408 matches
-
vreo trei zile în urmă, mai precis pe 4 ianuarie. Ca să ajungă în satul socrilor a trecut ca de fiecare dată și prin localitatea Hulubărești, un sat de oameni gospodari. În mijlocul satului, unde se află primăria, poliția, școala și micile buticuri și bar, pe șosea, în fața gospodăriei unui om, în curte, lume multă adunată pentru o înmormântare. Cum șoseaua era plină de oameni, n-am vrut să claxonez pentru a mi se face loc de trecere cu mașina, așa că am tras
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să răsucești springar, Și te chivernisești vârtos la buzunar. Bagi neamu-n Aga vezi de teșcherea, Cu țara, cu reforma, vom vedea; Toți ipochimenii se alertează Când țara și reforma prea trenează. Sărmanii nu au pită-s mai săraci? Băgară la buticuri cozonaci... Cu țigaretele zvâcni ideal sprințar, Profesiunea nouă de tunar. Legi de patrimoniu nu s-au statuat, Mai sunt ăhăt! atâtea de palpat. Ei cu focul și tot ei cu fumul, Prind unii hoții, alții le dau drumu. La solduri
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93458]
-
și nu biete petice de hârtie!? Ce m-aș fi făcut fără cearșaful meu de buzunar, pentru care sunt adeseori ironizat? Dar puteți să-mi spuneți de ce mi s-a actualizat exact în acea secundă figura acră a vânzătoarei de la buticul din Florența, un fel de La Mamma mafiosa, convinsă că-mi cumpăr batiste (am luat o duzină) pentru înmormântare? Întins pe peron, omul nostru era, culmea, la fel de calm ca noi. Așa un deficit de isterie în România de azi e ca
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de ocazie, ale căror parkinguri pentru biciclete amintesc de Amsterdam. Clienții sînt pe măsură: tineri, intelectuali și artiști. Atașată de bătrînul canal, această populație conservă vechile fațade: astfel, o firmă a rezugrăvit în tonuri pastel vitrinele de lemn ale unor buticuri alăturate (un stilist, un magazin cu obiecte artizanale exotice, un salon de ceai). Aceasta contribuie la salvarea unei "atmosfere", termen imposibil de ocolit aici, căci celebrul Hôtel du Nord din filmul lui Carné24 se află la numărul 102. Mai departe
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de flanelă a fiului ei și părul care i se încrețea la ceafă. Ce haină frumoasă ai! — O, asta? spuse tânărul, pipăindu-și catifeaua de pe o mânecă. Nu-ți ascund că a costat o avere. Am găsit-o într-un butic cochet din Village. — Nu s-ar zice că ești de la țară. — Vai de mine! Tânărul suspină și își aprinse alt Salem, cu o pocnitură a brichetei. Vorbeam despre Greenwich Village din New York, iubito. Dar pentru că veni vorba, unde ai găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
magazine, să se târguiască cu vânzătorii și să sfârșească prin a plăti un preț cu mult mai mic decât cel inițial pentru niște lucruri pe care nici măcar nu-i trecuse prin cap să le cumpere. Însă a trecut prin fața câtorva buticuri și a aruncat o privire prin vitrine. Asta era. Zeliha zăbovea În fața unui stand Înțesat de borcane, ulcele și sticluțe pline cu mirodenii de toate felurile și culorile. Își amintea că una din cele trei surori ale ei, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
aplecați peste strung lor și cu strigătele vânzătorilor ambulanți și ale buticarilor. Porumbei zburau pe deasupra tuturor și se așezau bătând din aripi lângă mâțe placide, dar interesate de șoareci. Trepte cu balustrade din lemn acoperite cu icoane făceau legătura între buticuri și asigurau comunicarea cu etajele de sus. Arome diferite îl ajutau pe Porfiri să recunoască zona de piață prin care trecea și felul de negoț desfășurat acolo, iar cele mai puternice veneau de la patiserii, de la vânzătorii de mirodenii și de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
pe autocar care-mi aduceau marfă și eu, la rândul meu, le dădeam diverse obiecte care aveau ei nevoie. Păi, luam de la ei țigări, whisky și cafea, în general. Începuseră să intre în ’90 în toamnă și erau foarte rare buticurile. Numai că acum, până în ’91, așa, a fost marfă originală. Deci totul era original. Când fumai o țigară Camel sau Marlboro, simțeai o calitate foarte bună. Acuma, din păcate, nu mai e așa ceva. La ei existau magazine cu produse originale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Tata era leneș. Am muncit pe șase mii cin’sute pe șantier, aicea, la Liceul Economic „Crețulescu“. La șantier și le-aduceam bani acasă. Și ei dormea toată ziua. Decât se scula, mânca, bea cafea toată ziua, se ducea pe la buticuri d-astea, bârliga p-ăla și p-ăla, matoi. Pornea scandal și eu mă duceam și munceam pe șantier. Eram papagalul. Aveam casă în Giurgiu și ziceam să iau o fată și să plec acolo, dar a început mama vitregă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
