15,206 matches
-
din care cauză sunt considerați sfinți chiar și de triburile barbare ale populațiilor vecine, care nu le fac nici un rău nici lor nici acelora care vin să caute un adăpost la ei. Iar dincolo de arimphei locuiesc sciții și cimerienii, pe câmpiile deschise”. După cum se arată clar aici munții Rhipei erau Carpații sudici. Pliniu menționează și pe armenochalybi (lib. VI. 11. 1) în apropiere de munții Ceraunici (Cerna de azi). Și tot Pliniu ne mai spune că într-o vechime îndepărtată, diferitele
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
marginea romanelor lui Mircea Nedelciu, publicat în 2002, arată finețe analitică și originalitate în interpretare. C. Rogozanu operează în Batiscaful literar cu instrumentele criticului, atent la concretul operei și preocupat, totodată, să identifice structuri de adâncime: "Dacă în Zmeura de câmpie există o incertitudine în ceea ce-l privește ca personaj, în Zodia scafandrului Zare Popescu își capătă profilul de personaj tradițional. Relațiile sale cu textul sunt clasice. Ar fi un personaj și atât dacă nu i-am ști istoria romanescă zbuciumată
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
localuri" cu tot e, desigur, inutil. Nici Emil Constantinescu, nici consilierii săi n-au fost adepții acestei soluții de-o simplitate - după cum s-a văzut - înmărmuritoare. Chiar și acum, ca o ultimă șicană a "serviciilor", dosarele sunt transportate undeva în Câmpia Bărăganului, ca să îngreuneze cât se poate de mult accesul la ele. Dac-aș fi un reporter de televiziune deștept, aș cere să filmez partea de documente rămase în arhivele SRI-ului. Adică acele așa-zise "dosare de siguranță națională" și
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
dreptate: omul nu numai că poate trăi fără filosofie, dar astăzi s-a ajuns într-un punct al istoriei cînd societatea nu mai are deloc nevoie de filosofi. Și asta nu pentru că filosofii sînt desprinși de realitate, nu pentru că bat cîmpii cu o fandoseală doctă, și nici măcar pentru faptul că, în rarele clipe cînd izbutesc să nu fie plictisitori, paradoxurile pe care le plăsmuiesc sînt de-a dreptul ininteligibile; nu, ci pentru simplul motiv că vor să atribuie realității o structură
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
la o jună cu darnice farmece: "Faci și d-ta parte dintre puținii care nu s-au culcat cu ea?" Mâine, altcineva îmi va pune întrebarea: "Faci și d-ta parte dintre puținii care n-au fost turnători?" Oare bat câmpii?
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
mai puțin în configurarea programului, dînd, însă, imaginea pentru fiecare an. Se crează astfel o anumită dinamică în plus, miza se nuanțează și ea, perspectivele asupra vibrațiilor fenomenului artelor spectacolului sînt personalizate, discuțiile devin punctuale și nu se prea bat cîmpii. Festivalul s-a transformat, an după an, în cel mai important, poate, peisaj teatral al mișcării din Franța, și nu numai, locul unde îți poți face o idee limpede despre ce se întîmplă în spațiul acesta cultural, care sînt numele
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Lumea nu prea mai citește. Moș Gogu, cu jurnalul adus de postaș, minus, fără voia să, din pensie, aprinde focul, câtă vreme gaz ia dacă ai de unde! Ce ne facem însă cu imaginea și trăncăneala (veșnicul fel de a bate câmpii), de pe micul ecran, unde otravă are și nuanță (,,Filosofia nuanțelor’’ tutea) și culoare. Făcând abstracție de gânditorul român, nu ma judecați greșit! Semantica celor două cuvinte, chiar tautologie dacă ar fi, tot ar spune ceva. Ba chiar mai mult decat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
trăiau într-o deplină înțelegere cu celelalte comunități. După confiscarea palatelor și clădirilor impozante ale lui Jean Mihail, Pleșea, Vorvoreanu, Potârcă și a altor moșieri, care, în anchetele Securității erau numiți bandiți, dușmani ai poporului, locuința bancherului Eschenasy, de pe strada Câmpia Islaz, a devenit sediul Securității Poporului. Era locul de tristă amintire, unde se maltratau toți opozanții comunismului, din perimetrul regiunii Oltenia. Eschenasy nu a scăpat nici el, fiind catalogat drept exploatator, care a supt sângele poporului muncitor. După ce a fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Fleming, un tehnician dentar Dali... Nu mai vorbesc de numele banale în țara noastră că Wagner, Einstein, Strauss, Rubens, Rafael, Borohov, Perez, Lalo, Keppler sau Chopen... De aceea, când mi-a fost prezentat domnul Itzhac Smetana, un agricultor vârstnic din câmpia Heferului, nu mi-am făcut nici o iluzie întrebându-l dacă nu cumva, cu totul întâmplător, are vreo legătură cu compozitorul Smetana. Da , a răspuns el pe tonul cel mai