334 matches
-
noaptea Carnavalului italian, îmbrăcat simbolic în costumul Bufonului, refuză să accepte că ar putea exista un mai mare degustător decît el, Montresor își atrage rivalul într-o capcană dinainte pregătită. Pe măsură ce personajele înaintează în interiorul catacombelor castelului lui Montresor, în căutarea butoiașului de Amontillado, observăm indirect că pivnițele reprezintă de fapt locul de veci al numeroasei familii nobiliare, pereții fiind acoperiți de oseminte. La replica speriată a lui Fortunato - "Aceste catacombe...au extensii" (Poe. The Cask... 32) - Montresor răspunde - "Montresorii au fost
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
din granit, Montresor îl leagă pe Fortunato de peretele terminal al criptei. După toate aparențele, deși acest lucru nu ni se comunică în mod direct, Bufonul, cu o mînă înlănțuită în granit și cu cealaltă captivă în firida zidului, căutînd butoiașul de Amontillado, oferă imaginea crucificării. Abandonîndu-l în această poziție, Montresor zidește intrarea în criptă și, ulterior, la strigătul disperat al victimei - "Pentru dragostea lui Dumnezeu!" (Poe. The Cask... 35) - replică identic, ca un ecou - " Da, pentru dragostea lui Dumnezeu" (Poe
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
Femei cu sîni lincențioși/ Umflați de-un înger pneumatic/ Pîn’ la absurd în plușuri roș,/ Femei ce ne-ar lăsa-n burice,/ Plutind pe pîntec, să murim/ Fără speranțe, fără apă,/ Cum pe corăbii Gordon Pym/ Halucinînd vechi etichete/ Pe butoiașele cu spirt.// O, Leonid Dimov, e seară/ Și eu beau singur într-un birt” (Scrisoare). Suferința se reduce printr-o sugestie inaugurală, prin prospețimea sa: „Dar uneori tristețea ne încearcă/ Primejdios cum miezul unor nuferi/ Lopata de pe-o margine
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
suflată rapid: uite-o, nu e! Ehehei, bătrîne cantalup de untură de balenă oceanică, zvelt hipocamp, chițibuș de pluș asprit în valuri... ehehei, nu-i de joacă, ai treburi cu ghiotura, nu se glumește cu mărgărităroasele astea. Soarbe-ți lacom butoiașul cu propriu-ți destin, pus la murat de grijuliile ursitoare muieratice, hieratice... Nu strecura întrebări inutile: cînd?... cum?... unde?... de ce?... Obișnuiește-te, e tărăboanța ta pe veci. Cu ochii inflamați, cu încheieturile dureroase, cu inima cîrcel. Muncește, muncește! Cară pietroaie
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale, oale cu mănușă, ulcioare, ploști) și din lemn (șei, corfe, patine, vârzobi, bote, butoiașe și butoaie). Expoziția reunește, pentru prima dată, trei mari muzee, care dețin un patrimoniu definitoriu pentru abordarea acestei teme: Muzeul Național al Țăranului Român, Complexul Național Muzeal „Astra“ și Muzeul Național al Agriculturii. Expoziția va putea fi vizitată în sălile
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
orașului l Postul de Poliție Voiteg a fost anunțat că, în timpul unor lucrări de reparații la o clădire din zonă, a fost descoperit un toc din piele ce conținea un pistol Patent Rast & Gasser Wien de calibru 8 mm, cu butoiaș, și zece cartușe pentru această armă. Pistolul, care era ușor ruginit, și muniția vor ajunge, ni s-a precizat ieri, la Biroul Arme, Explozivi, Substanțe Toxice din cadrul I.P.J. Timiș l Polițiștii de la Secția 3 Timișoara s-au ocupat de cazul
Agenda2003-45-03-45-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281686_a_283015]
-
din Traviata, ce le cînta din gură un italian bătrîn! ș...ț Au dispărut cu totul bordeiele umede, săpate în pămîntul cald iarna, răcoros vara, și costînd atît de ieftin; dispar țiganii sacagii, ce-ți cer iarna un franc pe butoiașul de apă cumpărat cu cinci parale, dispar puțurile ridicate de un suflet creștin al cărui nume se pomenește de vreo cruce de piatră cu frumoase și vechi săpături, dispar felinarele de un metru, cu lampă mititică de petrol veșnic afumată
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
antiterorist-antideturnare a găsit o armă și muniție, care trecuseră de filtrul de pe aeroportul de plecare, John Fitzgerald Kennedy. Obiectele erau învelite în staniol ca să nu fie observate la scanarea bagajelor. Era vorba despre un revolver Smith&Weson calibru 38 cu butoiaș, 50 de cartușe cu glonț și o trusă de întreținere a armei. Pistolul era ascuns într-o mașină de scris electrică Brother, iar muniția și celelalte componente, într-o pătură. Cel ce venise cu ele se numește Nicholas Slaina, de
Agenda2003-43-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281630_a_282959]