tot umblat haihui, bagabont, golan. Deci nu pot să spun c-am fost copil cuminte. Prima oară când am furat a fost la o tutungerie de la Expoziție, de la Scânteia. Aia a fost prima spargere. Și, după aceea, au mai urmat buticuri, d-astea, magazine - că m-am aliat și cu alții. Gustul banului. Ăla m-a-ndemnat. Banii au puteri miraculoase. Am luat ce se găsea pe timpul lui Ceaușescu într-o tutungerie. În ’88. Dar nu am apucat să mergem mult, că ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
am spart restaurantul „Dorobanți“, ăla de la circa paișpe, tot restaurant... cum îi spune? Budapesta? Samsungul de pe Militari, mai multe... Deci, nu mai țin minte. Am spart și-n țară, că am început să colind și prin țară, și spărgeam magazine, buticuri și case. Nu, mari lovituri n-am avut. Luam din case ce se vindea: țigări, nesuri, băuturi, ciocolăți. Ce puteai să vinzi repede și să nu stai cu ele mult, că riscai. Ce nu puteam și nu se vindea până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cât luam. A, dac-aș fi fost un copil de-o familie mai bună, mai înstărită, poate că îmi părea rău, regretam. Că, vorba aia, îmi plăceau banii, nu? Dar, fiind amărât, mă mulțumeam cu ce luam. Vindeam personal pe la buticuri, pe la chioșc. Mă uitam la preț cât costă Kentul: 20, eu îl dau cu 15, și l-a luat. Sau Marlboro - 10, îl dau cu 5, și l-a luat, că oricine..., oricui îi convine să cumpere la un preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ei toată perioada școlii, până în ultima clasă de liceu, într-un bloc din Crângași, unde e drept că avea o cameră, dar apartamentul era mereu aglomerat, căci prin el se perindau tot felul de mărfuri, aduse de băieții Alinei pentru buticul de pe urma căruia trăiau. Din 2002, Giulia a reușit să-și câștige independența. Ai ei au lăsat-o să stea în casa din Gelu Căpitanul și să se gospodărească singură. Ei îi plăteau facultatea și îi trimeteau suficienți bani, încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
venea să-l întrebe ce să facă. Spera s-o-ntrebe el într-o zi nu cumva ești însărcinată, Giulia, dragă? Dar băiatul habar n-avea. Abia începuse facultatea și nici n-avea timp de ea, căci el făcea aprovizionarea buticului, la două-trei zile, cu Papucul. Aveau acum un mic magazin, în care vindeau cu rândul, și Alina, și băieții, iar uneori, Giulia. 29. A început școala și clasa a XI-a. Ea se gândea cu disperare că timpul trece și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Agde, nota Bruno, e coexistența unor locuri de consum banale, absolut analoage celor Întâlnite În orice stațiune balneară europeană, alături de alte oferte, orientate explicit spre sex și libertinaj. Bunăoară, e surprinzător, lângă o brutărie și un supermagazin, să vezi un butic ce propune minijupe transparente, lenjerie din latex și rochii concepute pentru a lăsa la vedere sânii și fesele. E de asemeni surprinzător să vezi femei și cupluri, cu sau fără copii, cercetând diversele raioane, trecând fără nici o jenă de la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
În general, dar ăștia sînt pur și simplu cumpliți. Lucru care s-ar putea să fie din cauză că sînt cu două numere mai mici. Lucru care ar putea fi din cauză că mi i-a cumpărat Connor, care i-a spus vînzătoarei de la buticul de lenjerie intimă că am cincizeci și două de kile. Motiv pentru care ea i-a zis că probabil am mărimea patruzeci. Patruzeci ! (Sinceră să fiu, cred că a fost pur și simplu rea. Nu se poate să nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
a părut cine știe ce. Acum Însă mi-am făcut de cap : mi-am luat liber - de obicei lucram fie sâmbătĂ seara, fie duminică dimineața, pentru matineu, la sala de spectacole - și am petrecut două zile și două nopți cutreierând vesela Saint-Catherine, buticurile exotice Adina Dabija 158 de pe Saint-laurent sau scotocind Împreună cu roberto după cărți și discuri În librăria indigo, care Încă rezista cu stoicism ofensivei lanțului Chapters În inima francofoniei nord -americane. Pe Saint-Catherine am dat peste două grupuri de băieți zgomo-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