firesc. Bedrich Smetana a fost străbunicul meu... Itzhac Smetana s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Lumea nu prea mai citește. Moș Gogu, cu jurnalul adus de postaș, minus, fără voia să, din pensie, aprinde focul, câtă vreme gaz ia dacă ai de unde! Ce ne facem însă cu imaginea și trăncăneala (veșnicul fel de a bate câmpii), de pe micul ecran, unde otravă are și nuanță (,,Filosofia nuanțelor’’ tutea) și culoare. Făcând abstracție de gânditorul român, nu ma judecați greșit! Semantica celor două cuvinte, chiar tautologie dacă ar fi, tot ar spune ceva. Ba chiar mai mult decat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trăiau într-o deplină înțelegere cu celelalte comunități. După confiscarea palatelor și clădirilor impozante ale lui Jean Mihail, Pleșea, Vorvoreanu, Potârcă și a altor moșieri, care, în anchetele Securității erau numiți bandiți, dușmani ai poporului, locuința bancherului Eschenasy, de pe strada Câmpia Islaz, a devenit sediul Securității Poporului. Era locul de tristă amintire, unde se maltratau toți opozanții comunismului, din perimetrul regiunii Oltenia. Eschenasy nu a scăpat nici el, fiind catalogat drept exploatator, care a supt sângele poporului muncitor. După ce a fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Fleming, un tehnician dentar Dali... Nu mai vorbesc de numele banale în țara noastră că Wagner, Einstein, Strauss, Rubens, Rafael, Borohov, Perez, Lalo, Keppler sau Chopen... De aceea, când mi-a fost prezentat domnul Itzhac Smetana, un agricultor vârstnic din câmpia Heferului, nu mi-am făcut nici o iluzie întrebându-l dacă nu cumva, cu totul întâmplător, are vreo legătură cu compozitorul Smetana. Da , a răspuns el pe tonul cel mai firesc. Bedrich Smetana a fost străbunicul meu... Itzhac Smetana s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
îl voiau pe cel viu, dar astăzi majoritatea mamelor vor copiii lor numai morți. Marii duhovnici din mănăstirile noastre spun că cel ce omoară un om face mai mare păcat decât dacă ar fi ars și ar fi stricat toate câmpiile cele mari, toate roadele pământului, toate dobitoacele, toți copacii, toate casele, fiindcă ucigând om, a ucis pe cel ce s-a hirotonisit de la Dumnezeu împărat a toată zidirea și din toată creația numai omul poartă chipul lui Dumnezeu. De aceea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
de mănăstiri (două ore și jumătate cu vaporul). Aventurierii pot opta pentru „Croaziera piraților“, în care vaporul navighează spre Golful Thermaikos, plaja Platamonas și țărmurile Pieriei. Faimoasele stânci ale Meteorei, cu mănăstirile construite pe piscurile ce se înalță direct din câmpie, și izvorul lui Zeus din Valea Tembi sau Muntele Olimp sunt alte atracții turistice demne de luat în seamă. Parcurile de distracții „Waterland“ și „Jeep Safari“ oferă destinații în care poți descoperi farmecul peisajului mediteranean cu munți impunători și plaje
Agenda2003-32-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281358_a_282687]
-
iar între orele 14-17, se va efectua o aplicație pe teren la hala de cenușă a C.E.T. Timișoara. Ziua de 27 august este destinată prezentării lucrărilor științifice, pe comisii. Alte aplicații pe teren vor fi organizate în zilele următoare în Câmpia Banatului și Aradului, în Depresiunea Zărandului, în Munții Codru Moma, în Depresiunea Beiuș, în Munții Bihorului și în câmpia din această zonă. E. CONSTANTIN Prestări-servicii l Repararea ascensoarelor În cadrul S.C. „Administrarea Domeniului Public“ S.A. își desfășoară activitatea și un compartiment
Agenda2003-34-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281367_a_282696]
-
de 27 august este destinată prezentării lucrărilor științifice, pe comisii. Alte aplicații pe teren vor fi organizate în zilele următoare în Câmpia Banatului și Aradului, în Depresiunea Zărandului, în Munții Codru Moma, în Depresiunea Beiuș, în Munții Bihorului și în câmpia din această zonă. E. CONSTANTIN Prestări-servicii l Repararea ascensoarelor În cadrul S.C. „Administrarea Domeniului Public“ S.A. își desfășoară activitatea și un compartiment de prestări-servicii („A. D.P. Service“) pentru populație, inclusiv în domeniul întreținerii și reparării ascensoarelor. De la dl ec. Liviu Barbu
Agenda2003-34-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281367_a_282696]
-
mult timp pe teritoriul țării noastre. Având inițial destinație cinegetică (1734), Pădurea Verde situată în vecinătatea Timișoarei s-a amenajat, ulterior, ca pădure-parc, devenind locul predilect de ieșire al timișorenilor. Ceea ce caracterizează peisajul silvestru de la Pădurea Verde este stejărișul de câmpie, cu arbori din toate clasele de vârstă, între 20 și 60 de ani. Pentru o suprafață de 50 de hectare de la Pădurea Verde, proprietate a Primăriei Timișoara, se află în lucru un proiect de reamenajare ecologică a zonei. Nu departe