-
încurajator al Uniunii Europene (care nu înseamnă, însă, nici pe departe intrarea automată în clubul select al lumii) e, mai presus de orice, o victorie a geografiei. Tocmai plasarea noastră "la întretăierea de imperii" a devenit un atu, deîndată ce butoiașele cu pulbere din magazia balcanică au început să explodeze. Ceea ce fusese până acum un dezavantaj - apropierea geografică de sudul violent al Europei - a devenit, după tragedia din Kosovo, un atu. Și încă unul forțe. Lucrurile sunt mai simple decât par
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
popularizează decât una dintre povestirile lui, The Magic Barrell, care datează din 1954 și a apărut și în limba română, împreună cu celelalte proze scurte incluse în volumul căruia îi împrumutase acest titlu. (Ediția din 1996, tipărită de Hasefer, îl numește Butoiașul vrăjit, cea din 2008, a Editurii Univers, Lada fermecată. S-au mai publicat la noi doar romanul Cârpaciul și volumul de proză scurtă Tablourile lui Fidelman, ambele la Editura Leda și tot în ultimii ani). Saul Bellow, Philip Roth, chiar
Viață modelată de operă (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6022_a_7347]
-
ca la grădiniță, foști conțopiști de tot căcatul, deh!, bloc select, ce mizda pă-sii, ca să vorbim frumos. Acolo era al naibii de mișto, că Paganel ăl bătrân era om gospodar. Stăteam frumușel printre borcane cu zacuscă și funii de ceapă, printre butoiașe de plastic pline cu murături și navete cu sticle de suc de roșii, printre rădăcinoase îngropate în nisip și tot felul de dulcețuri. Stăteam acolo și beam votci rusești adevărate, cireșate și caisate, secărici și rachiuri de drojdie sau de
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale, oale cu mânușa, ulcioare, ploști) și din lemn (șei, corfe, patine, varzobi, bote, butoiașe și butoaie). Expoziția reunește, pentru prima dată, trei mari muzee, care dețin un patrimoniu definitoriu pentru abordarea acestei teme: Muzeul Național al Țăranului Român, Complexul Național Muzeal "Astra", Muzeul Național al Agriculturii. De asemenea, copiii, precum și cei care vor să
Zilele Muzeului Țăranului continuă. Nu ratați evenimentul cheie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71454_a_72779]
-
informațională se „revarsă“ de toate: pistoale de orice calibru, cu și fără amortizor, puști-mitralieră, carabine, pistoale-automate sau chiar celebrele Bazooka. Paradisul on-line al armamentului îl reprezintă, nu e nici o surpriză, Statele Unite. Cuvântul de ordine este același: diversitate. Colt-uri cu butoiaș ce au făcut războaiele cu pieile-roșii, tunuri cu care armata lui Sherman îi asedia pe confederații din Atlanta lui Scarlett O’Hara, pistoale-mitralieră care în iunie 1944 „vizitau“ plajele Normandiei, M16 mai călătorite, ce-și făceau treaba prin Vietnam sau
Agenda2004-17-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282333_a_283662]
-
strada Luncani, la domiciliul lui Vasile T. , unde acesta îl avea cazat pe ginerele său Ștefan H. , cetățean german, în vârstă de 37 ani, care a intrat în țară în data de 20 iulie cu o armă de foc cu butoiaș, confecționată artizanal, și cu 49 cartușe cu glonț de calibru 7,65 mm. Pe numele celui cu arma a fost dispusă interdicția de a părăsi Timișoara și România timp de 30 zile l În 24 septembrie, în jurul orei 21,30
Agenda2005-40-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284272_a_285601]
-
tânăr frumos a vrut să ucidă un împărat... urât Imaginea fizică a lui Napoleon nu era deloc impunătoare. Nu a fost niciodată, nici chiar în copilărie. Pe măsura trecerii timpului, însă, el începuse să semene tot mai mult cu un butoiaș așezat, pe verticală, pe două bețe ceva mai groase. Singur, capul atrăgea oarecum atenția, prin dimensiunile discordante în echilibrul general. Dar nu portretul lui fizic avea cea mai mare importanță, se înțelege. Sentimentele nutrite de lumea europeană a acelui timp
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte și carne dulce de pește, ca și din vinul de coacăz negru pe care-l pritocea în butoiașe de dud îngropate-n pământ, ocrotit sub umbră de stejar, de curgea ca un foc întunecat în sânge, limpezind mintea, se-nfrupta cu măsură, rațional, niciodată mâncând să se sature, niciodată bând mai mult decât împărtășania care-i încingea carnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de-a dreptul: lovisem, săpând, ceva tare. Am scos cu greutate obiectul așezat cruciș pe tunelul meu, și, când l-am șters de noroiul nisipos, mi s-a tăiat respirația: era un mare, greu și strălucitor pistol de cow-boy, cu butoiaș, cu mânerul curbat care abia îmi intra în pumn, cu țeava nichelată ca oglinda. Nici prin cap nu mi-a trecut să mă-ntreb al cui era, cine l-o fi pierdut acolo. Eu avusesem până atunci vreo două ordinare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
