30,198 matches
-
Flaviu Pre Sub balconul meu Tot ce-i la mine sub balcon E al meu. Copiii mei, Mașinile cu alarmă, ale mele, Trecătorii mei, Câinii mei vagabonzi, Pisicile mele fără coadă Și bicicliștii mei gata să cadă. La mine sub balcon este o lume Pe care, când nu dorm, o iau pe nume. În roluri inverse Dacă aș fi „tu” Mi-ar fi dor de
Poezie by Flaviu Pre () [Corola-journal/Imaginative/3962_a_5287]
-
Lucius Domitius Ahenobarbus Am văzut China la ea acasă - medita într-un bob de orez Am văzut chipul tatălui meu interbelic impregnat pe o piatră, la Cernăuți Am văzut mănăstirea Bogdana îngenunchiată în lacrima călugăriței de la schitul Tanacu Am văzut câini socratici - mâncau fructe pe aleile vizitabile ale ruinelor din Milet Am văzut ceea ce nu credeam să văd vreodată Dar niciodată nu am văzut cărți încarcerate (cu brățări fine de aluminiu) spre a nu se arunca din trenul hibernal București-Iași și
Înrobirea și dezrobirea cărților by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/4004_a_5329]
-
ei ți se va strecura ca o durere-n urechi: „Hâș, hâș!” Să nu-ți faci casa pe o colină. Să nu adormi. Nu privi în sus. Mai bine ascunde-te Sub birou și așteaptă, înfrigurat, acolo. El va veni, Câinele negru, cu botul roșu de sânge. Va zice: „Scoală-te, Domn al Sabiei și al Securii!” „Care sabie, care secure?” „Neînfrântele Unelte-ale Secerișului de Primăvară.” „Dar eu Sunt un copil blând, al lumii de asfalt și carton” „Scoală-te! Dincolo de
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
în timp ce femeia vecinului e depresivă ca o carte de cioran în rafturile unei biblioteci interzise; gura sobei e cât se poate de clar că am lăsat gura sobei deschisă, se încălzise atât de tare în curtea asta de hârtie încât câinele începuse să se topească, toate lucrurile se ondulaseră peste măsură, până și scheletul bunicului meu, până și fața tristă a bunicii mele primiseră contururi suprarealiste; ce greșeală putusem să fac, doamne, am încărcat soba cu toate lemnele desenate de nepoata
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
lui richard cerînd un cal pe cîmpul de luptă nu mă opresc pînă cînd sîngele care curge printre versurile lui will nu-mi umple gura călduț și sărat așa se petrec nopțile mele și mă trezesc ostenit plec anonim printre cîini de pripas și tramvaie cu povara faptelor mele și cu gîndul la crima de mîine la capătul străzii dimineața se ridică mereu un soare uriaș și indiferent
nu mă numesc william by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/4067_a_5392]
-
în ger Dar cel mai mult mi-e milă de un cal orb Căruia stăpînul nu-i mai dă nimic de făcut Și va rămîne din el un os mare în spatele grădinilor Nici eu nu-i dau nimic de făcut cîinelui nostru Care cum mă așez țuști și el sub scaun Gata să-mi lîngă pantofii și gleznă Dar el e mascota familiei și le primește pe toate De-a gata pentru că se bucură cînd venim acasă Dar parcă în seara
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
presupun) a fost singura care a plâns după mine din toată alcătuirea ta dedată trădării și bombardamentului informațional de cea mai joasă speță. pe-aici prin orașul din care te-ai decupat cu atâta mârșăvie plouă de o lună iar câinii urlă noaptea chiar și atunci când n-o văd pe aici numa’ eu și fiul spițerului mai animăm localu’ lu’ grasu’ până către zori întrucât ceilalți s-au îmbrăcat în negru din cauza ta și-au lăsat bărbi și-o tot țin
Kemada by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4265_a_5590]
-
decât ea. Când eu o mângâiam pe blană îmi albea mâna ca parafina. În ciuda părului atât de păcurelnic Contesa era blândă, avea ochii de smaragd dinții de ivoriu și limba de purpură regală. Lătra elegant, se legăna din șolduri toți câinii se încăierau adulmecând-o. Mai târziu, când eu eram prin clasa a șasea, am citit o carte în care era vorba despre o contesă grozav de frumoasă. Avea pielea albă și sticlea și aburea, purta un colan negru încrustat cu
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
murit în duel pentru ea. De netăcere Tot mai rar trece Dunărea prin oraș tot mai des vorbesc pe stradă tot mai puțină lume aude. Vorbesc, poate că și țip, poate că urlu poate am înghițit un lup și niciun câine nu mă vede și nici eu nu mă mai aud. Mă-ntorc acasă tot vorbăind, mi se lungesc mâinile, picioarele și toate ale urechilor întortocheri așteptând să vină miezul nopții când mă aud pe-acoperiș ca mâțele pe mine însă
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
