540 matches
-
s-ar obține dovezi suficiente pentru o condamnare. Cu toate acestea, deoarece o persoană poate fi psiho-cercetată doar o singură dată în viață, poliția trebuie să fie sigură că Peyton este vinovat. Urth îi oferă lui Peyton propriul său clopot cântător, care, deși defect, încă mai scoate suficiente sunete valoroase. Urth îi aruncă clopotul, dar, din cauză că nu s-a obișnuit încă cu gravitația, Peyton scapă pe jos clopotul și astfel Urth demonstrează că acesta a părăsit de curând planeta. Prin urmare
The Singing Bell () [Corola-website/Science/326758_a_328087]
-
sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar negru (Saxicola torquata), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: cer ("Quercus ceris"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
-lea, urmărind, de asemenea, diferitele etape ale restaurare ale vilei. Iată cum a descris Axel Munthe construcția vilei sale: Munthe a adunat acolo opere de artă antice și a înființat o zonă protejată pentru păsări, după ce a văzut că păsările cântătoare sunt vânate de localnici. Alte animale, inclusiv o maimuță, au fost oaspeții acestui original iubitor de animale. Cu toate acestea, medicul suedez nu a trait mult timp in , deoarece o boală de ochi l-a obligat să se retragă în
Villa San Michele () [Corola-website/Science/333131_a_334460]
-
Păsările cântătoare (în latină: subordinul "Passeri" sau "Oscines") sunt încadrate de ornitologi în ordinul "Passeriformes"; au dimensiunile corpului și coloritul penajului foarte variabil. Păsările cântătoare se hrănesc în special cu insecte, din care cauză trebuie să fie bune zburătoare. Cântatul păsărilor este
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
Păsările cântătoare (în latină: subordinul "Passeri" sau "Oscines") sunt încadrate de ornitologi în ordinul "Passeriformes"; au dimensiunile corpului și coloritul penajului foarte variabil. Păsările cântătoare se hrănesc în special cu insecte, din care cauză trebuie să fie bune zburătoare. Cântatul păsărilor este posibil datorită unui sfirinx (laringe) bifurcat; trilul lor este realizat de vibrația unei membrane laringiene în timpul expirației. Pulmonul acestor păsări este de 10
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
cu o eroare de numai 20° sursa de unde provine sunetul. Simțul de echilibru este localizat în urechea internă, aceasta asigurând păsărilor menținerea pe crengile copacilor. Simțul mirosului și al gustului sunt mai puțin dezvoltate. www.virtual-bird.com Trilul unei păsări cântătoare ș.a.
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
se găsesc încă două pârâuri mai importante, Vulpele (în ) izvorând din Viile Dealului Mic și Budiul (în ) din Budiul Mic. Cultura apei din Târgu Mureș s-a manifestat prin înființarea fântânilor publice care au devenit adevărate opere de artă. Fântâna Cântătoare, cel mai important monument de acest fel, a fost așezată pe piața centrală din oraș, pe locul în care se află astăzi Biserica Ortodoxă. Opera meșterului Péter Bodor a fost ridicată în stil neoclasicist între anii 1810-1811, iar pe cupola
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
protopopului Ștefan Rusu a fost ridicarea unui edificiu religios reprezentativ, Biserica Înălțarea Domnului peste puterea și posibilitățile economice ale ortodocșilor. Chiar dacă condițiile politice ale momentului permiteau ridicarea bisericii în centrul istoric al orașului, terenul unde se afla în trecut Biserica Cântătoare lui Péter Bodor era relativ mic. Astfel construcția are o formă în cruce greacă, o cupolă centrală care acoperă traveea principală și patru cupole mai mici amplasate deasupra turnurilor de pe colțuri. În exterior fațada principală este dominată de frontonul semicircular
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Urth Criminalul Louis Peyton își petrece fiecare august într-o izolare totală la ferma lui din Colorado protejat de un puternic câmp de forță. Într-un august, Albert Cornwall îl duce pe Lună pentru a prelua un depozit de clopote cântătoare care sunt extrem de valoroase (de fapt acestea sunt roci lunare, care, atunci când sunt lovite corect, emit un sunet incredibil de frumos). Cornwall intrase în posesia lor prin uciderea descoperitorului acestora. Dar Louis Peyton îl ucide pe Cornwall și ascunde clopotele