crâșma, dar nu era decât casa încăpătoare a unui gospodar, unde-n noaptea aceea se ținea un vapor. Și cum a doua zi era Sf. Vasile și flăcăul avea ceva bănet la el - venea de la Ciorogîrla, unde dăduse bine un butoiaș de rachiu -, se gândi că poate l-ar primi și pe el. Auzise multe despre vapoarele astea. La ei în sat nu se făceau niciodată, căci era încă vie amintirea izgonirii din munții Rodopi. Când auzeau de de-alde astea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu felul în care desena tancurile, arătîndu-le în același timp din față și din profil, cu șenilele lor pline de roți metalice. Mai știa să deseneze și pistoale, și caietele lui, la sfârșit, erau pline de pistoale de cow-boy, cu butoiaș și cu cătare pe țeava lungă. Dacă nu amintim și portretele din cartea de citire, conștiincios ornate cu bărbi, mustăți, ochelari și țigări în colțul gurilor, cam aici se oprea talentul la desen al lui Mircișor. Dar tovarășa inventase-ntr
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în fața clasei și dădu raportul tovarășei, salutând. Tovarășa salută și ea. Briza caldă, filtrată prin duzii scorburoși din curtea școlii (cu un an înainte Mircea găsise într-o scorbură sute de ascuțitoare de plastic viu colorate: girafe, broaște țestoase, mașinuțe, butoiașe transparente...) pătrundea-n clasă o dată cu dungi late de lumină în care plutea praful. Pena vorbea atât de repede, turuia cuvintele învățate pe de rost cu atâta detașare, că nu se-nțelegea absolut nimic. Dar după raport, tovarășa se-ntoarse către
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cafelei se răspândea în jur, cafeaua era prăjită și se scotea din prăjitoare. Din bucătăria noastră urca o scară de lemn până la pod. Acolo, părinții adunau în fiecare an de toate. Saci cu făină de grâu și de porumb, un butoiaș cam de vreo cincizeci de litri cu rachiu, altul, mai mare cu vin (canelele erau făcute de tata), de grindă atârnau jamboane și afumături - slănină, cârnați, costițe, căci tata tăia în fiecare an, de sfântul Ignat câte un porc mare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mă urcam în pom și scuturam. Cădeau cu duiumul. Făceau rachiu din ele și tata, gustând seara din el, spunea că-i „fain al naibei”, tare și aromat. Și cum să nu fi fost bun dacă stătea la zăcut în butoiașe din lemn tot de dud. Eu mâncam dude, făceam câte o burtică de nu-mi mai trebuia mâncarea pregătită atât de bine de „buna”. Mergeam la librăria din sat și cumpăram caiete, tăblița pentru scris și creioane cu mină neagră
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care se adăuga gagurile din film. Erau cinematografe ca Sidoli, Trianon, Pușkin. Când ieșeam de la film, ne tratam cu câte o înghețată, cincizeci de bani cornetul, înghețate asortate și aromate, de toate felurile. Înghețata era ținută de vânzător într-un butoiaș, care stătea în alt vas cu bucăți de gheață, și până acasă râdeam și imitam actorii. Ce plăcere sublimă, de neuitat și ce amintire scumpă! Țin minte că odată, mergând pe stradă și râzând de giumbușlucurile noastre, am rămas deodată
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
unitatea de bază, Îndreptându-se spre Chicago. Pe peluza din fața casei, făcându-le cu mâna, erau copiii lor, Woody și Jane, care aveau propriile planuri secrete. În zbor către reședința familiei Mooney se aflau În acel moment bombele argintii ale butoiașelor de bere și pachetele cu șase doze de bere. Mașini pline de adolescenți erau pe drum. Ca și mine și Obiectul. Pudrate și rujate, cu părul cârlionțat cu fierul Încins, plecaserăm și noi spre petrecere. În fuste subțiri, de catifea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
e Zâtul? Tolstaia imaginează o lume post-nucleară (să zicem că totul se petrece la vreo 200 de ani de la marea explozieă, post-umană, populată de Afectați, de Degenerați (urmările diferă de la individ la individ - unul are coadă, altul arată ca un butoiaș cu mâini lungi și foarte puternice, cea mai mișto gagică din urbe are niște gheruțe ale naibii de vioaie la picioareă, o societate vag neolitică ce se hrănește din rămășițele azvârlite de Foști... Pentru cei care n-au cunoscut Zâtul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]