286 matches
-
și alte roluri care se asociază cu efecte negative. Autorul se referă în mod special la rolurile din planul relațiilor interpersonale, deci la cele dintre lideri și subordonați. Aceste relații sunt numite de el relații de „înțelegere secretă” sau „de cârdășie”. Expresia „înțelegere secretă”, ne spune autorul, desemnează, în acest context, relațiile în care doi participanți sunt prizonierii unei identificări proiective reciproce care constituie obstacolul dezvoltării lor ulterioare. Psihiatrul Jürg Willi, citat de Kets, definea „înțelegerea secretă” ca fiind „jocul inconștient
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai poți vedea o emisiune dedicată unei nubile și unui pitic cu burtă și picioare subțiri, bogat (oare?), unde ea declară că-l iubește sincer? Să nu mă las furat de acest subiect și să revin la scopul meu inițial: cârdășia dintre mafia televiziunilor și cea imobiliară. Un reportaj făcut undeva, prin nordul Bucureștiului, unde o biată femeie singură, gen burgheză, puțin decăzută, încearcă să apere cu un topor arborii de pe proprietatea retrocedată. Arborii erau atacați de o hoardă de lumpeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de a omagia justețea sentimentelor pronunțate la vârf decât acela de a lua decizii veritabile. Totuși, un număr mare de cetățeni erau măcar puși în prezența decision making-ului și în situația de a se insera rețelelor de influență și de cârdășie. În acest fel, comunismul a încercat să genereze o unitate politică, perversă, fără îndoială, în cadrul unei societăți care până atunci nu cunoscuse nicio formă de solidaritate, în afară de cea etnică. Cum se face că România a fost prima țară unde un
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
contrarevoluționară a țării profunde, permanent atașată valorilor și practicilor vechiului regim, adică formelor de participare pe care socialismul de stat le promovase. Acești baroni sunt "contrarevoluționari" în măsura în care sechestrul pe care l-au pus asupra rețelelor teritoriale de influență și de cârdășie, sechestru încă discret imediat după 1989, s-a consolidat, și într-un fel s-a instituționalizat, mai ales după eșecul pe care l-au suferit la alegerile din 2000 partidele născute fie direct din Revoluția din decembrie 1989. Astfel se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sau perspicacitate, Îl ignoră sau Îl confundă pur și simplu cu un altul, cu o rudă Îndepărtată, de fapt o falsă rudă, una prin alianță: este vorba nici mai mult, nici mai puțin, de un prieten al nostru, prieten „de cârdășii”, de acord, care se cheamă posibilitate! Zeul posibilului, care e mult mai puternic, mai clarvăzător, mai ingenios decât noi doi la un loc, crede-mă pe cuvânt! Iar vărul său prin alianță, cu care mulți Îl confundă, se numește probabilitate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a-și motiva demersul critic, de a depista și urmări, de-a lungul întregii istorii a omenirii, filoane culturale, filozofice, morale, etice, psihologice, științifice, mitologice și religioase, de a demasca jocurile de culise ale culturnicilor ce, în cea mai tristă cârdășie cu politicienii bolnavi de putere din toate timpurile, au deturnat de la drumul lor firesc nu doar destinele unor creatori matriciali, ci au declanșat și întreținut ravagii sociale, materiale și spirituale, cu urmări dintre cele mai nefaste și mai greu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mari-mari, el s-a întins pe haină lîngă fereastră, tu suportă mirosul picioarelor bătrînei, te-a și apostrofat că stai cu nasul în ele, ca o pupăză stă în mijlocul sălii! vituperează baba, bărbatul în picioare ascultînd mirat despre el, neliniștită cîrdășie! moșneagul trage la mîna scriitoare, călugărul a fugit într-o clipă, elocvența însăși aceștia, și nu ce susțin, dar ce includ în preț, plata în ceea ce ești! mărturie pentru clipa de acum aduce musca de pe cimentul sălii, ține minte după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noastră e bogată, / Fură toți și nu se gată!! Sava Negrean-Brudașcu, Ăla-i om care iubește / Nu care nu trebuiește, / Ăla-i om care-o iubit / Nu care n-o trebuit!! limită pe sursa călătoriei, într-o aiurire pe care cîrdășia munte-autobuz o întrece, nu tu zone de vegetație, etaje de vegetație, repertoriu funcțional, stație Salvamont, stațiune, mină sau bloc turn de oraș mineresc egal te aștepți să apară! orașul autogară cît plăcinta betoanelor, nu Abrud, Cîmpeni, jalea folclorică Gîndu' și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