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
chiparos de baltă, chiparos de California, bradul uriaș, arborele pagodelor, „pomul“-lalea ș.a. Alte zone de agrement în Timiș Punctele de atracție pentru recreere și agrement în jurul Timișoarei sunt relativ limitate și slab amenajate, orașul fiind așezat în zonă de câmpie. Totuși, până la distanța de 30 de km, în afară de Parcul dendrologic de la Bazoș, dețin potențial turistic și de recreere următoarele păduri: Bistra (250 ha); Giroc (440 ha); Lighed (1 300 ha); Pișchia (320 ha); Ianova (430 ha); Bazoș-Armag (280 ha); Blajova
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
pentru anii 1857 și 1858 ( S.U.A. apar în statistici abia în 1859). În urmă cu aproape zece ani, mă aflam la una din stațiile de extracție răspândite în întreg Banatul. Peisajul era halucinant pentru un citadin get-beget, neobișnuit cu imensitatea câmpiei din care țâșneau spre cer construcții metalice - turlele sondelor. Am întrebat atunci un lucrător trecut binișor și de a... treia tinerețe, „cine-i are în grijă pe petroliști? Răspunsul a venit imediat: „Maica Domnului“. Nemulțumit (voiam să aflu, de fapt
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
date, exact 35 de ani de activitate a celor împătimiți de fascinația aurului negru, și perspectiva a încă unui deceniu de exploatare, la atât fiind dimensionate, în actualul ritm de extracție și cu tehnologia de azi, rezervele de țitei ale Câmpiei de Vest. Veteranul Schelei Timișoara Dacă fiecare domeniu are veteranii săi, se poate spune pe drept cuvânt că Horea Pintea, directorul S.N. Petrom Timișoara, este un veteran. Petrolist din 1969, și-a dedicat întreaga activitate acestei meserii pe care a
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
miroase a grâu. Miresmele - ca nimfele nopții, cu cer înalt și lună, pe trepte de umbră și răcoare - cutreieră pământul cu brațe grele, împlinite de rod. Azi-noapte, dintr-un vârf de tei, feți-frumoși legănați în cumpeni de stele zvoneau - peste câmpie și-n somnul cu vise al oamenilor - timpul culesului. Grâul, răsuflând precipitat, întors cu fața spre lună, încremenește în culoare. Presimt foșnet de secerători - și pe pânza miezului de noapte, împurpurată, se ivește contur de dropii uriașe înotând prin marea
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
iar noi ne scăldam în sudoarea lor, ca să ajungem mari și puternici ca ei. Noaptea s-au zbătut în geam ciocârliile. Feții-frumoși au urat și s-au închis apoi în tei. Copacii își risipesc somnul dintre încheieturile brațelor. Din răcoarea câmpiei se desprinde un om, călcând rar și apăsat. Din când în când se oprește, lovește cu călcâiul pământul, așteptând răspuns la o poartă numai lui cunoscută. Apare și soarele. Grâul - încremenit în culoarea lunii, a ultimei nopți cu nimfe și
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
început să vorbească - să mi se adreseze, de fapt - firesc, așezat, fără grabă, dar mai ales apropiat și tainic, de parcă s-ar fi adresat unui prieten mai vechi ori unui vecin de-acolo încotro se îndrepta el acum. Trenul tăia câmpiile nopții cu zgomot mare pe dedesubt, iar moșul așeza pe deasupra plasă blândă de vorbe, împunsă ici-colea de câte un sughiț. „Mă pomenesc cei de unde am plecat” - trăgea el concluzii filozofice - „Ori ăștia care mă așteaptă acasă”. Venea din Bărăgan, fusese
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
el? și el, ca și iarba, fusese adus. Pe traseul Canalului Dunărea-Marea Neagră, numai bulgări sterpi, calcar scrâșnit. Pământul vegetal, bunul, dragul și caldul pământ în stare să rodească era și el, ca și iarba, adus din altă parte, din câmpiile verzi și mănoase ale țării. Codri-codri - ca acei codri mari, ispititori, de pâine, din privirea flămândului - fuseseră purtați pe brațe și plantați pe taluzurile uscate și flămânde ale Canalului. Iar acum, acum se semăna iarba. Altfel spus, niște liceeni, tineri
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
de grădini și scuaruri, orașul nostru are în prezent doar 174,5 hectare de spații verzi (5,21 mp/locuitor), reprezentând 2,6% din totalul intravilan, această suprafață fiind mult sub norma de 16-20 mp/locuitor, recomandată pentru orașele de câmpie. De asemenea, se remarcă o concentrare a acestor spații verzi pe axul canalului Bega, în zona centrală a orașului. Printr-o suită de hotărâri ale Consiliului Local a fost pus în aplicare programul de reamenajare, reabilitare și refacere a spațiilor
Agenda2003-25-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281156_a_282485]