Asimov's Mysteries () [Corola-website/Science/326746_a_328075]
-
primele în ediția din 1931, iar celelalte în ediția din 1937, în care acesta prezintă culegeri de cântece, după cum urmează în propria sa introducere: Altele din creațiile și culegerile sale au apărut în broșurile (șase la număr) „Spitalul amorului sau Cântătorul dorului”, în anul 1850, cu modurile cântărilor pe note psaltice. În introducerea lor, intitulată " La Balamuc", Anton Pann transmite câte un mesaj, "către cititori" (referitor la titlul și însemnătatea publicației) și "către domnii poeți ai poemelor noi care se adaogă
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
între bolovani ori crăpături de stânci. Pe an au loc două sau trei clociri. După creșterea puilor, familiile hoinăresc în cârduri după hrană, producând unele pagube. Multe specii au un cântec plăcut, iar unele specii sunt bune sau foarte bune cântătoare, fapt pentru care sunt ținute în colivii în multe părți ale lumii. Deși multe specii mănâncă un număr substanțial de insecte, care pot fi dăunători agricoli, însă nu distrug insectele în cantități suficiente pentru a avea vreo importanță economică. Familia
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
și de origine cardiacă (de exemplu edem pulmonar acut). La cardiaci, tusea productivă este condiționată de staza în mica circulație, care determină transsudare bronho-alveolară și iritație a mucoasei bronșice cu hipersecreție bronșică. După timbru tusea poate fi: răgușită, afonă, lătrătoare, cântătoare, bitonală, cavernoasă cu timbru metalic, tusea chintoasă, tuse iritativă cu timbru sec. "Tusea răgușită" sau "tusea surdă", "tusea stinsă", "tusea voalată" are o intensitate foarte mică. Este cauzată de inflamația sau infiltrația corzilor vocale. Apare în afecțiuni laringiene care afectează
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
striduloasă. La copii și adolescenți apare și în urma unor adenopatii mediastinale (de obicei de natură tuberculoasă), iar la adulți în procese mediastinale (adenopatii traheo-bronșice și tumori mediastinale, anevrisme ale aortei) cu compresiuni produse de ele pe trahee și bronhii. "Tusea cântătoare" apare în accese formate din secuse succesive urmate de inspirație profundă și zgomotoasă, se întâlnește în tusea convulsivă. "Tusea bitonală" este compusă din două tonuri sau zgomote, unul bronșic și unul glotic. Este cauzată de o pareză de coardă vocală
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
obișnuit pentru a releva natura nevinovăției. În creștinism, de exemplu, Isus este menționat ca „Mielul lui Dumnezeu”, subliniind, astfel natura lui fără de păcat. Alte simboluri ale nevinovăției includ copii, fecioarele, ramurile de salcâm (mai ales în Francmasonerie), nuditatea non-sexuală, păsările cântătoare și culoarea albă. Un "pierderea inocenței" este o temă comună în ficțiune, cultura pop, și realism. Acesta este adesea văzută ca o parte integrantă a venit de vârstă. Acesta este de obicei considerat ca o experiență sau o perioadă din
Inocență () [Corola-website/Science/337625_a_338954]
-
conștiința lor de rău, durere sau suferință în lumea din jurul lor. Exemple de această temă include piese ca "American Pie", ca poezia lui William Blake's colectia Cantece de Nevinovăție și de Experiență și romane ca "Să Ucizi o pasăre Cântătoare", "De Veghe în lanul de Secară", "Adio, Arme", și "Domnul de Muște". Prin contrast "I Ching" îndeamnă la o recuperare de nevinovăție - numele dat Hexagrama 25 - și "încurajează să "practice în mod activ nevinovăție"". La psihanalitice tradiție este în general
Inocență () [Corola-website/Science/337625_a_338954]
-
îngrijite de om: șobolani polinezieni, pisici, porci, câini, dar și găini. Dintre reptile pe insulă se întâlnește doar șopârla. Ornitofauna este mai variată; aici viețuiesc găinușe de baltă, albatroși, fregate, porumbei, sternide. În Nauru există o singură specie de pasăre cântătoare: pitulicea-de-stuf ("Acrocephalus rehsei"). Alături de cordate, Nauru găzduiește și o varietate mare de nevertebrate. În apele dimprejurul insulei înoată rechini, arici-de-mare, moluște, crabi și multe animale veninoase.