cartier au călcat numai pe rândunici moarte în timp ce se jucau cu o mască de aur prinzând în ea frigul abia coborât de pe culmi apoi îl lăsau liber și tăceau în schimbul unei frunze uscate ce cădea dintr-un frasin despre un câine care și-a început râsul în ochii unei statui fără bucurie mă pregătesc de un an să vă spun câinele se depărta printre copaci cum ai trage plapuma de pe o frumoasă femeie când doarme Invitație în gol ei ieșeau pe
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/4913_a_6238]
-
coborât de pe culmi apoi îl lăsau liber și tăceau în schimbul unei frunze uscate ce cădea dintr-un frasin despre un câine care și-a început râsul în ochii unei statui fără bucurie mă pregătesc de un an să vă spun câinele se depărta printre copaci cum ai trage plapuma de pe o frumoasă femeie când doarme Invitație în gol ei ieșeau pe rând să asculte un strigăt deasupra câmpului și rămâneau între geamuri ca jumătățile de păstaie noi îi îndemnam să mai
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/4913_a_6238]
-
pleoape îngreunate de uitatul într-un punct fix. buzele strânse pentru că am dinții urâți. în fotografii la mare preț prin întreg imperiul stau pe marginea unui fotoliu îmbrăcat în catifea dungată cu franjuri. degetele mi-au amorțit încleștate pe lesa câinelui mare alb cenușiu care stă și el într-o așteptare posacă la picioarele mele. tocmai am răspuns scrisorii lui f. în care eram întrebată ce-mi doresc la aniversare. un pui de tigru bengalez. un medalion. dar cea mai mare
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
prin care bântuie boala. și spaima. le-am numit achilleion. când îmi amintesc privirea lui ațintită spre umărul tatuat pielea gâtului mi se umple de pete abia perceptibile. stigmatele wittelsbach. e din nou amiază în salonul de la possenhofen. copiii și câinii s-au tolănit pe covoare. în dreptul ferestrei arcate mama care mișcă ușor din buze de parcă ar fi greșit o numărătoare ciudată și trebuie s-o ia mereu de la capăt. néné și gackel rezemați în coate îl ascultă pe profesorul de
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
trecea prin cap poate era de vină vremea urâtă de afară sau poate se gândea u la nevestele și copiii care îi așteptau cu drag acasă Dragostea în vreme de iarnă Când urgia iernii lovește în casele părăsite demult și câinii urlă în haită, ne strecurăm agili prin zăpadă. E vremea când ai sta în casă la căldura unui șemineu, ai arunca lemne în foc și ai mângâia trupul splendid al iubitei, dar urgia te cheamă afară, urgia vrea să stai
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
nu există decât speranța zilei de mâine care se va arăta ca un sfârșit sfâșietor. Familiile, cu mâinile întortocheate de rugăminți, îi așteaptă noapte de noapte acasă. Doar copiii strălucesc în întuneric ca o așteptare de diamant. Când ai un câine, trebuie să-i povestești totul E toamnă și îngândurata vreme își numără frunzele moarte cântate și de alți poeți veniți întotdeauna toamna. Domnul și doamna care au cumpărat înghețată au primit în loc de rest un snop de frunze uscate - știau ce
Aritmetica pleoapelor by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4666_a_5991]
-
un sac gol aruncat peste umăr să adune pietrele din cimitir și să clădească din ele o casă pe nori cu grădini largi în jurul ei în mâna sa bolovanii miorlăiau ca pisoii pe acoperișuri din ochii lui se înălță urletul câinelui și ca o aripă neagră o tăcere de diamant
Spre faima poetului by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/5034_a_6359]
-
abecedare se petrecea în inima unui anotimp în care bunicul avea fața ca o coajă de arbore bătrân iar mătușile îmbrăcate în negru abia își mai aminteau de soții neîntorși din război viermii lacrimilor de văduve tinere deveniseră fluturi cu câinii milogi ai ulițelor am copilărit sub cerul ca un cristal doar albastrul lui cădea fără vuiet cu blândețe în lacuri peste casa cu acoperiș de trestie în care improvizam luminișuri cu un muc de lumânare de seu copil înspăimântat de
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
groși nu vorbesc cu nimeni nu mi-a făcut poze n-am familie nimic care să-mi întoarcă mutra în spate simt când cineva mă bârfește la trecere îmi place să fac pe detectivul pe bordură îmi place să mângîi câinii pe cap îmi place să zâmbesc când îți răscolesc dulapul sunt în baie și am senzația că plasez bombe prin subsoluri când sunt în gelaterie închis într-o bilă transparentă înconjurat de asistente am senzația că sunt comestibil am văzut
trei ani mai târziu by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/5178_a_6503]
-
insectele făceau asta te iau cu mine în insule pot să-ți povestesc totul pentru că știu că în curând vei pleca știu cum va fi nu-mi spune nimic sunt în iad sub un munte de varză nu mă deranja câinele meu nu te mai recunoaște.
