4,271 matches
-
versuri, dar nimic prea important. Nu mi se părea ceva anormal, nu mi se părea ceva ieșit din comun. Știu că prima poezie a fost de fapt un cântec. Aveam în jur de unsprezece ani și îmi doream să devin cântăreață. Ba chiar dădusem și un nume trupei, formată din câțiva prieteni - 7metrii.Prima poveste am scris-o la doisprezece ani, după ce am reușit să-mi conving părinții să-mi pună internetul. Am scris pentru că voiam să spun ceva, voiam să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_costea/canal [Corola-blog/BlogPost/366766_a_368095]
-
cuprinde producții noi, precum programul „KIDSing”, care va începe pe 10 septembrie și va fi difuzat în fiecare miercuri de la ora 20.00. Juriul emisiunii va fi format din Antonia, Gabriel Cotabiță și Wilmark, prezentatori fiind actorul Dan Bordeianu și cântăreața Theo Rose. „Discote-K”, un nou proiect de comedie al grilei de toamnă a Kanal D, va începe pe 13 septembrie și va fi difuzat în fiecare sâmbătă de la 21.30. Show-ul va cuprinde situații absurde și hilare, în care
Toamna la posturile TV generaliste – „Suleyman Magnificul” se bate cu „Vocea României” şi „X Factor” by http://uzp.org.ro/toamna-la-posturile-tv-generaliste-suleyman-magnificul-se-bate-cu-vocea-romaniei-si-x-factor/ [Corola-blog/BlogPost/92679_a_93971]
-
câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori bunicii câte un caier de lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
sufletești, bune sau rele, bucuroase sau întristătoare! În timpul lucrului meu la cartea „Timp fără ani. Oglinzile unui veac” a rămas nefinalizat textul dedicat „crăiesei munților”, Lucreția Ciobanu, ce urma să fie integrat în această carte. Miercuri, 30 septembrie 2015, însă, cântăreața cu ceresc glas și-a sfârșit drumul cutreierător prin împărăteștii munți românești, pe care i-a iubit ca un cerb și i-a câtat ca o soră. Munții întocmai acum, toamna, se dezveșmântează de haina mândră și se-acoperă de
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
sigură că noi avem cel mai pur folclor din Țara Românească”, mărturisea Lucreția Ciobanu în 2013, la înmânarea titlului de Cetățean de Onoare al Județului Sibiu, pe scena din Piața Mare a Sibiului, unde a susținut un concert magnific. Adevărul cântăreței Lucreția Ciobanu este însă numai o jumătate de adevăr! Vom descoperi chiar de azi, din septembriul ultimatului ei pământean că nu ne-a cântat doar cincizeci și ceva de ani, ci dincolo de ei, peste lume și viață, în durata infinită
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
dar plicul?!” Era, firește, o glumă. Lucreția Ciobanu nu era niciodată subjugată de bani. S-a dăruit total, întreaga sa viață, folclorului românesc. „S-a adresat, prin comoara cântecelor sale, întregii țări - aceasta mi-a spus-o chiar ea, minunata cântăreață a folclorului muzical românesc, Lucreția Ciobanu”, s-a confesat maestrul Benone Sinulescu, sunându-mă la telefon imediat după aflarea zguduitoarei vești a stingerii „crăiesei munților”. „Nu «doamna munților», ci «crăiasa munților», acesta este adjectivul mai aproape de adevărul inegalabilei cântărețe care
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
minunata cântăreață a folclorului muzical românesc, Lucreția Ciobanu”, s-a confesat maestrul Benone Sinulescu, sunându-mă la telefon imediat după aflarea zguduitoarei vești a stingerii „crăiesei munților”. „Nu «doamna munților», ci «crăiasa munților», acesta este adjectivul mai aproape de adevărul inegalabilei cântărețe care mi-a fost colegă, prietenă, soră”, s-a destăinuit, mai departe maestrul Benone Sinulescu în conversația telefonică întrepătrunsă de o tristețe pe care nu am simțit-o niciodată în glasul său, al veselului dintotdeauna Benone Sinulescu. „Ea nu că
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
slujesc televiziunilor la posturi încărcate cu de toate, dar cu valori patrimoniale, din ce în ce tot mai rar și tot mai condamnabil. S-a stins, am pierdut-o dintre noi, dar a recâștigat-o cosmosul pe Lucreția Ciobanu. O cântăreață care se naște o dată la un mileniu, ori poate niciodată în arealul folcloric românesc. A cântat și a mângâiat ca mătasea inima românilor, toată viața sa. Putea fi poetă, iubea și îngrijea cu talent textele cântecelor sale, curățindu-le, dându
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
probleme mărunte, de la frigul îndurat pe vremuri. Secretul meu este că mi-am trăit viața fără supărări. Am făcut mereu haz, indiferent de situație”, reflecta „crăiasa munților”, poate ca mărturisire liberă, poate ca așezare interioară a gândurilor. „Secretul” acesta al cântăreței se intersectează pe drumul vieții sale cu o anume măcinare venită din grija sa de a nu împovăra pe nimeni niciodată (și nici nu a împovărat): „Eu îmi doresc ca atunci când îmi va veni ceasul să mă culc și să