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
cuibărit, hrană și viețuire mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare; dintre care: egretă ("Egretta garzetta"), egretă mare ("Egretta alba"), barză neagră ("Ciconia nigra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), exemplare de rațe mici din specia "Mergellus albellus", lebădă cântătoare ("Cygnus cygnus"), eretele vânăt ("Circus cyaneus"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica") sau șorecarul mare ("Buteo rufinus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), strigă ("Tyto alba"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), stârc pitic
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
în țesutul cărnos ce acoperă pigostilul (ultimele 4-6 vertebre codale sudate între ele). Pot fi rigide sau suple. Numărul lor variază de la 8 la 26, în funcție de specie sau grup, mai frecvent fiind numărul de 10 sau 12: 12 la paseriformele cântătoare, 20-24 la unele păsări exotice și 10 la majoritatea speciilor. Rectricele servesc la echilibrarea corpului în timpul mersului, drept cârmă în timpul înotului sau al zborului, ca mijloc de frânare la aterizare și uneori și ca podoabă la unii masculi, penele codale
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
care s-au stabilit în acest ecosistem specific unei delte. În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru o serie de specii de păsări migratoare rare. Pe tot parcursul anului se braconează specii de păsări cântătoare, protejate de legislația autohtonă și europeană. În martie 2013, autoritățile au reușit să recupereze de la braconieri câțiva sticleți, o cinteză și un florinte. Deși nu sunt păsări pe cale de dispariție, ele sunt totuși protejate de lege. La 5 iunie 2012
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere protejate semnalate în arealul zonei naturale: vulpe ("Vulpes vulpes"), jderul de copac ("Martes martes") , veveriță ("Sciurus carolinensis"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"); Păsări: șorecarul comun ("Buteo buteo"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de luncă (Anthus pratensis), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), cânepar ("Carduelis cannabina"), cinteză ("Fringilla coelebs"), codobatură
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
sălbatice din Bazinul Baraolt sunt cele care există în mod obișnuit în relieful și vegetația caracteristice zonei: căprioare, cerb carpatin (mai rar), iepuri de camp, bursuci, mistreți și chiar ursul brun. Adaptate la vegetație, se găsesc multe specii de păsări: cântătoare, de apă și chiar răpitoare. De asemenea, în ape se găsesc pești de apă dulce, de talie mică. Clima regiunii este determinată de prezența centrelor de înaltă și de joasă presiune (anticicloanele și ciclioanele) și de repartiția lor pe continentul
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
a căzut pradă jafului năvălitorilor, care au luat în robie pe egumen împreună cu hrisoavele lăcașului. „"Trei zile și trei nopți, în păduri, vii, strâmtori, sate și locuri întărite, tătarii n-au mai lăsat un fir de iarbă crescând, un cocoș cântător"”. Amploarea distrugerilor a fost mare, dar cel mai important fapt este că mănăstirea a scăpat fără a fi incendiată, așa cum a fost cazul cu mănăstirile Tânganu și Frumușani.</sup> Repararea stricăciunilor provocate mănăstirii avea să înceapă abia 25 de ani
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Winchell susținea că Yma Sumac este în fapt numele de scenă al unei evreice din Brooklyn pe nume Amy Camus (pseudonimul fiind astfel obținut prin citirea în oglindă a presupusului nume). Cântăreața a fost poreclită de către iubitorii muzicii ei „pasărea cântătoare din Peru” și „privighetoarea Anzilor”. Căsnicia Ymei Sumac cu Moises Vivanco a durat din 1942 până în 1957. În același an, cei doi s-au recăsătorit, dar au divorțat din nou în 1965. Cântăreața a murit în dimineața zilei de 1
Yma Sumac () [Corola-website/Science/314128_a_315457]