achiziționase liniile aeriene naționale. Marile concesiuni acordate străinilor și milionarii locali constituiau ținte sigure ale atacurilor stîngii, chiar dacă investiția străină era practic relativ mică. Putea fi zugrăvit un tablou al unei țări aflate la cheremul exploatatorilor străini care erau în cîrdășie cu un guvern corupt. Regimul Karamanlis era extrem de vulnerabil față de acest tip de critici. Ca și în trecut, sistemul distribuirii posturilor era aplicat pe scară largă; suporterii Uniunii Naționale Radicale (ERE) dețineau posturile cele mai importante din administrație și exista
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pseudopatriotism care trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul proletar. Prima miză este câștigată prin tehnica acuzării acuzatorilor: învinuiți de a fi "dușmani interni ai patriei", comuniștii arată cu degetul la adevărații trădători de patrie - conducătorii reacționari care, în cârdășie cu imperialiștii germani, și-au aruncat țările în toiul războiul, ducându-le în pragul calamității sociale totale. În contradistincție cu falsa retorică patriotardă dinainte de război a acestora, comuniștii au fost singurii care s-au dovedit a fi, prin fapte de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români au fost trimiși pe front fără echipament, fără armament" (Roller, 1952, p. 418). Carol al II-lea este și mai blamabil pentru "fascizarea" țării. Moștenitorul tronului dinastic este condamnat pentru cârdășia sa nu doar cu elementele potențate ale regimului burghezo-moșieresc, cât și pentru protejarea intereselor capitalismului imperialist occidental. Lichidarea trecutului monarhic devine unul din principalele țeluri politice urmărite de noul regim de "democrație populară". Îmboldiți de simțul unei maxime urgențe, "noul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de greutățile aceleași administrații păcătoase, care n-are altă grijă decât căpătuiala și gheșefturile. înșira greutățile cu care se lupta ca medic, ignoranța și superstițiile poporului, mizeriile pe care el le vedea zilnic,” mizerii care își aveau izvorul chiar în cârdășiile subprefectului. Pungeștiul era centru de plasă, nu, și arendașul moșiei, față de care doctorul nu sta impasibil și i-o spune direct dregătorului local al statului: „știu că ai leafă de la Singhel, știu și cât ai: cinci sute de lei pe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
s’a găsit alt stăpân: evident, tot un heterotrof, dar evoluat pe măsură, adică eficient. Animalul, care deja ajunsese pește, iar acum, ca batracian, tenta uscatul. Concurența devenea astfel acerbă, stimulând evoluția plantelor și deopotrivă a animalelor. Dar, Încă de la cârdășia algă-ciupercă, lichenul adică, devenise evident un adevăr: nu mai poate fi vorba de libertate deplină, nici de sclavie, ci de o libertate limitată și controlată În cadrul ansamblului viu care este biocenoza, al cărei prototip fusese lichenul, În care nici unul nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
organism pluricelular, sub o piele care adăpostea o nouă picătură din marea vremii. Toate trei „mările“ succesive: mediul intranuclear, cel intracelular, respectiv lichidul interstițial, au fost păstrate apoi cu sfințenie până astăzi, exact cu compoziția aflată la vremurile respective. Tot „cârdășia“, dar de-acum Între cele mai diverse/diferite organisme pluricelulare și nu numai a salvat viața de următoarea degradare a mediului. Dar o nouă membrană, cât Terra chiar, era imposibil de realizat. Și a devenit, din pur materială, ideatică: „cârdașele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
copacul se prăbușește. Desigur, ciuperca se recompensează pentru nesperatul ajutor: cariul o dijmuiește de parte din hifele ei, Împâslitura albicioasă ascunsă privirii noastre care-i alcătuiește majoritatea corpului. Iar ulmul e supus extincției, În Europa cel puțin, tocmai de această cârdășie. La zid cu cei doi tâlhari, am spune. Numai că În lume asta nu există nici avantaj fără dezavantaj, nici dezavantaj fără avantaj. Așa ceva ar Însemna o polarizare Între lucruri avantajoase, respectiv dezavantajoase, adică negentropia maximă, dar Natura, aflată undeva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dintre o astfel de stare, specifică doar nașterii - dacă are vreuna - și entropia, lipsa oricărei polarizări, uniformitatea, moartea adică - dacă Natura poate avea așa ceva -, Natura deci nu poate tolera acea negentropie maximă. Să căutăm deci și partea bună a acelei cârdășii. Și la fel ca altă dată, trebuie s’o căutăm nu prin interesul copacului, care de altfel este ținut astfel În frâu Întru proliferare, nici al celor doi cârdășiți care de altfel prin prăbușirea arborelui se sinucid, ci cu ochii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se hrănește căprioara, o posesoare de celulază, la vreme de iarnă, decât cu lăstarii arborilor? Nesinchisindu-se de suferința ori speranțele regenerative ale acelora. Asta pentru că Natura n’ascultă de sentimente, ci de