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
veșnicia culturii sale. Acest neam n-ar putea continua să aibă puls cultural fără Lucreția Ciobanu, ea lasă în urmă cântecele ei, vii, fără durată, veșnice! Pe cât de veșnic este însuși neamul nostru. Mi-a lovit ființa dispariția lumească a cântăreței Lucreția Ciobanu, dar văpaia dragostei mele pentru ea este nestinsă și va lumina neîncetat interiorul meu sufletesc. Aici, Lucreția Ciobanu este icoană și candelă nestinsă, și asemenea este, sunt sigură de aceasta, pentru toți românii care-și înțeleg idealul și
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
care-și înțeleg idealul și își resorb viața sufletescă din rădăcini!” 30 septembrie 2015! Capăt omenesc de cărare prin lumea frământată în valurile vieții, pentru „crăiasa munților”! Rămân munții și rămâne cântecul! Și munții și cântecul vor dăinui înstelați de cântăreața ce le-a închinat ființa și spiritul: Lucreția Ciobanu! Aurel V. Zgheran (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Lucreția Ciobanu Mângâierea cântecului, sus, pe frunțile munților / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1735, Anul V, 01 octombrie
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
mai fi frumusețea iubirii unice și a celor puțini?! E atât de adorabilă muzica populară a neamului, fără farafaslâcurile ritmurilor care o destructurează azi, fie ale irespirabilelor manele, fie ale îndesatelor anglicisme, strigăte sau cuvinte în dauna melodiei. Pe lângă aceasta, cântărețele sunt înveșmântate așa de plăcut în splendidul port popular de la care au plecat mamele noastre, pentru ca azi să se ajungă la moda mamei natură, cu acoperăminte sumare de criză și de arătat ce e din abundență! În exoticul carnaval împânzit
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
citească; ni s-au dus poeții care revărsau melancolia și au năvălit internauții care o scanează...! Dar ne-a mai rămas muzica populară pe care o vom avea cât timp o vom iubi pe Daniela Condurache și pe toate celelalte cântărețe sau pe toți cântăreții care sunt ultimii castelani ai împărăției raiului muzicii populare. Această muzică nu vine din lumea necunoscută, vine din lumea începutului zămislirii noastre spirituale și vom ști așadar unde se va duce: acolo unde se vor duce
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
inima de mamă. O mamă bună, face mai mult decât o mie de profesori ori școli alese. Stând să cugetăm mai profound, putem vedea că lumea ar putea trăi dacă n-ar fi femei muncitoare, croitorese, bucătărese, doctorițe, avocate, profesoare, cântărețe, artiste ori poetese .... însă lumea ar înceta de-a mai trăi, dacă n-ar fi mama. Dragostea de mamă trăiește aici și dincolo de moarte. Mama, ne modelează sufletul în cele mai diferite forme. Mama, nu ne lasă să ne aplecăm
MAMA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1427539842.html [Corola-blog/BlogPost/382690_a_384019]
-
la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
dorit de la ea și nu a revendicat decât bucuria oamenilor, ca rod al muncii și dăruirii ei”. Gelu Voicu, solist vocal și instrumentist de muzică populară, binecunoscut pe strălucitorul șirag de nestemate ale tezaurului folcloric românesc, îi este apropiat inimii cântăreței Maria Șalaru pe care o consideră ,,o neprețuită interpretă de folclor moldav, pe care cultura românească, de mai târziu, o va așeza în lada cu zestre a strămoșilor neamului românesc. Este o mamă bună pentru toți copiii pe care îi
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
ne-am iubit un an de zile, dragoste furtunoasă, iubire plină de patimă, dar a plecat, s-a dus, am plecat și eu, a apărut în viața mea Henriette, vreo doi ani și ceva, au mai fost și altele, o cîntăreață, o actriță celebră, dar mă întorsesem și îmi vedeam de scris, publicam poezii prin ziare, trăiam ca un boem, citeam cu disperare L' Éneide de Virgile, textul latin cu note critice în franceză și, în timpul liber, devoram literaturi, răsfoiam prin
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
Știri Celebra cântăreața și actrița franceză de origine bulgară Sylvie Vartan urma să susțină în premieră pe 27 aprilie 2014 un concert la Sala Palatului din București! În ciuda faptului că Sylvie este o artistă prețioasă pentru audiență din întreaga lume, interesul redus al
Concertul Sylvie Vartan suspendat by http://www.zilesinopti.ro/articole/6693/concertul-sylvie-vartan-suspendat [Corola-blog/BlogPost/98751_a_100043]
