discursul caută să o seducă"75. În același volum colectiv, Elisabeth Zawisza relevă tripartiția rolurilor în discurs, invocând o celebră butadă a lui Diderot: "Il faut être trois pour exprimer le rapport à deux"76. Numitorul comun al acestor observații se regăsește în dimensiunea spectaculară a conflictului în genere, care mizează pe predispoziția publicului de a gusta confruntarea și de a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de inspirație istorică, romane, piese de teatru, balade, epopei"271. 7. Discursul polemic antiiorghist 7.1. Redefinirea contextului polemic. Gazetăria polemică a scriitorilor noștri rămâne, până astăzi, un capitol în mare parte ignorat de cercetarea literară 272 de altfel, cunoscuta butadă lovinesciană, "polemica trece, poeziile rămân", o discreditează fără rezerve cu toate că discursul publicisticii polemice reprezintă un segment în lipsa căruia ar fi incomplet restituiți, astăzi, publicului cititor. Dacă ne gândim că, în Franța, de pildă, gazetăria celor mai prestigioși scriitori a constituit
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lui Mesia și dezvoltarea mass media conspirau la reîntoarcerea indivizilor charismatici, cărora rubrica people din reviste le analizează în fiecare săptămână vorbele și gesturile. Nu ce face artistul este important, ci ce este el" (îi spunea el lui Christian Zervos). Butadă care l-a făcut pe Hegel să surâdă în mormânt. A perceput-o, fără îndoială, ca pe sfârșitul malițios, ultra-romantic, al traiectoriei dematerializante începute în Egipt: oglinda subiectului este subiectul însuși; spiritul recunoaște spiritul în direct; nu mai este nevoie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]