trei ani mai târziu by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/5178_a_6503]
-
vorba de Ion Pillat. Cum l-a dus „la țigănci” - s-a lăsat convins - nu din Mircea Eliade. Știa el două într-o colibă, întors din Paris. S-ajungi la ele, trebuia să te-apleci, ca într-o cușcă de câine. Stăteau pe paie și aveau trupurile dezgolite. „El recita din «Uriașa», l-am așteptat, și am cinat amândoi la Capșa”. Nu am crezut o iotă. Tocmai sfârșisem de pregătit ediția... Inventa. L-am condus până acasă, pe Academiei. Lângă trepte
JURNAL BUCUREȘTEAN by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/5448_a_6773]
-
Cornelia Maria Savu (te-ai trezit și privești pe fereastră cerul de iarnă în așteptarea ninsorii. ca un stomac de câine otrăvit. pe noptieră ai putea să găsești - îți spui - cutia de lemn cu perdeluță - ai visat-o? ai citit despre ea într-o carte? - cutia cu mai multe mâini pentru cei singuri. întinse hotărât gata să apuce. cu degete chircite
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
privește la fel de verde cu ochii mijiți. „un cățel sălbatic în blană de mâță doamne ferește” a auzit-o uca zilele trecute pe femeia de serviciu povestindu-i în mare taină paznicului din parc despre pisoiul care chiar mârâie ca un câine și face aport. când corsetul din feșe ghipsate îi strânge prea tare pieptul și spatele tăindu-i respirația uca se gândește la sisi. așteaptă să-i simtă în preajmă valuri de păr arămiu răcorindu-i fruntea în vreme ce părul ei scăpat
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
mai putem respira, De unde vine? Cine-a trimis-o? Ce vrea? Dar cum ai putea tocmai pe ea s-o întrebi? Prin numele nostru - Interogația construiește poduri peste ape demult dispărute; albiile lor - râpe invadate de păsări împușcate, bălării și câini înfometați mestecând umbre de animale sălbatice... Piramidele secolului XXI Masivele clădiri tencuite cu solemnitate strașnic păzite de aerul răcoros dinlăuntru, cu ferestrele oarbe, cu ușile bine păzite, somnolente în iarba tunsă scurt, ritual zilnic. Masivele clădiri unde scările sunt mai
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/4525_a_5850]
-
Masivele clădiri care ne strivesc nașterea, piramide în deșertul care ne înconjoară, faraonii și dogma, peste tot, faraonii și dogma, împărtășindu-ne cu vinul minciunii. Fotografierea interzisă scrie pe aerul din jur, camerele de luat vederi stau cu urechile ciulite, câinii de pază au luat locul leilor de piatră, și schiaună în căști în limba engleză... Unde e focul? Mă întorc pe urma sfâșiată a vechilor pași, fără să mă întreb unde a dispărut nisipul din clepsidră, cu timp cu tot
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/4525_a_5850]
-
până când îl ascuțea atât de bine încât putea să-l înfigă dintr-o lovitură între coastele mistrețului în burta lupului a dihorului scot din poem versuri întregi și cuvinte unul după altul îl pregătesc îi fac vârf Fericita zodie a câinelui la puțin timp după ce samantha făta bunica mă punea să aleg unul dintre căței pe care să-l păstrăm ceilalți erau băgați într-un sac și duși la râu ori în zăvoi câteva zile o tot lungeam și îi spuneam
Poezii by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/6058_a_7383]