-
la evenimentul ales, la o categorie de bilete similară. Mai multe detalii privind returnarea banilor/schimbarea biletelor se pot afla și trimițând un mail la adresa office@biletoo.ro Sylvie Vartan, născută la 15 august 1944 în Bulgaria este o celebra cântăreața de muzică pop, rock și ye-ye. A fost numită “la collégienne du twist” și “regina ye-ye”. În cadrul RCA Label, Sylvie a vandut milioane de discuri, fiind cea mai prolifica artista a acestei case de discuri, după Elvis Presley! Sylvie este
Concertul Sylvie Vartan suspendat by http://www.zilesinopti.ro/articole/6693/concertul-sylvie-vartan-suspendat [Corola-blog/BlogPost/98751_a_100043]
-
00, la Cinema Pro. În cadrul galei se vor oferi 13 trofee (3 pentru competiția de filme dedicate copiilor - Junior, 3 pentru competiția de filme dedicate adolescenților - Youth și 7 premii pentru scurtmetraje). Jurații care vor alege filmele KINOdiseea 2016 sunt cântăreața/actrița Aylin Cadîr, actrițele Maria Dinulescu, cunoscută pentru „California Dreamin'” și serialul „În Derivă”, Olimpia Melinte, singura actrița româncă nominalizată la Premiile Goya cunoscută pentru seria de filme „Selfie” și Dorotheea Petre, actrița pentru care juriul de la Cannes a inventat
Filmele premiate KINOdiseea se văd duminică, 20 noiembrie, la București by http://www.zilesinopti.ro/articole/14126/filmele-premiate-kinodiseea-se-vad-duminica-20-noiembrie-la-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/100155_a_101447]
-
asta numai lui Andrei, fiind singurul care putea să-l asculte. -Era Pepe. Ne ură de bine tuturor și îmi spuse că l-a cunoscut pe un anume Paolo Mandrini, în care a identificat pe fiul meu cu Almerinda, o cântăreață, sau mai bine zis o pretinsă solistă, care visa să ajungă la Scala din Milano. Am fost aproape un an împreună și am avut acest copil, cu care a fugit din spital după naștere, refuzând căsătoria. Se pare că i-
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 by http://revistaderecenzii.ro/sfarsitul-lui-andrei-murgescu-fragment-din-romanul-ingerii-de-la-casa-morarului-de-ion-r-popa-ed-autograf-craiova-2011/ [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
O imagine a cântăreței britanice Adele dintr-un pictorial apărut în revista Vogue, în 2012, în care poartă o bluză inspirată de o ie românească, dintr-o colecție a lui Tom Ford, a fost declicul pentru startul micii afaceri a Antoanetei Mareș. Pe atunci
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B by https://republica.ro/magazinul-online-de-ii-romanesti-zceea-ce-s-a-intamplat-cu-ia-este-un-esec-total-valoarea-ei-nu-trebuie [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]
-
citează din belșug, precum și din similitudinile pe care le face cu situațiile autohtone, ceea ce face parte, desigur, din măiestria condeiului său. Nici cântecul nu este neglijat, și Mariana Cristescu, în articolul „Natalia Gliga. Cântec sub vremi ... !” aduce un frumos elogiu cântăreței Natalia Gliga, originară din Cașva mureșeană. Mariana Cristescu se slujește și de mărturisirile artistei despre viața ei de scenă, unde a avut modele de marcă, printre care pe Maria Tănase. Despre originea ardeleană a celui mai bogat român din lume
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
roluri, căci în fața lui Dumnezeu și a Iubirii nu trebuie să ne rușinăm de ceea ce simțim. Adrian Botez, în sonetul XXII (numerotare preluată, poate, de la Shakespeare sau V. Voiculescu), își declară ființa îndrăgostită ca fiind plămădită din cântec de privighetoare, cântăreața dorului de noapte și din gingășia și parfumul florilor într-o lungă așteptare, ce poate atinge nemarginile timpului. Cristina Ștefan scrie în maniera avangardiștilor, adaptându-și lexicul ultimelor domenii de înaltă tehnicitate(IT) în care se împletesc și metafore precum
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1422782388.html [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
Cuza, care și-a petrecut împreună cu copiii lor toată viața la Ruginoasa. Tot ea l-a crescut aici, ca pe propriul copil și pe cel de-al treilea fiu al domnitorului, născut în urma unei relații extraconjugale ale acestuia cu o cântăreață din București”. Spre clarificare publică, iată ce scrie Marian Malciu, autorul monografiei “RUGINOASA - istorie, credință și cultură”, preluat de la profesoara muzeograf Simona Ionescu, și aceasta preluând începutul de la prof. Theodor Râșcanu, autorul romanului istoric “Ruginoasa”, Editura Vremea, București, 1939, ca
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]