legi. O lege este ilustrată chiar de cârdășia cu care mi-am Început vorbele. Absolut orice organism Își perfecționează structurile. Își scade entropia internă, intrinsecă și rezultantă a oricărei activități, mărind-o pe aceea a exteriorului, a mediului. Dar, tot așa ceva e și oarecare structură de deasupra organismului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mi-am Început vorbele. Absolut orice organism Își perfecționează structurile. Își scade entropia internă, intrinsecă și rezultantă a oricărei activități, mărind-o pe aceea a exteriorului, a mediului. Dar, tot așa ceva e și oarecare structură de deasupra organismului: funcționarea acelei cârdășii, regulile ei carevasăzică, Înseamnă o nouă scădere a entropiei interne, implicit o degradare intensificată a mediului, În cazul discutat copacul. Ce să mai spun de cârdășia extinsă, care Înseamnă oamenii, care nu trăiesc solitari precum pisica, ci Într’o societate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a mediului. Dar, tot așa ceva e și oarecare structură de deasupra organismului: funcționarea acelei cârdășii, regulile ei carevasăzică, Înseamnă o nouă scădere a entropiei interne, implicit o degradare intensificată a mediului, În cazul discutat copacul. Ce să mai spun de cârdășia extinsă, care Înseamnă oamenii, care nu trăiesc solitari precum pisica, ci Într’o societate? „Sâmbătă cu prieteni“, 7 iunie 2003 82. Teiul Călcăm pe frunze, iar asta nu pentru că ar fi toamnă. Să coborâm Însă puțin În - poate suflet, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au răsărit buruieni... Dar nu planta e de vină, Moti. Aceea, ca negustor ambulant de energie solară, În ultimă instanță de negentropie, ar trebui s’o protejeze pe aceea a metalului ulucului. Exact. Acolo e Însă o biocenoză, adică o cârdășie de autotrofe și heterotrofe, În care planta adună și antiteza, animalul și, În genere, tot felul de heterotrofe. Abia astea, care sunt obligate să-și extragă energia necesară vieții din orice, și care profită de mica comoară de energie chimică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unele cu mai puțină astfel de substanță, pe ciupercile zise comestibile, sacrificându-le, silindu-le astfel să plătească tributul Întregului neam ciupercesc către restul biosferei. Gata, dar nu Înainte de a strecura un pisicism: Dacă ciuperca nebună nu e cumva În cârdășie cu restul neamului ciupercesc furnizând, celorlalte dar și sieși, hoituri proaspete? Acelea ale necumpătaților... „Meridian“, 19 aprilie 2002, ora 12,45 52. Divin Nu sunt câtuși de puțin privilegiat, chiar dacă microfonul dă această aparență. Sunt chiar un pisic necăjit: Chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
refacere a solului, ce constituie tot o neutralizare a efectului viețuirii plantei, mecanisme care acționează „instant“, nu doar sezonier, dar tot Întru menținerea aceleiași homeostazii a condițiilor de mediu. Și ce-am putea spune despre cultura mixtă care e borceagul, „cârdășia“ Între o monocotiledonată, orzul, cu cel mai puternic efect reductiv asupra solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
toxinele cu care, tenia de pildă, Înțelege să-și „răsplătească“ gazda. Pentru că, pentru a-și putea plăti obolul către parazitul din blană ori din mațe, e obligat să alerge mai mult, iar viața mișcare Înseamnă În primul rând. Pentru că biocenoza - cârdășia, ca să mă exprim simplist, dintre plante și animale - pe care se bazează viața pe termen lung a biosferei are nevoie de stabilitate, iar asta e conferită de complexitate. Implicit, la ce bun un lanț trofic de felul: plantă șoarece pisică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alungați din Secuime în urma evenimentelor din 1989. Urmașii celor care au profanat biserici, au incendiat, au bătut și omorât, cer astăzi autonomia ținutului secuiesc. Pentru ceea ce se întâmplă astăzi în Ardeal, cea mai mare vină o au guvernații români în cârdășie cu reprezentanții ungurilor și secuilor. Numai la noi se poate întâmpla să fii plătit de la București și să te închini la Budapesta. Puteți ierta? Iertați, dar nu uitați, mai ales nu uitați! Și ca să nu uitați, căutați și citiți: Milton
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
interni să rămână la guvernare chiar și cu acest risc? Care a fost reacția guvernului, a președinției, a partidelor politice, la cascada de insulte adresate României și oamenilor ei de către minoritarii care se cred superiori și mai presus de lege? Cârdășia la guvernare cu U.D.M.R. își arată roadele: nu contează trădarea intereselor naționale, numai să rămânem la guvernare! Ce reacție să aibă Emil Boc, care, împreună cu guvernul, se lasă duși de nas de asigurările și măgulirile udemeriste? Dați-le, dați
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]