a părut cine știe ce. Acum însă mi-am făcut de cap : mi-am luat liber - de obicei lucram fie sâmbătă seara, fie duminică dimineața, pentru matineu, la sala de spectacole - și am petrecut două zile și două nopți cutreierând vesela Saint-Catherine, buticurile exotice de pe Saint-laurent sau scotocind împreună cu roberto după cărți și discuri în librăria indigo, care încă rezista cu stoicism ofensivei lanțului Chapters în inima francofoniei nord -americane. Pe Saint-Catherine am dat peste două grupuri de băieți zgomotoși, care făceau multă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
altceva decât o luptă de ariergardă care va continua pînă când noile plantații vor atinge randamentul maxim (8 ani). În acest an 1961, compania păstrează un monopol neîngrădit asupra transporturilor fluviale și a comerțului cu amănuntul (implantarea unei rețele de buticuri care nu au de ce să se teamă de concurența celor câtorva negustori ambulanți care aduc neregulat, pe cale rutieră, mărfuri de la Brazzaville). Dimpotrivă, CFHBC nu mai este stăpână pe producție. Noi culturi au apărut în 1950/55: cacao în subprefectura Souanke
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai puțin lung, viitorul construindu-se în opoziție cu acest tip de organizare economică. Teoretic, acest circuit închis în jurul companiei se poate lipsi de mediatorul monetar: ideal pentru CFHBC ar fi să se plătească producția în bonuri de cumpărare pentru buticurile ei. Ridicăm aici tema marelui conflict dintre administrație și companie, cea dintâi pretinzând celei din urmă să-și plătească achizițiile în numerar. La un mod general, până în 1957, a existat un efort din partea unei suprastructuri europene de a înăbuși sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lor (care nu se puteau hrăni în cadrul autosubzistenței), compania și administrația au căutat să evite această piață internă necontrolată, cumpărând chiar ele hrana și distribuind "rații" (manioc și carne de vânat). Astfel, salariatul nu-și putea cheltui banii decât în buticurile CFHBC; când, după 1950, numărul de salariați a crescut considerabil, a trebuit să fie permisă existența "piețelor" (cel puțin în centrele urbane), însă administrația le controla complet; ea însăși le organiza, impunând prețuri într-un mod draconic etc. În 1958
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a fost drastic afectat. În 1961, situația era următoarea: • piețe de produse alimentare în fiecare așezare urbană; • în aceleași centre urbane, un artizanat foarte viu (tâmplari, croitori), care a fost creat de această circulație internă a banilor; • persistența rețelei de buticuri cu mărfuri de import (stil butic de desfacere clasic), în continuare în mâna europenilor (mai ales CFHBC). Iată câteva particularități, neglijabile pentru volumul monetar pe care îl pun în joc, însă de mare însemnătate: • în sud, înmulțirea negustorilor ambulanți; • încercările
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
situația era următoarea: • piețe de produse alimentare în fiecare așezare urbană; • în aceleași centre urbane, un artizanat foarte viu (tâmplari, croitori), care a fost creat de această circulație internă a banilor; • persistența rețelei de buticuri cu mărfuri de import (stil butic de desfacere clasic), în continuare în mâna europenilor (mai ales CFHBC). Iată câteva particularități, neglijabile pentru volumul monetar pe care îl pun în joc, însă de mare însemnătate: • în sud, înmulțirea negustorilor ambulanți; • încercările comercianților africani de a deschide magazine
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au adaptat la lipsa banilor (regiunea fluviului, lipsită de teren arabil, primește manioc din interior în schimbul peștelui). Două elemente se dovedesc deosebit de importante: negustorii ambulanți și piețele de produse alimentare. În sudul regiunii Alima, negustorii ambulanți fac o serioasă concurență buticurilor europene: după sondajul nostru, ei atrag în această regiune 35% din volumul monetar. Numărul lor este imposibil de verificat; ei merg din sat în sat cu bicicleta, transportând un amestec de stofe și ceva mărunțișuri de mercerie, precum și obiecte de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imposibil de verificat; ei merg din sat în sat cu bicicleta, transportând un amestec de stofe și ceva mărunțișuri de mercerie, precum și obiecte de toaletă. De unde vine succesul lor? Prețurile? Ele sunt în general mai ridicate decât cele practicate de buticuri (într-adevăr, se practică prețul cu amănuntul de la Brazzaville, plus transportul omului și al mărfii sale). În ceea ce privește calitatea, acești negustori dau dovadă de mai multă imaginație decât CFHBC în alegerea culorilor stofelor, însă acest lucru nu este esențial. Buticul CFHBC
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]